-2400 î.Hr. Arheologii şi antropologii cred că vechii mesopotamieni puneau murături.
-2030 î.Hr. Castraveţii aduşi din India lor natală au generat o adevărată tradiţie în pregătirea murăturilor în Valea Tigrului (Iran). Izvoarele antice nu se referă doar la beneficiile nutritive ale murăturilor, ci susţin că mult timp s-a crezut în capacitatea lor de a înfrumuseţa oamenii.
-350 î.Hr. Aristotel propovăduia efectele curative ale castraveţilor muraţi. Împăraţii romani, printre care şi Iulius
Cezar, îşi hrăneau cohortele cu murături, crezând că acestea le dau soldaţilor putere fizică şi morală.
-900 d.Hr. Mărarul a fost adus din Sumatra în Europa de Vest.
-Din Evul Mediu, murăturile au reprezentat atât o gustare cât şi o garnitură obişnuită pe mesele englezilor. Bucătarii Elisabetei I au observat că reginei îi plăceau foarte mult.
-Secolul al XVI-lea d.Hr. Murăturile au ajuns în Lumea Nouă, aduse de Cristofor Columb; chiar el cultiva castraveţi pentru murat pe Insula Haiti.
-Secolul al XIX-lea. Împăratul Napoleon preţuia murăturile: ele contribuiau la sănătatea armatelor sale.
-1858 John Mason a conceput şi patentat borcanul care îi poartă numele. Produse dintr-o sticlă mai densă decât borcanele normale, acestea erau gândite să reziste temperaturilor înalte din procesul de fierbere necesară procesării murăturilor.
-1860 Louis Pasteur a descoprit procedeul de sterilizare a laptelui, încălzindu-l.
-1881 Alfred Bernardin inventează primele capace metalice folosite la conserve.
Sursa: Muzeul Mâncării din New York