E cazul ca fratele cel mic să se pensioneze anticipat din lumea afacerilor şi să petreacă liniştit la pescuit pe vreo baltă (cu autorizaţie, dacă se poate).
Nici nu mai contează dacă Băsescu cel mare, preşedintele, a ştiut sau nu ce face frate-su mai mic, în tentativele lui copilăreşti de a se lipi la industria de armament. Să zicem că n-a ştiut.
Dar simplul fapt că din poziţia de rudă a preşedintelui te scapi în tot felul de învârteli pe care nu le mai controlezi, apoi negi că îţi cunoşti asociaţii din firme, a doua zi te prinde presa cu raţa în gură, iar finalmente începi să te burzuluieşti incoerent la lume, e un semn că ceva e în neregulă cu dl Mircea Băsescu.
Din două una: el ori nu pricepe cum merg lucrurile în România, unde mass-mediei dominate de moguli nici nu i-a venit să creadă ce pleaşcă de subiect le-a căzut gratis în poală, fără să mai fie nevoite să inventeze, ca de obicei; ori are într-adevăr un IQ sub medie, cum lasă impresia uneori, de exemplu atunci când se justifică spunând că s-ar retrage, dar nu ştie din ce, că nu-i e clar exact ce a semnat. Şi într-un caz şi în celălalt, e cazul ca fratele cel mic să se pensioneze anticipat din lumea afacerilor şi să petreacă liniştit la pescuit pe vreo baltă (cu autorizaţie, dacă se poate) sau pe vreo insulă exotică, restul perioadei cât fratele cel mare va fi preşedintele ţării.
Nu de alta, dar nu e prima oară când face pocinoage, precum beizadelele adolescente care intră cu Mercedesul în gard, iar pe urmă stau şi se uită prostite în camera de filmat ca iepurii prinşi noaptea în farurile maşinii, aşteptând pe tăticul-parlamentar să-i scoată de la ananghie. (Şi, că veni vorba, nu e singura rudă a preşedintelui care-l pune în situaţii jenante, deci în familia Băsescu se impune un consiliu de familie serios, pentru că nu doar reaua-voinţă a unor patroni de presă i-a creat acestuia puncte de vulnerabilitate.)
Revenind însă la dl. Băsescu cel mic, care are aerul că tot nu pricepe ce vrea lumea de la el, putem enumera pe scurt lucrurile în care nu trebuie să se bage un frate de preşedinte, deoarecere, ca să-l parafrazăm pe Talleyrand, ele sunt mult mai grave decât nişte ilegalităţi – sunt nişte erori. Anume: (1) nu semnezi ce nu înţelegi şi în nici un caz nu spui în public că te-au fraierit asociaţii, că tu singur ţi i-ai ales; (2) nu te bagi în business cu generali sau foşti generali concediaţi din servicii pentru trafic
de influenţă, cu interlopi sau cu figuri dubioase de prin Orientul Apropiat, nici măcar pentru a fabrica magiun de prune; (3) nu te asociezi în firme care au afaceri cu autorităţile publice, pentru că inevitabil va ieşi scandal, indiferent dacă licitaţia a fost corectă sau nu: asfaltări, săpături, instalare de reţele IT, furnizare de alte bunuri şi servicii etc.; (4) dai jos diplomele şi certificatele alea de pe perete, din spatele biroului, fiindcă orice ar scrie în ele, e clar că nu prea au acoperire, trădând mai curând apiraţii frustrate decât realizări; (5, opţional) schimbi un pic combinaţia freză-mustaţă, pentru a opri asocierile miştocăreşti şi politically incorrect ale comentatorilor; un singur führer de Constanţa ne e suficient.
Dl. Mircea Băsescu trebuie să chibzuiască bine la aceste limitări de natură nu atât legală, cât etică şi să le pătrundă bine spiritul, ca să nu-l mai prindă iar presa peste două luni în postura improbabilă de petrolist, consiliind foraje prin platoul Mării Negre (ştiţi, el e de pe acolo şi cunoaşte bine zona), sau intermediar de curent electric, sau consultant PR în vreo firmă care are contract cu Ministerul Turismului, ori, de ce nu, cu primăria. Să se rezume şi el la producţia de bunuri de larg consum, care se vând direct populaţiei la tarabă. Sau, cel mai bine, aşa cum cu respect sugeram mai sus, să se retragă complet din această lume a afacerilor, alunecoasă şi înşelătoare, prin care nu dă semne că se orientează foarte bine. Deja profilul său, meritat sau nu, de clanţă care deschide uşa Cotrocenilor, s-a încetăţenit în opinia publică. Doar o retragere discretă, reală şi pe termen lung mai poate salva situaţia.
Altminteri, nimeni nu va putea opri interpretările fabulatorii şi paranoice, cum că preşedintele şi-a înscenat singur acest scandal care-i torpilează campania pentru a abate atenţia de la afacerea Udrea, ca şi când ar fi fost vreun pericol ca o comisie condusă de Ludovic Orban să găsească vreodată ceva, chiar dacă acel ceva ar exista. Şi nici delimitările scurte şi clare, destul de neobişnuite pentru România, terminate cu retragere din afacerea cu pricina sau demisia din funcţie a celor aflaţi în conflict de interese, nu vor mai conta prea mult în campania electorală.
Articolul a apărut inițial în Evenimentul Zilei evz.ro