Editura Humanitas Fiction lansează în prezenţa autorului miercuri, 28 octombrie, ora 18.30, la Cărtureşti (str. Arthur Verona nr. 13, în Ceainărie), romanul Ravensbruck de Steve Sem-Sandberg, în traducerea Lilianei Donose Samuelsson.
Vor vorbi: Ambasadorul Suediei la Bucureşti, Excelenţa Sa Domnul Mats Aberg, Steve Sem-Sandberg, Sabina Fati, Cezar Paul-Bădescu, Marius Chivu şi Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction.
Steve Sem-Sandberg este primul laureat al Premiului Marin Sorescu acordat de Institutul Cultural Român din Stockholm în 2007.
Romanul Ravensbruck a fost nominalizat la Premiul August în 2003 şi la Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic, in 2004.
\”Romanul lui Steve Sem-Sandberg schiţează portretul plin de culoare al unei femei fascinante şi tabloul plin de atmosferă al unei Europe Centrale în destrămare.\” Helsingsborgs Dagblad
Ravensbruck (Ravensbruck, 2003) prezintă povestea Milenei Jesenska, jurnalistă, scriitoare şi traducătoare cehă, care, cu preţul vieţii, a militat pentru dreptul la libera exprimare. Milena Jesenska (1896-1944) este cunoscută publicului românesc prin prisma scurtei, dar intensei poveşti de dragoste pe care a trăit-o alături de Franz Kafka. Dar Milena, devenită pentru o vreme soţia filozofului Ernst Polak, reprezintă un exemplu de toleranţă şi tenacitate, un model de luptă pentru libertate individuală şi natională în egală măsură, un simbol pentru poporul ceh. In Praga ocupată de nemţi, Milena reuşeşte să pună în mişcare o adevărată organizaţie clandestină, care salvează vieţile a numeroşi refugiaţi, mai cu seama evrei. Măcinată de boală şi sleită de puteri, este trimisă, în urma unui proces in care fusese găsită nevinovată, în lagărul de la Ravensbruck, unde, în primăvara anului 1944, îşi va găsi sfârşitul.
Scriitor, jurnalist şi eseist suedez, Steve Sem-Sandberg s-a născut la Oslo în 1958. In prezent locuieşte alternativ la Viena şi Stockholm şi este corespondent al prestigiosului ziar Svenska Dagbladet, la care a lucrat ca redactor-sef adjunct al Secţiei de cultură între 1995 şi 1998. Primul său roman, De ansiktslosa (Omul fără chip, 1987), l-a adus în centrul atenţiei criticii literare suedeze, care a recunoscut în el una dintre cele mai percutante voci ale generaţiei sale. Scrieri: Theres (Theres, 1996), Allt forgangligt Ar bara en bild (Doar imaginea rămâne, 1999), Harifran till allmanningen (De aici la bunul comun, 2005), De fattiga i Lodz (Năpăstuiţii din Lodz, 2009).