Memorialul Holocaustului de străjuit de sediul MAI (fosta Securitate)Într-o zi de toamnă însorită am vizitat Memorialul Holocaustului recent inaugurat pe platoul dintre clădirea ministerului de interne și Splaiul Dâmboviței din Capitală.
Fără a fi o construcție pretențioasă, ca omologul său de la Berlin, monumentul, care este dedicat victimelor persecuțiilor împotriva evreilor și romilor din România și Transnistria în perioada 1940 – 1945, e o combinație de buncăr de beton semi-îngropat, având înauntru inscripții pe plăci de metal ruginite de nume evreești, pe două laturi, și de romi, pe o latură.
În plus, pe laterale se găsesc două cripte cu pietre funerare, jefuite din cimitire deistruse de regimul Antonescu în București pe strada Sevastopol și la Odesa.
Simplu, dar impresionant. Vă imaginați că din mass media, dar mai ales din cea pe internet și pe forumuri, nu au lipsit comentarii de genul: “Lobby-ul evreesc a forțat din nou România să se umilească” – asta fiind varianta civilizată a comentariului. Și continuarea a fost, în unele variante: “De ce s-a construit un Memorial al Holocaustului la București și nu și unul al victimelor comunismului?”
Chiar așa, de ce nu s-a construit? Cine s-a opus sau mai bine zis cine a făcut propunerea, când a fost ea respinsă și de către cine? A fost cumva respinsă de către “lobby-ul evreesc internațional”? Nu sunt românii la ei în țară în stare să facă așa ceva?
De ce a fost nevoie să așteptăm anul 2006 pentru ca să fie întocmit un raport oficial despre crimele regimului comunist? Și de ce au strâmbat din nas criticii, invocând faptul că a fost întocmit de o comisie prezidată de un politolog român de origine americană, dar mai ales, atenție, fiu de ilegaliști comuniști evrei? Și de ce a fost primit raportul în mod atât de rușinos în parlamentul României?
Să fie oare motivul faptul că, deși declarativ anti-comuniști, mulți oameni politici, dar și simpli cetățeni ai României nu sunt chiar așa de dornici să scoată în evidență răul făcut de sistemul comunist?
Și cum să-l scoată în evidență când, de pildă, există atâția profitori ai exproprierilor ilegale făcute după 1945 și care într-o formă mascată continuă și azi?
Când un fost torționar comunist, generalul de Securitate Nicolae Pleșiță, își dă obștecul sfârșit prin moarte naturală într-un sanatoriu al democraticului, nu-i așa, SRI, ce pretenții să mai emitem la construirea unui Memorial al victimelor comunismului la București?
Am vizitat Memorialul Holocaustului Yad Vashem de la Ierusalim unde există o încăpere care conține sertărașe cu datele victimelor Holocaustului. Au fost adunate peste două milioane și curatorii Memorialului speră să adune date despre toate cele șase milioane de victime.
În loc să mârâim despre tot felul de conspirații evreești care chipurile impun României să cinstească memoria morților evrei din Holocaust, mai bine am lua exemplu de la evrei cum se cinstește memoria victimelor unui regim totalitar.
Dar pentru asta ar trebui să renunțăm la anti-comunismul de operetă și să începem prin a fi sinceri cu noi înșine și să ne dezbărăm de balastul mental cu care ne-a căptușit regimul comunist, ceea ce e foarte greu pentru destui dintre noi.
Sunt fiu si nepot de fosti detinuti politici si sunt mindru de originea mea. Transmit propunerea fostului presed. al filialei AFDPR Bucuresti, Dr. Cristache Stefanescu, trecut in nefiinta, care in numele asociatiei, a propus construirea unui monument memorial la Jilava, ca simbol al suferintei si dezastrului comunist! Am primit atunci cind mai traia apelul catre romani, care se afla pe biroul meu, in care cerea construirea acestui monument, pentru ca nepotii si copiii nostri sa afle adevarul! Si e bine asa, intrucit o mare parte a populatiei romane nu cunoaste adevarul despre istoria noastra!
„Mortii nu mor cu adevarat decit atunci cind noi ii uitam” scrie dr. Stefanescu in apelul sau. Eu care l-am cunoscut si m-am bucurat de simpatia lui, imi fac aceasta datorie onoranta de a-i transmite dorinta, nu numai a lui, ci si a membrilor AFDPR-filiala Bucuresti.
Bunicul meu, gen. divizie Ioan D Mihaescu, a murit la Jilava, asa ca si eu sunt legat sufleteste de acest apel, pe care va rog sa-l publicati in revista Dvs.
Cu stima,
Mihai Rusu, ex-comentator sportiv Radio Europa Libera, München
Acest monument este,in primul rand, un prilej de reflectzie:indiferent de origina,natzie ori religie,asemenea crime si faradelegi sa nu se mai intample.A pune problema ,,dece s-a facut numai pentru…,si nu si pentru…”,ar trebui sa raspunda factorii responsabili cu ,,starea natziunii”.Nu cred ca asta e problema care ar trebui sa ne framante,in legatura cu trecutul nostru.Fara a cauta neaparat factori de acuzare,daca stam si judecam,pana acum s-a facut putzin,foarte putzinin ceeace priveste
,,decojirea”,adica cercetarea ,desvaluirea si sanctzionarea celor care au facut atata jale si nenorocire in macar ultimii 70 de ani in tzara asta.Daca vorbim de victimele comunismului comunismului,ce s-a facut dupa 1990 cu zecile,poate sutele de criminali, care au schingiuit prin inchisori,au batut in nestire,au nimicit la propriu fiintza umana aflata in mainile lor?Ma refer la directorii de inchisori,ca Aiud, Ramnicul Sarat,Sighet,Pitesti,cu totzi acei anchetatori plini de sadism si placerea de a chinui?Stie cineva,de pilda ca pe Brateanu il puneau in inchisoare paznicii sa umble in patru labe si sa latre precum cainii?Totzi acesti neoameni n-au fost judecatzi si sanctzionatzi,ba dimpotriva,au primit pensii grase si nu i-a intrebat nimeni de sanatate.Recent bruta de Plesitza si-a dat sfarsitul,ingropat cu onoruri si coroane de flori la Curtea de Arges.Pentru mereu aducere aminte,in timp ce un inginer,de pilda, prin anii 2000 avea nici 10 milioane pensie,Plesitza avea peste 6o milioane,si huzurea in aceiasi locuintza luata prin abuz sub Ceausescu.Totzionarul care-l anchetase pe Patrascanu,prin 2003 sau 2004,iesise demult la pensie cu modesta suma de 4000 lei noi,nefiind intrebat pe catzi i-a mai chinuit in afara de Patrascanu.Si ceilaltzi criminali la fel la fel.Restantziera la acest capitol este,fara doar si poate clasa politica si in primul rand cei trei presedintzi:
Iliescu,Constatinescu si Basescu:
Mai grav mi se pare faptul ca pana acum nu s-a facut lumina deplina cu crimele impotriva evreilor.Stie cineva sa raspunda la intrebarea CATZI si UNDE au fost omoratzi evreii romani in perioada 1940-1944?Ma tem ca nu.Nu vorbesc de motive, ne-am obisnuit cu ele,
nu puteam face noi exceptzie din istoria celor 2000 de ani de peregrinari persecutzii si pogromuri ale acestui popor…,nu-iasa?Despre mortzi,numai de bine,dar aduc marturia parintelui Calciu Dumitreasa,care,daca nu ma inseala memoria privind anul,declarase parca dupa 2000,scris negru pe alb in ziarul ,,Lumea Libera” care aparea la New-York,urmatoarele:,,am supt antisemitismul dela tzatza mamei”.Ma rog, mi-am zis,s-o fi ramolit,dar nu l-am iertat,si am trimis un articol lui Timotei Ursu,redactorul ziarului de mai sus,in care imi exprimam indignarea.Eram cu treburi prin Afganistan,Si n-am prea avut timp sa-mi aleg vorbele.Ce e drept ,verbiajul nu prea era academic,respectiv il facusem ,,boaita in sutana de preot”,si, sincer vorbind,nu prea ma mandresc ca asta,mai ales ca si tata,fie iertat, a fost preot.Dar replica,dreptul la replica, a venit,nu dela popa,ci dela un ,,istoric”,zicea el,pe nume Stoenescu,oplosit prin America.Am primit ziarul cu ,,replica”dupa vre-o 6 luni.Intelectualul ,,istoric”de meserie, ma facea o albie de porci,cu toate atribulele insarcina mea,,´Limbaj de activist,limbaj de lemn,”etc,pentruca il atacasem pe popa ,,sub centura”,zicea el. Dar nici un cuvintzel despre ceeace perorase parintele,oarecum in numele neamului romanesc.Am facut aceasta paranteza pentru oamanii de bine,cu inntentzia nu de a ne pune cenusa in cap,ci sa privim lucrurile asa cum sunt,in ceeace priveste (re)sentimentele si prejudecatzile prezente.Este important sa stim ca evreii deportatzi peste Nistru au fost din Basarabia si Bucovina.Nu
s-a spus destul ca in goana dupa evreii din teritoriile eliberate,indivizi,manatzi de instincte barbare i-au jefuit,i-au manat ca pe vite,si i-au ucis pe cei mai multzi din placere.Exemplu,ma repet, in satul meu natal un jandarm a pus o femeie simpla,numai pentruca era evreica,sa-si sape groapa,si apoi a ucis-o miseleste.Si asta in vazul satenilor,care n-au miscat un deget.Din orasul Soroca circa 600 de evrei,femei ,batrani si tineri au fost manarti catre Transnistria.Ajungand la Nistru au fost inbrancitzi ca vitele in apa si apoi impuscatzi dea valma si i-a dus apa.Nu numai atat,in Transanistria ,ca sa scape de macar o parte din ei,au fost manatzi peste Bug in mainele nemtzilor,care i-au executat pe loc.Stie cineva catzi au avut soarta asta ?Nu stie nimeni.Se pune o problema,care dupa opinia mea nu trebue bolmijita:vezi doamne, Antonescu a fost ,,mai omenos”,o asa zisa ,,dovada” au fost cei circa 150 de evrei supravietzuitori,care au vrut sa fie audiatzi ca martori ai apararii,dar nu li s-a permis sa intre la proces.N-am fost acolo ,dar relatarea o am dela un fost colaborator evreu .Intr-adevar, Antonescu n-a fost Hitler,si nici un evreu de pe teritoriul Romaniei anilor 1940-1944, n-a fost deportat la Auschwitz.Cu toate acestea Antonescu a fost un criminal.Cele 11 mii de victime dela Odesa au fost facute cu aprobarea sa.Pe motivul ca cei catziva atentatori numarau printre ei si trei evrei,au fost executatzi 11000!La fel s-a intamplat la Iasi,unde catziva comunisti si moldoveni si ucraineni,si catziva evrei,dupa unele surse ,15,20 in total,s-a declansat pogromul si teroare,imbarcarea in vagoane de vite sigilate, duse aiurea,si soldate cu multzi mortzi, sufocatzi de vii.Imi relata un tehnician din Dorohoi,ca in 1940 ,urmare ultimatului sovietic,se retragea cu armata din Cernautzi.Avea un coleg sublocotenent evreu.Pentru faptul ca pe la Storojenetz,sase evrei i-au injurat pe militarii romani in retragere,ajunsi pe teritoriul tzarii,catziva ,,colegi”pur si simplu l-au executat pe,,Jidan”!Sunt fapte,poate izolate,Dar Conducera militara,deci si Antonescu ,stiau si n-au pus capat crimelor.Poate se va spune ca-s advocatul evreilor.Da si nu:am ajutat cat am putut pe cei in cazna,si i-am judecat,i-am suntat si demascat,pe cei care faceau rele, fie ei romani,unguri bulgari sau evrei,precum Nicolski,Borila,Pauker,nu mai vorbesc de romanii nostri neaosi ca Dej ori Ceausescu.Ca sa ma explic cum vad eu problema cu Antonescu,as reduce chestiunea la un exemplu simplu,ipotetic:Un sbir are cinci fiintze,si pe doua le omoara,pentruca n-au nimic de jefuit,nu sunt bune de munca,etc.Pe cele trei ramase le pastreaza pentru munci rudimentare,si pentru a le mulge din avutul lor.Nu le da nici undrept ,decat cel de a trai,de a supravietzui.Dar crima ramane crima,indiferent de mobil,de rasa,de clasa, etc.Intrebare:din punct de vedere al principiului de drept,poate fi acest sbir absolvit de crima?Pentru orice om intreg la cap raspunsul nu poate fi decat unul,si anume Antonescu ramane in istorie un criminal.Sunt basarabean si ma gandeam si eu,ca multzi altzii,ca ,,maresalul”a pornit rasboiul desrobirii Basarabiei.Cu timpul am aflat de multe fafadelegi facute cu aprobarea si stiintza lui,deaceea am ajuns la aceasta concluzie.Am invatzat din istoria popoarelor ca o instituzie cladita pe fafadelege,nu numai ca nu-i morala,dar nici viatza lunga nu are.
La Jilava nu-l va vizita nimeni. Ar trebui sa fie undeva in Centrul Bucurestiului, ostentativ la vedere, pentru ca tendinta revenirii la „umanitatea comunismului” este inca mare in Romania.
Si propun sa fie date si colectii de fotografii care sa arate chipul comunismului victorios, cu fatza „umana”. Cu cozile infernale la carne, paine, calatoriile pe autobuze in timpul iernii, etc. Nu numai imagini de la Canal si din inchisori.
Pentru ca multa lume a uitat deja ce a fost cu numai doua decenii in urma.
Mi-a placut foarte mult ecoul d-lui Stoian. In caltate de evreu roman traind de multi ani in Statele Unite am trait la Bucuresti in timpul „rebeliunii” legionare din Ianuarie 1941. Nu stiu exact cati evrei au fost ucisi dar tiu minte cum arata Calea Vacaresti o strada populata de multi evrei, par excellence. Zeci de magazine au fost arse si bineinteles Rabinul Gutman care locuia pe o strada laga noi fusese luat in padure la Jilava impreuna cu cei 2 fii si impuscat. Numai rabinul a ramas in viata.Bineinteles ca au fost romani care au salvat evrei. Noi traiam cu frica in san intr’o pivnita si credeam ca ni se apropia sfarsitul. Vecinii nostri din bloc care erau bulgari cu care aveam relatii bune si copii se jucau impreuna au lipit pe usa lor:aici locuiesc locatari crestini. In retrospect asta era o porcarie majora.Asta e mica contributie la istoria fascista a Romaniei. Va inchipuiti ce placere mi-a facut sa vad pe un afis mare langa Universitate cand am vizitat Bucurestiul in 2001, cu mutra Capitanului Corneliu Zelea Codreanu.
Presupun ca sunt multi care au acces la Le Monde si pot citi in ce culori este descrisa Romania. S’au deschis dosarele de la Securitate bineinteles dupa epurare adecuata. Imi dau seama ca George Orwell n-a avut suficient de multa imaginatie cand a scris 1984. Daca mai astepta catva timp ar fi putut scrie o carte reala despre regimul comunist in Romania. Ce mi-e Vlad Tepes sau Ivan cel Groaznic astia au fost pitici in comparatie cu Securitatea.
Orwell ar mai fi așteptat el, dar din păcate a murit în inuarie 1950, răpus de tuberculoză.