caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica SPUNE



 

Corectitudinea politica si reversul medaliei

de (29-11-2009)

Poate ca pentru cei care sustin ca apartin intelectualitatii romanesti nu exista nici un subiect mai „vulnerabil” decat aceasta „corectitudine politica” a occidentalilor.

De cel putin doua decenii am auzit si am vazut cum romanii stramba din nas cand aud acest cuvant. „O, dar noi le-am fumat pe toate astea de multa vreme!”- spune majoritatea. In realitate niciodata nu s-au aplicat in tara regulile corectitudinii politice. Si acum abunda bancurile cu olteni, moldoveni, homosexuali, evrei etc. Sa punem totul in context: Romania a iesit foarte greu din orbita intelectuala a Evului Mediu, si de fapt nu a iesit de tot.

Pe atunci, de exemplu, de exemplu, a conduce de mana un orb si a-l orienta spre o prapastie era considerat ca fiind o gluma reusita. (am citit acest exemplu in cartea lui Huisinga despre mentalitatea medievala). Intre timp societatile occidentale s-au mai rafinat, dar romanii inca sunt din multe puncte de vedere la acelasi nivel ca pe vremea lui Pazvante Chioru. Este suficient sa ne gandim la goana dupa „sfintele moaste”, ca sa intelegem unde ne situam cu adevarat.

1. Cand intelectualitatea romana incepe sa judece incepand cu „reversul medaliei”

In SUA, aceasta noua paradigma, a corectitudinii politice, a reusit sa modifice multe aspecte ale vietii sociale, simplificand mult relatiile dintre oameni. Cu totii am semnat , inclusiv eu, pe cand eram in California, angajamente ca nu vom intreba pe nimeni dintre subalterni despre orientarea lor sexuala. Sau ca nu vom promova bancuri „etnice”. De fapt este contraindicat ca la serviciu sa fie spuse bancuri. Si multe altele.

Dar, ca orice paradigma, si aceasta „corectitudine politica” are si ea reversul medaliei. Problema este ca intelectualii romani nu au observat nici una din partile bune ale acestei noi paradigme, fiindca au un complex de inferioritate care se manifesta precum la Edgar Papu, prin pretentia superioritatii culturale. „Noi suntem buni de tot, noi am trecut deja prin „astea” – spun cu voiosie intelectualii romani cu orgoliul hipertrofiat.

Nu pot sa uit ilaritatea pe care am simtit-o cand am vazut postarile unor ucrainieni la un clip video pe you tube prezentand un baiat soprano ucrainian genial: „La noi in Ucraina toti cantam asa de bine” au comentat niste bieti laudarosi sexagenari. Imi si imginam pe toti mosii si pe toate babele din Ucraina angajati cu totii deodata intr-un cor imens al „baietilor prepubescenti”, cantand soprano! Ceea ce arata ca si alte popoare ocolite de istorie au cam aceleasi complexe de inferioritate travestite in laudarosenie comica, la fel ca si noi romanii.

Nu pot sa subliniez suficient de mult cat de utila ar fi luarea in consideratie cu seriozitate deplina a principiilor corectitudinii politice, inainte de a lua totul in ras.

Nu ar mai exista in acest caz nici injurii inutile, nici „luari la misto” ale elevilor cu parinti bogati fatza de copiii nascuti in familii deficiente din punct de vedere material, cultural, etc. Nu ar conta cine este si cine nu este circumcis! Nu ar conta nici accentul fiecaruia, un lucru cu care nu ne nastem, dar care dupa insusirea limbii materne devine ca un fel de amprenta digitala a fiecaruia din noi. Si cate altele! Ar avea un rol educativ clar.

Toate acestea au fost refuzate de intelectualii romani pe motiv ca exista si consecinte discutabile ale „corectitudinii politice”. In aceste randuri vreau sa discut mai ales despre aceste deficientze discutabile ca si despre modul de a le contracara, cand ele devin suparatoare.

2. Acceptarea istoriei adevarate sau inventarea alteia?

Unul din aspectele discutabile ale „corectitudinii politice” este fara indoiala, in SUA, regula autoimpusa de a nu lauda un grup etnic sau altul pentru performante deosebite.

Nimeni nu poate spune fara a fi pedepsit sub o forma sau alta ca „in aproape toate sporturile de fortza, African-Americanii sunt cei mai buni”. Si nici ca „evreii sunt buni la afaceri” Sau altele. Este intr-adevar clar ca nu toti African-Americanii sunt buni la sport si nu toti evreii sunt buni in afaceri, dar dintre cei care sunt buni – de exemplu la baschet, majoritatea sunt negri, iar dintre cei care sunt buni la finantze, majoritatea sunt evrei.

Sa vedem de ce aceste constatari nu sunt bine primite.. In timpul sclavagismului aplicat africanilor din SUA, stapanii de sclavi au selectat pe cei mai solizi sclavi si i-au cuplat cu sclave la fel de dotate fizic, ca sa faca odrasle puternice, care sa lucreze la culegerea bumbacului „cat zece”. Fapt este ca azi exista, pe langa suficient de multi African-Americani scunzi si slabi, si o intreaga pleiada de tineri super-dotati la sporturi de fortza. Dar a recunoaste acest fapt inseamna in ochii unora „o jignire” la adresa negrilor in general, prin readucerea in discutie (fie si sub forma de aluzie!) a sclavagismului (un subiect care este oricand dureros).

Eu sunt contra acestui tip de reactie. Dar modul cum vad eu lucrurile este mult prea…minoritar.Acolo unde adevarul concureaza cu „corectitudinea politica”, eu cred ca adevarul trebuie sa triumfe chiar daca doare. Poate ca am dreptate, poate ca nu.

3. Echivalenta totala a istoriilor versus lipsa de criterii valorice

„Multiculturalismul” contemporan este una din consecintele cele mai funeste ale „corectitudinii politice” sub varianta maximalista. Ce spune aceasta doctrina? Ca toate istoriile diferitelor popoare sau populatii sunt echivalente si ca nu trebuie predate in scoli numai „istoria invingatorilor”. Altfel spus, fiecare cu istoria lui! Dar care au fost consecintele acestei presupuse echivalentze totale a istoriilor?

Oricat de importanta ar fi fost istoria Mauritaniei si oricat de grozav centru ar fi fost Timbuktu din desertul Sahara, acestea nu au adus nimic nou in istoria contemporana. Oameni care se nasteau, traiau, faceau copii si apoi mureau. Ca in tarile romane pe vremea lui Papura-Voda sau pe vremea lui Ciubar -Voda, cel care a murit „ucis de guzgani”. (numele neobisnuit de Ciubar-Voda vine de fapt de la Csupor, ca mama lui era secuianca).

Cu totul alta importanta a avut, de exemplu, ceea ce a facut generalul Washington si fondatorii SUA in general.

Ei au incercat sa studieze istoria imperiului Roman, istoria democratiei Grecilor Antici, si au reusit sa construiasca un sistem de guvernamant care nu permite caderea in dictatura sau in tiranie. Era o noutate absoluta!

Aceasta mentalitate a lor era ceva cu totul nou, iar munca lor a fost incununata de mare succes, cum vedem si azi. Sa facem comparatie cu creatia lui Marx, Engels si Lenin: Rusia lui Lenin in doar cativa ani a cazut in cea mai crunta tiranie. Spre deosebire de SUA care si azi infloreste, experimentul comunist a fost destinat esecului din primul minut.

Aceasta este istoria adevarata, cea care ne influenteaza chiar si azi vietile noastre, iar nu o oarecare istorie a unor canibali de nu-stiu-unde, cum sustin extremistii „corectitudinii politice”. Aceste istorii nu sunt nicidecum echivalente.

4. Incidentul Einstein-Goedel

Intervin cu o digresiune hazlie, legata de acest subiect, ca sa descretzesc putin fruntzile. Dupa ce Einstein a emigrat in SUA in jurul celui de-al doilea razboi mondial, un coleg si prieten matematician al lui Einstein (austriacul Goedel) a incercat sa obtina si el cetatenia americana. Goedel este si el considerat un geniu autentic; el a fost matematicianul care, in cuvintele altor matematicieni, „a demonstrat ca si bazele matematicii sunt putrede!” Dar despre acest lucru, mai multe in alta postare.

Einstein il cunostea foarte bine pe Goedel si nu l-a lasat singur in fatza autoritatilor de imigrare din SUA, si bine a facut.

La examenul de cetatenie, Goedel a trebuit sa cunoasca constitutia SUA. Functionarul respectiv l-a intrebat daca a inteles ca prin insasi natura constitutiei, dictatura este imposibila in America. Degeaba ii facea Einstein, care era de fatza, semne disperate sa taca din gura, ca Goedel nu s-a lasat. El i-a spus functionarului ca aceasta afirmatie nu este total adevarata si a inceput sa-i explice in ce conditii neuzuale poate constitutia SUA sa permita totusi caderea in dictatura!

La care Einstein i-a spus acelui functionar la ureche sa nu ia in considerare bolboroselile lui Goedel, ca e un „baiat bun” dar cam ticnit!

Fara ajutorul lui Einstein se pare ca Goedel ar fi fost respins!!!

5. Copiii vrajitori din delta fluviului Niger si pedepsele lor

Nu pot sa nu inchei acest articol cu o situatie contemporana, extrem de dureroasa. La ce ma refer?

Exista deocamdata, in aceasta doctrina a corectitudinii politice, o mare pata alba. In mod corect, toti oamenii sunt considerati egali. Numai ca nu s-a pus suficint accentul pe faptul ca NU TOATE COMPORTAMENTELE SUNT EGALE!

Cand spunem ca toti oamenii au drepturi egale „din nastere”, evident ca ne bazam pe o afirmatie cu caracter religios si cu origine religioasa. Evident ca oamenii au cules ceea ce le convenea din „cartile sfinte”, facand abstractie de ceea ce nu le convenea. dar acum, in inima Africii, tendinta de a nu interveni in viata popoarelor africane si a culturilor respective s-a ciocnit cu realitatile crude de acolo!

O serie de evanghelisti crestini locali, creati evident de propagandistii religiei mai ales din SUA, au lansat un val de teroare asupra copiilor localnici!

Fetite de un an si baietei de la sase luni la cinci ani sunt „demascati ” ca fiind „vrajitori si vrajitoare” de catre acesti noi crestini si chinuiti cu cruzime pana la moarte.

Veti vedea tortura religioasa la cele mai inalte cote!

Rolul religiei in Africa este mai mult decat infam. Puteti vedea barbati cu semnul puterii crestine, imbracati in alb, spunand ca „s-a dovedit ca acest copil estre vrajitor si trebuie ucis”. Puteti vedea de asemenea ranile infame produse in urma schingiuirilor acestor copii fara vina, ca si modul cum acesti copii reactioneaza!

http://www.youtube.com/watch?v=_lIJq38U2_Y

Priviti o intreaga pleiada de filme pe you tube care se refera la acest subiect (scriind children; witches” in caseta pentru search)

Este vorba de un scandal major, in care adeptii „corectitudinii politice” extremiste ar trebui sa taca din gura si sa ajute la prinderea si pedepsirea acestor criminali!

Nu orice istorie este echivalenta cu alta. Mizeriile sclavagismului si ale religiilor aberante trebuie ajutate sa dispara.

Chiar daca poarta stampila pastorilor crestini, sau cu atat mai mult!

Ecouri

  • Dan Culcer: (29-11-2009 la 00:00)

    «numele neobisnuit de Ciubar-Voda vine de fapt de la Csupor, ca mama lui era secuianca.»

    Fraza e o invenție, o informație după ureche.
    Numele poate fi o porecla, nu are nevoie sa vina din csupor, care înseamnă în maghiară ceașscă, ci dintr-un cuvânt care se află și în limbile balcanice, slave.

  • Anton Constantinescu: (29-11-2009 la 00:00)

    Detin aceasta informatie de la C. Gane si o consider foarte credibila pentru ca exista intr-adevar destule date care arata ca domnii Moldovei au poposit deseori pentru sex in secuime.

    Daca C. Gane a gresit, am gresit si eu. Dar v-as ruga sa ilustrati si sa detaliati prin citate teza expusa de dvs.
    Sunt gata oricand sa corectez o greseala daca sunt convins de ea cu date concrete.

  • Dan Culcer: (29-11-2009 la 00:00)

    Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98
    CIUBẮR, ciubere, s.n. Vas mare făcut din doage de lemn și prevăzut cu torți, având diferite întrebuințări. [Acc. și: ciúbăr] – Din bg. čebăr.
    Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98
    CIUBẮR, ciubere, s.n. Vas mare făcut din doage de lemn și prevăzut cu torți, având diferite întrebuințări. [Acc. și: ciúbăr] – Din bg. čebăr.
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    CIUBĂR s. hârdău, (Transilv.) pârlău, (Transilv. și Ban.) șaf, (prin Transilv.) șiroadă, (Ban., Transilv. și Olt.) șofei, (Transilv.) șofel. (Un ~ plin cu apă.)
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    CIUBĂR s. hârdău, (Transilv.) pârlău, (Transilv. și Ban.) șaf, (prin Transilv.) șiroadă, (Ban., Transilv. și Olt.) șofei, (Transilv.) șofel. (Un ~ plin cu apă.)
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    ciubăr s. n., pl. ciubére
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    ciubăr s. n., pl. ciubére
    Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
    CIUB//ẮR ~ére n. Vas din doage cercuite, prevăzut cu torți și folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor; hârdău. /

  • Anton Constantinescu: (29-11-2009 la 00:00)

    Deci inca odata, domnule Culcer, va cer o sursa care sustine o alta origine decat cea propusa de domnul C. Gane. Afirmatia dvs dupa care „Numele poate fi o porecla, nu are nevoie sa vina din csupor, care înseamnă în maghiară ceașscă, ci dintr-un cuvânt care se află și în limbile balcanice, slave” este extrem de vaga si nu este nicidecum un raspuns precis. Daca aveti citate din Nicolae Iorga sau vreun alt istoric este altceva.

    De exemplu, numele dvs „Culcer” stiu precis ca vine tot din limba maghiara, de la Kulcsar. Probabil originea dvs este tot din Transilvania. De unde stiu? Pentru ca in istoria maghiara am citit despre existenta acelui nume cu mult ininte de a intalni informstii despre romani cu numele de Culcer. Pot sa si gresesc, dar vreau contraargumente care sunt mai mult decat „banuieli dupa ureche” cum v-ati exprimat. Nu este nici un fel de rusine ca multe nume, inclusiv de orase din Transilvania sau Moldova vin din limba maghiara. Nume ale romanilor, provenite din limba maghiara sunt cu miile, nici nu are rost sa dau exemple. Exemple de nume unguresti de orase, discutate de N. Iorga: Suceava, Bacau, Orhei etc., care provin de la Szucs, Bako, Orrhely etc.
    Hely inseamna in romaneste loc, localitate, ca in Udvarhely (Odorheiul Secuiesc).

  • Anton Constantinescu: (29-11-2009 la 00:00)

    PS Culci, de unde vine numele dvs, inseamna cheie in limba ungara (kulcs) dar in romaneste nu are nici un sens. Va ajung argumentele?
    Purtatorul cheii, portarul, se numea kulcsar in ungureste. De unde si numele dvs.

    PS Eu nu sunt ungur, ba mai mult provin dintr-o familie cu traditie nationalista romaneasca. Bunicul meu din partea mamei a dezertat din armata austro-ungara si a fost primit pe loc in armata romana in aceeasi functie de locotenent sau sublocotenent (am uitat ce mi-a spus). Ulterior a fost condamnat la moarte in absentia de catre armata chezaro-craiasca.
    Exista documente in legatura cu cazul lui. Dar tin in primul rand la adevar.

  • Dan Culcer: (29-11-2009 la 00:00)

    Domnule,
    Etimologia numelui de familie pe care îl port nu are nici o importanță în acest context. Totuși, pot să vă spun că slavii care au ajuns prin secolul VI pe aceste meleaguri, foloseau probabil chei și deci numele poate venit din kluci, cheie în toate limbile slave. In Tara Fagărașului forma COLCER era folosită pentru denumirea unei funcții de casier în cetele de feciori despre a căror existență scriu sociologii români. E mai probabil că secuii și ungurii, ajunși în Transilvania în secolul al VIII-lea sau al IX-lea să fi luat cuvinte de la slavi, decât invers. S-ar putea să fie un cuvânt preluat mai devreme, când ungurii au trecut prin regiuni locuite de slavi în Ucraina actuală. Nu contest, cum vreți să întelegeți dv, legăturile dintre moldoveni și secui. Ele sunt stabilite, istorice, iar reciproce au fost infleunțele. Secuii merg și acum să lucreze în Moldova. Nu contest nici eventuala origine secuiasca a mamei lui Ciubăr Vodă. Repet cuvîntul ciubăr există în alte limbi. Doar etimologia dv. privind originea maghiară derivată din csupor, pe care ați scosă-o din lecturile la care vă referiți, e inexactă. Nu am timp să văd ce scriu Iorga sau alții despre Ciubăr Vodă. Nici nu am cărțile lor la îndemână aici, în Franța. Poate verficați chiar dv din mai multe surse, nu doar din una. Si comunicați rezultatul tuturor. Etimologia e o știință complicată. Cere multe eforturi, pe care nu știu dacă dorim să le facem acum.

  • Anton Constantinescu: (29-11-2009 la 00:00)

    Deci domnule Culcer, nu ati reusit sa combateti cu argumente reale ce am scris, dar ati dat, „dupa ureche” o explicatie la care v-ati gandit. Si ati copiat fara sens o pagina de dictionar. Eu nu am dat-o dupa ureche, ci dupa un autor.

    Cat despre explicatia numelui dvs, la fel. Scrieti: kluci era in slava si kulcs in ungureste. Daca numele dvs ar fi venit din slava, chiar dupa logica dvs numele dvs ar fi fost Klucer. Dar va numiti dupa varianta ungureasca, Culcer. Nu este asa?

    Sfatul meu este sa cercetati lucrurile inainte de a sari ca ars spunand ca scriu dupa ureche.
    Fiti va rog ceva mai rezervat cu aprecierile daca nu aveti argumente.

  • Dan Culcer: (29-11-2009 la 00:00)

    Domnule,
    sunteti un etimologist amator, pasionat. Continuati. Sunteti pe linia cea buna.
    Rămâne să-mi explicați cum s-a transformat csupor în ciubăr, adică p în b, dar și ceașca în butoi.
    Cât privește schimbarea din numele meu, o să cercetez printre cei care știu despre ce este vorba. Apoi vă voi confirma sau infirma ipoteza. Deosebirea dintre noi este că eu vorbesc maghiara de la patru ani și îi cunosc vocabularul. După ureche a scris deci Gane, nu dta. Si dta l-ai luat ca singura sursa posibilă. Putem termina aici?

  • Anton Constantinescu: (29-11-2009 la 00:00)

    CREDETI CE VRETI



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Universitatile mele Trans-nistrene… (II)

( Continuare din editia trecuta, a interviului cu Liviu Beris - partea a doua, finala) - Execuţiile acelea ar fi...

Închide
3.145.56.150