Majoritatea obiectelor care au aparţinut familiei Eminescu se afla la Memorialul Ipoteşti :cristaluri, porţelanuri, mobilier , linguriţa de argint cu monograma mamei poetului, caseta de machiaj cu monograma M.E., caseta de mahon ferecată în argint, medalia serbării la Putna, sigiliul în aramă al doctorului Şerban Eminovici, icoana ferecată în argint , tabachera turcească ( aparţinând familiei Eminovici) şi garderoba din lemn de stejar cu inscripţia \”Aglae Drogli.
La Iaşi, la Casa Pogor, se află manuscrise referitoare la Mihai Eminescu, un inel, un ceas, o mască mortuară. Una dintre cele mai valoroase piese din Patrimoniul Muzeului Li teraturii Române de la Iaşi, este pianul ce a aparţinut familiei lui Mihai Eminescu.
Produs de o celebră firmă austriacă, pianul familiei Eminescu , este o piesă unicat în România.
Astfel cu numărul de înregistrare ID>6904500-762, Muzeul Judeţean Argeş, include pe listă un obiect de patrimoniu, la domeniul Istorie, numit Baston. Baston care a aparţinut lui Mihai Eminescu.
Se află într-o stare de conservare bună.
Are o dimensiune de 83,5 cm,anul 1876 .
Este realizat din lemn de bambus, de culoare roşu-brun. Mânerul este din fildeş,sculptat şi atent şlefuit, având sculptată în basorelief monograma poetului \”M.E.\”, încadrată într-un decor floral. Tot în partea superioară este prezent un inel de argint având gravat: \”Junimea – Iaşi 1876\” şi o cureluşă de piele. Vârful bastonului este realizat tot din fildeş.
A fost executat într-un atelier românesc pe la mijlocul secolului al XIX lea. Piesa este o realizare deosebită şi a fost dăruit de Societatea Junimea Muzeului Judeţean Argeş şi face parte din patrimoniul muzeului din anul 1975, dar nu este expus, fiind \”vizibil\” doar în depozit.
Un obiect identic, ceva mai târziu este înregistrat în Patrimoniul Memorialului Ipoteşti, având nr. de identificare ID 6912503- 12846, dar de această dată la Domeniul de Artă Plastică în acest registru cu descrierea \”Baston din lemn de cireş, lăcuit, cu mâner din os şlefuit, sculptat în relief medalion tip romb, ornament cu motiv vegetal pe chenar şi iniţialel poetului Mihai Eminescu: M.E., la mănunchi are un inel din argint inscripţionat cu caractere latine, text în limba română; prevăzut cu cureluşă de piele, împletită în trei, pentru prindere. A aparţinut poetului Mihai Eminescu, datând din perioada în care se afla la Iaşi şi era membru al Junimii Ieşene- conform celor declarate de cel care a vândut piesa.\”
Prezenţa celor două obiecte pe lista de patrimoniu a statului român, probabil indică faptul că Mihai Eminescu, era un \”invalid de lux\” pe la anul 1876, care avea nevoie de două bastoane pentru a se deplasa la şedinţele Junimii…….
…tot cea ce E in legatura cu MIHAIL EMINESCU,
FACE SA TRESALTE INIMILE VORBITORILOR DE LIMBA ROMANA.
INDICAT AR FI ,SA SE ADUNE TOATE OBIECTELE,
MANUSCRISLE,CARTILE ORIGINALE si CELE TRADUSE
IN LIMBI STRAINE,STUDIILE CRITICE,DISCURI MODERNE CU POEZIILE SALE INREGISTRATE DE ACTORI,ACTRITE SI IUBITORI DE POEZIILE SI OPERELE SALE,IN MUZEUL E M I N E S C U,CARE-SI VA AVEA SEDIUL PERMANENT LA BOTOSANI,IASI,SAU BUCURESTI.
STIU FOARTE BINE:E USOR A SPUNE,DAR GREU A INFAPTUI,DAR ,FIRE-AR EI SA FIE,PENTRU CE EXISTA UN MINISTER AL CULTURII,ARTELOR SI EDUCATIEI?
TREABA ASTA TREBUIE NEAPARAT FACUTA,acum SPRE BINELE CELOR DE AZI,SI MAI CU SEAMA AL GENERATIILOR VIITOARE.
EU VIN LA DESCHIDERE. itzhak bareket.
Îmi doresc din tot sufletul ca acest mesaj să fie citit de cel puţin o personalitate reprezentativă a vieţii politice, ştiinţifice şi artistice a vremurilor pe care le trăim , să se implice în realizarea MUZEULUI E M I N E S C U .