caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Libris



 

Ultimul interviu Aleksandr Soljeniţîn: – « L’histoire secrète de L’ARCHIPEL DU GULAG »

de (4-10-2009)

L’histoire secrète de «L’Archipel du goulag»
Imagine: Pierre Bolton
Montaj: Claire Collin
Cu participarea: Public Senat, Histoire, RTL TV1 Belgique, TSR

În data de 3 octombrie 2009, Asociaţia „La Maison Roumaine – Casa Română” din Paris a organizat o seară dedicată lui Aleksandr Soljeniţîn prin proiectarea filmului documentar „L’histoire secrète de «L’Archipel du goulag», având ca invitat pe unul din realizatori, Jean Crépu.
„L’histoire secrète de «L’Archipel du goulag»” este un film încă necunoscut în România.
Sperăm că autorii vor fi contactaţi de televiziunile existente în vederea difuzării acestui film şi în România.

Filmul documentar realizat în septembrie 2007 de francezii Jean Crépu şi Nicolas Miletitch cuprinde ultimul interviu acordat de Aleksandr Soljeniţîn/Aleksandr Solzhenitsyn/Alexandre Soljenitsyne şi dedicat tuturor celor care l-au ajutat până la sacrificiul suprem să realizeze cartea „Arhipeleagul Gulag” apărută la Paris în 1973 în limba rusă şi care a fost tradusă în toate limbile şi publicată în peste zece milioane de exemplare.

Unul dintre cei mai mari disidenţi ruşi Aleksandr Soljeniţîn (11 decembrie 1918, Kislovodsk – 3 august 2008, Moscova), scriitor şi istoric, cel care a reuşit să dezvăluie prin întreaga sa operă, sistemul concentraţionar sovietic, şi a arătat lumii întregi victimele comunismului din fosta URSS, a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1970 şi expulzat în 1974 din URSS. În 1990 Aleksandr Soljeniţîn a fost reabilitat de Gorbaciov şi s-a reîntors în 1994 în Rusia. În 2007, Aleksandr Soljeniţîn primeşte Premiul de Stat rus, când a declarat: „La sfârşitul vieţii mele, pot spera că materialul istoric (…) pe care l-am colectat va intra în conştiinţele şi memoria compatrioţilor mei”.

Fostul preşedinte al Federaţiei Ruse de atunci, Vladimir Putin a elogiat cu acest prilej pe Aleksandr Soljeniţîn, spunând: „Milioane de oameni din lume asociază numele şi operele lui Aleksandr Isaevici Soljeniţîn cu soarta Rusiei însăşi”.

“A fost o figură colosală, deopotrivă din punctul de vedere al creaţiei literare şi al atitudinii politice antitotalitare. Graţie lui Soljeniţîn, termeni precum «gulag» (sistemul concentraţionar comunist) şi «zek» (deţinuţii din lagărele de concentrare stalinistă) au intrat în vocabularul comun. Asemenea lui Primo Levi, care a scris despre supravieţuire la Auschwitz, Aleksandr Soljeniţîn a fost vocea mărturisitoare pentru şansele supravieţuirii în infernul concentraţionar comunist.” declara a doua zi după moartea lui Aleksandr Soljeniţîn politologul Vladimir Tismăneanu.

Jurnalistul şi scriitorul Jean Daniel a spus: „…văd o disproporţie extraordinară, o disproporţie tragică între importanţa a ceea ce ne-a adus Soljeniţîn şi mediocritatea reacţiilor care au urmat…”

Aleksandr Soljeniţîn a scris o adevărată operă literar-istorică din care în Romania au fost traduse doar patru cărţi: «Arhipelagul Gulag», 3 vol, Editura Univers, 1998; «Pavilionul Canceroşilor», Ed. Albatros+Ed.UniversalDalsi,1997; «O zi din viaţa lui Ivan Denisovici», Ed. Quintus, 1991 şi «Viţelul şi stejarul», 2 vol, Ed. Humanitas, 2002.

De menţionat că Editura Fayard deţine 99 % din opera lui Aleksandr Soljeniţîn publicată în limba franceză.

Vă reproduc titlurile cărţilor apărute în limba franceză: «Une journée d’Ivan Denissovitch» (1962); «Le Pavillon des cancéreux» (1968); «Les Droits de l’écrivain» (1969); «Le Premier cercle» (începută în 1955, cu versiunea finală în 1968); «Août 14, premier nœud» (seria de cărţi reeditată în 1983 sub titlul «La Roue rouge») (1972); « L’Archipel du Goulag (tomes I et II) » (1974); « Le chêne et le veau » (1975) ; « Discours américains » (1975); «Des voix sous les décombres» (1975); «Lénine à Zurich» (1975), «L’Archipel du Goulag» (tome III) (1976); «Flamme au vent» (1977); «Le Déclin du courage» (1978); «Message d’exil» (1979); «L’erreur de l’Occident»(1980); «Les tanks connaissent la vérité» (1982); «Nos Pluralistes» (1983); «La Roue rouge, tome 2: Deuxième nœud – Novembre 16» (1985); «Comment réaménager notre Russie?» (1990); «Les Invisibles» (1992); «La Roue rouge, tome 3: Troisième nœud – Mars 17» (4 tomes) (1993-1998); «Le „Problème russe” à la fin du XXe siècle» (1994) Ego (1995); «Nos jeunes» (1997); «Le Grain tombé entre les meules» (1998), éd. Fayard, 500 pages; «La Russie sous l’avalanche» (1998); «Deux récits de guerre» (2000); «Deux siècles ensemble», 1795-1995, tome 1: «Juifs et Russes avant la révolution» (2002); «Deux siècles ensemble», 1917-1972, tome 2: «Juifs et Russes pendant la période soviétique» (2003); «Esquisses d’exil – Le grain tombé entre les meules», tome 2, 1979-1994, traduit du russe par Françoise Lesourd, (2005); «Aime la révolution; Les yeux dessillés», (2007); «Réflexions sur la révolution de février», (2007); «Une minute par jour», (2007); «La Roue rouge: Quatrième nœud: Avril 17» (2009).
Aleksandr Soljeniţîn a mai scris 60 de nuvele publicate în revista «Novy Mir». Anumite nuvele au fost publicate în Franţa în volumele: «La Maison de Matriona» (1963) ce conţine «L’Inconnu de Krétchétovka» precum şi «Pour le bien et la cause» ; «Zacharie l’escarcelle» (1971).

“Arhipeleagul Gulag”, un arhipeleag al vieţii şi morţii, cel pe care agentul literar mondial exclusiv al lui Aleksandr Soljeniţîn, Claude Durand (Fayard), îl căuta la începuturi prin atlase geografice, este un « monument imperisabil adus memoriei a zeci de milioane de victime ale comunismului din URSS ».

Despre modul în care au realizat acest film, autorii au scris la rândul lor o carte, apărută în primăvara 2009, L’histoire secrète de «L’Archipel du goulag», pe care iată, v-o recomandăm. În realizarea acestui film au fost utilizate imagini documentare inedite oferite de Muzeul KGB din Vilnius (Lituania).

Photobucket

L’ Histoire secrète de „L’Archipel du goulag”
Le Jour du Seigneur Edition , Paris
martie 2009

Controversat în Occident şi în America de multe ori pentru opiniile sale directe privind crimele celui de-al II-lea război mondial, stalinism, comunism, războiul rece, războiul din Vietnam, Holodomor-genocidul din Ucraina, războiul din Kosovo ş.a. Aleksandr Soljeniţîn este disidentul care a reuşit să dezvăluie tuturor îndepărtarea tragică a omenirii de Dumnezeu.
Despre Revoluţia bolşevică Aleksandr Soljeniţîn a scris „Roata roşie” în 10 (zece) volume. În momentul în care vom avea acces la toate cărţile lui Aleksandr Soljeniţîn, vom cunoaşte toate ororile civilizaţiei umane, vom rescrie Istoria modernă.

Filmul documentar „L’histoire secrète de «L’Archipel du goulag»” constituie un omagiu adus celor care s-au implicat în documentarea necesară realizării cărţii, strângerea mărturiilor oamenilor care au trecut prn lagărele ruseşti, redactarea volumelor, transmiterea acestora în străinătate prin intermediul unui microfilm ascuns într-o conservă banală de caviar până la publicarea în 1973, într-un moment crucial reprezentat de moartea Elizavetei Voronianskaia, arestată şi anchetată de KGB pentru dactilografierea cărţii. O adevărată reţea de «invizibili» cărora Aleksandr Soljeniţîn le va dedica „Les Invisibles” (1992), ruşi care au trecut prin ororile Gulagului şi care s-au organizat şi s-au strâns în jurul lui Aleksandr Soljeniţîn cu un curaj pe care numai disperarea şi sacrificiul total indus prin credinţa în Dumnezeu ţi-l pot da.

Din toamna acestui an, opera lui Aleksandr Soljeniţîn a intrat în programa elevilor din Rusia. Un semn spre normalitate.

Procesul comunismului este încă aşteptat nu numai de către ruşi, cum de altfel de întreaga lume. În finalul filmului, se confirmă această aşteptare legitimă. Secolul XXI este această mare sală de aşteptare.

„L’histoire secrète de «L’Archipel du goulag»” este un film cutremurător despre felul în care „somnul raţiunii naşte monştri”. Monştrii sunt încă printre noi.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
4 Octombrie – scrutin anticipat in Grecia

Scrutinul parlamentar din 4 octombrie din Grecia a fost precedat de o campanie electorala in care protagonistii au fost sefii...

Închide
18.223.125.42