Romania nu este un Stat de drept. Romania este doar un conglomerat de interese obscure, alimentate de gasti politice si sustinute de grupuri de oameni de afaceri. Nu este o noutate pentru nimeni. Nimic inedit, am putea spune. Inedite sunt doar gesturile ultimative, ca cel al lui Teodor Maries. Inedite si pline de un dramatism greu de exprimat in cuvinte. Dar, dincolo de dramatismul disperarii dlui Maries in fata sfidarii, aruncate de catre autoritatile Statului in obrazul Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), ceea ce ramane este un real sentiment de panica si revolta. Si asta, in ciuda victoriei de traseu a dlui Maries – pe aceasta cale ii multumesc si ii urez insanatosire grabnica.
Asadar, 74 de zile de greva foamei au fost necesare pentru ca nenorocitele de autoritati ale Statului sa puna in aplicare o Decizie obligatorie a CEDO!
74 de zile in care Statul a sfidat fara sa clipeasca decizia Curtii Europene, aruncand – pentru a cat-a oara ? – Romania la lada de gunoi a Europei!
74 de zile in care un om, Teodor Maries, un cetatean roman care plateste impozite pentru ca Statul sa isi bata joc de legi si norme (!), a fost la un pas de moarte in incercarea de a face Statul sa…aplice legea! Sa aplice legea, oameni buni! Nu, altceva!
74 de zile in care mi-am readus aminte si am simtit aproape organic faptul ca democratia romana este o gluma sinistra. Ma intreb, ce
s-ar fi intamplat daca dl. Maries nu intra in greva foamei pentru a forta Statul sa se conformeze normei juridice europene? Mai mult ca sigur, nimic!
Ce poate face, asadar, cetateanul de rand, contribuabilul in fata acestui Stat? Cum ne putem apara de nesimtirea sau imbecilismul sau ticalosia celor care considera Romania un fel de feuda personala? Este ceva de facut? Mai este ceva de facut? Sa intram toti in greva foamei? Sau, mai bine in greva electorala? Cineva imi soptea acum cateva zile ca o greva fiscala ar fi cea mai indicata…!
In speta, politic, legal si ideal vorbind, conducatorii institutiilor care ar fi trebuit sa aplice decizia CEDO si nu facut-o, pot sa isi dea demisia sau – mai bine – ar trebui sa fie demisi imediat din functie! Iar primul pe lista, cu voia dumneavoastra, il propun pe seful SRI care refuza, in continuare (!!!) sa se conformeze Deciziei Curtii Europene si celei a Parchetului General. Daca acesti indivizi nu vor disparea din functiile pe care le detin, functii platite din banii nostri, atunci atat presedintele Basescu cat si intreaga clasa politica romaneasca devin partasi la incalcarea flagranta a legii, consfintind prin tacere si non-actiune existenta Statului faradelegii numit Romania!
Moralmente vorbind, institutiile democratice ale Statului s-au descalificat, oricum, demult in fata cetatenilor. Cazul Maries nu face decat sa mai puna o caramida la zidul ce se construieste, de aproape 20 de ani, intre “noi” si “ei”. Moralmente vorbind, este de-a dreptul kafkian sa observi ca 800.000 de oameni pot intra in greva pentru 200 de lei in plus la salariu, iar pentru Teodor Maries (care era la un pas de moarte pentru a forta Statul sa ne respecte pe noi toti – inclusiv pe cei 800.000 de grevisti – aplicand LEGEA), doar cateva zeci de persoane, cu precadere din elita culturala si intelectuala, au tinut sa isi faca auzit glasul! Ma intreb daca, nu cumva, viata unui om si lupta lui pentru cauza instaurarii domniei Legii in Romania valoareaza mai putin de 200 de lei pentru covarsitoarea majoritate a cetatenilor cu drept de vot… Iata o tema pe care o voi aborda cu proxima ocazie.
Finalmente, o minima si palida reparatie morala ar putea fi decorarea dlui Teodor Maries de catre presedintele Basescu, pentru servicii deosebite aduse Statului Roman.
Macar atat, domnule Presedinte!