La şcoală, ni s-au prezentat bătăile încasate de daci, de la romani, ca fiind adevărate victorii. Nişte victorii care au dus la dispariţia limbii populaţiei locale, adoptarea unei limbi romane vulgare şi începutul formării poporului român de azi.
Acest obicei de a face din negru alb, de a prezenta o înfrângere ca pe o izbândă, îl au românii de la formarea lor şi nu-l ocoleşte nici pe Mircea Geoană. Acesta e primul om din politica românească umflat de un orgoliu care îl poate face să explodeze.
Dacă ne uităm la componenţa Curţii Constituţionale, putem spune că e pro-PSD şi, deci, pro-Geoană, dar nici măcar aceasta n-a putut cădea aşa rău în ridicol, acceptând orice moft al celui ce se declară învinsul-învingător.
I-a acceptat-o pe aia cu renumărarea voturilor nule, să salveze aparenţe şi să-i facă un hatâr, şi „la revedere!”.
Da, dar la Mircea Geoană, omul care vrea să aibă neapărat dreptate, milioanele lui de votanţi sunt mai importante decât milioanele de votanţi ale lui Traian Băsescu, iar cei ce muncesc în străinătate, să ne îndrepte nouă balanţa de plăţi, nu au nici o importanţă în ochii celor orbiţi de vanitate.
Cum poate să înţeleagă Mircea Geoană că milioanele de transilvăneni, populaţia pregnant urbană, diaspora civilizată, oamenii mai şcoliţi, ce formează electoratul lui Băsescu, sunt, de fapt, cei ce pot duce societatea înainte, nu cei fără multă şcoală, moldovenii, ţăranii sau pensionarii lui? Asta e întrebarea!
Pe faţa lui Mircea Geoană se citeşte mirarea neputincioasă. Se întreabă cum a putut evolua electoratul, atât de mult şi atât de repede, încât să nu-l voteze tocmai pe el: candidatul ideal, cel mai mare garant al democraţiei de tip PSD-ist. Mirarea se citeşte şi pe faţa lui Crin Antonescu. Cei ce nu înţeleg nu pot să creadă.
O simplă adunare de capi de partide PSD-PC-PNL-UDMR-PRM-PNG-PIN-MINORITĂŢI…nu e o simplă operaţie aritmetică; electoratul nu mai e „de strânsură”.
La noi, capii de partide, mari şi mici, caută să se eternizeze în funcţii. Mentalitatea şi uzanţa actului demisiei, când greşesc, le e străină. La noi, partidele sunt considerate feude, menite să aducă bogăţie şi vacanţe de vis. Cumva, partidele româneşti sunt pe altă lume şi îşi duc existenţa în spaţiul virtual al dorinţelor capilor lor. Ai atentat la dorinţele lor, le eşti duşman.
O astfel de dorinţă a avut şi Mircea Geoană: preşedinţia. N-a ştiut şi nu ştie că decalajul dintre dorinţă şi realizare e sămânţa afirmării schizofreniei.
Atât de mult s-a agăţat şeful PSD de acestă iluzie, încât a transformat-o în certitudine şi a reuşit să convingă un grup de sprijinitori de reuşita demersului.
Acum, caută fiecare să facă un pas lateral, să poată ieşi cât mai onorabil din combinaţie şi să-l lase pe Geoană în aer. Unii, precum Viorel Hrebenciuc, lansează teorii exoterice, cum este caraghioslâcul cu „Flacăra violetă”.
Cei care nu vor reuşi să părăsească „Titanicul” vor „plimba gâsca” împreună cu liderul lor de opinie, cântând în cor, în direct şi la oră de maximă audienţă, aria fraudării alegerilor. Succesul te înviorează psihic, iar insuccesul te deprimă. Când ajungi să crezi că eşti deţinătorul adevărului absolut şi nu ţi se dă dreptatea pe care crezi că o meriţi, te alienezi.
Nu poţi cere de la un om ceea ce nu poate da.
Mircea Geoană a ajuns să creadă că el a inventat social-democraţia. Înainte de alegeri, a scris chiar o carte, că se poartă şi dă bine la electorat, numai că nu electoratului său i se adresa cartea. Mai bine îi citea pe Willy Brandt şi Helmut Schmidt şi simplifica cât putea de mult învăţăturile acestora, să fie pe înţelesul tuturor. „Practica” e aia care „ne mănâncă”, nu teoria.
Când există pericolul şomajului, neplăţii pensiilor, căderii învăţământului în derizoriu sau colapsului sistemului de sănătate, orice ideologie e o simplă vorbă.
Cele 5 milioane de votanţi ale lui Mircea Geoană aşteaptă de la cele 5 milioane de votanţi ale lui Traian Băsescu să muncească pentru ele până „îşi vor rupe gâtul”; asta e esenţa „opoziţiei constructive”.
Grupul de la Cluj nu avea de unde să ştie ce pune în fruntea PSD-ului. Ce, Maurer a ştiut ce pune în fruntea României?!
Nu sunt expert în politica românească şi nu mi-au inspirat simpatie deosebită niciunul din catindaţii din turul doi de scrutin. În schimb, m-au şocat afirmaţiile rasiste şi dispreţuitoare ale dnului autor la adresa moldovenilor, ţăranilor şi altora, de parcă aceştia ar fi un soi de subfiinţe umane.
Partizanatul politic e pe faţă, ca şi clişeele despre unii locuitori din anumite zone ale României. Textul nu e inspirat şi nu ar avea nicio scuză nici măcar dacă s-ar pretinde pamflet. Nu mai vorbesc de lipsa totală a corectitudinii politice.
In SUA, daca un candidat a pierdut una sau doua campanii electorale, partidul lui il obliga sa se retraga de la conducere pentru ca este evident ca are carente foarte mari. De exemplu Al Gore si altii s-au retras dupa ce nu au reusit sa convinga electoratul.
In Romania un presedinte de partid crede ca este etern. Partidul ar trebui sa-l debarce cu fortza.
La vremuri noi, oameni noi.
Valabil si pentru Crin, ale carui ifose si reactii sunt foarte suparatoare cat si pentru Geoana.
Oare nu exista si oameni de caracter, avand o viziune politica clara?
“…Nişte victorii care au dus la dispariţia limbii populaţiei locale, adoptarea limbi romane vulgare şi începutul formării poporului român de azi.”
Pun la îndoiala aceasta afirmaţie. Daca toata cultura materiala a traco-geto-dacilor s-a păstrat pana in zilele noastre, apoi de ce cu atât uşurinţa credem ca limba lor nu s-a păstrat. In toate celelalte 39 de provincii
ale Imperiului Roman s-a păstrat substratul lingvistic autohton la care s-au adăugat prin suprapunere elementele lingvistice latine, iar in Dacia, chipurile, totalmente nu s-a păstrat. Au venit veneticii Romani cu romana lor vulgara si au înlocuit intr-un secol si jumatate limba traco-geto-dacica a unei civilizaţii vechi de câteva mii de ani, inclusiv in regiunile est-carpatice ale “dacilor liberi” ramase in afara ocupaţiei si colonizării forţate.
Poporul român este, totuşi, o invenţie din veacul XIX a celora care vroiau cu tot dinadinsul sa-si demonstreze rădăcinile europene, de la Traian si de la Roma. In realitate avem aceeaşi limbă traco-geto-dacică romanizată si acelaşi popor traco-geto-dacic autohton, ce işi continua mersul firesc in istorie sub o identitate străina, impusă sau furată de la ocupanţii Romani.
In revista „Science” exista un articol recenta a unui istoric care a aratat ca nu a trebuit decat o singura generatie in Franta pentru ca limbile galice sa fie inlocuite temeinic de latina. Este o descoperire recenta. Adaug ca in aceasta revista se publica numai cele mai importante descoperiri stiintifice din diferite domenii.
Apoi, Dacia a fost singurul teritoriu roman unde s-au cheltuit bani din vistieria Romei pentru a impune limba latina!
Nicaieri in imperiul roman nu s-a mai intamplat asa ceva!
Evident ca romanizarea a fost extrem de puternica! Ce geto-daci? Au fost asimilati cati au mai ramas cu repeziciune!
Da, dar noi suntem si vom fi pururea DACI.
Daca am fi macedoneni (din grecia sau fosta Iugoslavier) am vorbi tot timpul despre Alexandru cel MAre.
Sic transit gloria mundi..
dar numai pentru altii.
Noi raminem puterinc ancorati in trecut. Spre care ne indreptam cu viteza care tinde spre cea a luminii. Mai avem putin pana la epoca de piatra… in gasndire
Am vizionat la 26.12.09 pe canalul istoric: http://www.365 days.ru emisiunea“Limba italiana. Istoria formarii”, in care se menţionează ca substituirea latinei clasice prin „latina vulgara” – proto-limba italiană se datorează in exclusivitate „barbarilor”, care au cucerit in repetate ori Roma si si-au instaurat proprii lor împăraţi. Printre „barbari” s-au numărat, goţii, hunii, slavii şi nu in ultimul rând… „traco-geto-dacii”. Putem presupune ca in acele veacuri „romanizarea” provinciilor a fost stopata si s-a trecut la o revanşa a culturilor autohtone, adică la o „barbarizare” (tracizare, slavizare etc.) a Romanilor din fostele provincii.
Gotzii care au cucerit Dacia nu erau in stare sa supravietuiasca in acele conditii. Ei au navalit spre sud din Scandinavia (da, asa a fost!). In anul 411 ei s-au masat in sudul extrem al Munteniei, pe la Zimnicea de azi, si in comertul pe care il faceau cu romanii de la sudul Dunarii au ajuns atat de rau incat isi dadeau proprii lor copii ca slavi in schimbul cainilor pe care romanii ii ofereau pentru a potoli foamea acestora! Schimbul era un copil pentru un caine!
In totala disperare, flamanzi si muribunzi gotii au invins armatele romane la sud de Burgasul de azi. Apoi in scurta vreme au ajuns la Roma pe care au vandalizat-o, distrugand toata „tehnica moderna” a termelor etc.
Alaric a murit dupa cateva luni numai.
Populatia locala din Dacia era cu mult mai apta de supravietuire pentru ca s-a retras cu oile in munti, in timp ce gotii nu erau specializati in cresterea oilor.
Ceea ce a urmat a fost demn de jale pentru Roma antica. Gotii au ajuns in peninsula iberica, de unde au organizat expeditii de prada, si unde s-au crestinat.
Numai Charlemagne a reusit sa le vina de hac, in secolele 8-9.
In Anglia s-au facut niste descoperiri arheologice fantastice la Vindolanda, in nord, langa granita cu Scotia.
Este vorba de descoperirea in incinta unei unitati militare romane de acolo a corespondentei intacte a soldatilor romani si comandantilor lor! Este de-a dreptul incredibil ca toate mesajele pastrate acolo au putut fi citite, cu lumina ultravioleta!
Mentalitatea romanilor era practic MODERNA!
Soldatii cereau de acasa sa li se trimita chiloti (subligaria), bere, jocuri, ciorapi si alta imbracaminte de corp, aveau organizat un bordel cu femei si baieti langa unitatea lor (bordelurile trebuiau sa fie la o anumita distante de unitate!) si aveau piese „dildo” de toate felurile, pentru toate sexele, apoi comandantii si soldatii casatoriti aveau facilitati pentru cresterea copiilor iar „lumea buna” se invita in termeni foarte politicosi la sarbatoriri de zile onomastice, etc.
Totul insa s-a terminat in mare graba cand unitatea a fost ceruta in Dacia, unde incepusera din nou tulburari, cand se credea ca toti prizonierii daci au fost transportati la Roma! Atunci toti au parasit in graba unitatea si au lasat vraiste totul! Prin anul 130!
Dar Geto-dacii nu au invadat niciodata Roma, doar faceau invazii la sud de Dunare!