ACUM.TV

Dacă marți 4 august am publicat articolul lui Cristian Pătrășconiu \”Da, am fost dat afară de la Cotidianul de domnul Cornel Nistorescu!\”, mirecuri 5 august publicăm un comentariu pe această temă scris de colaboratorul nostru, Liviu Antonesei.

Furia cu care s-a aruncat dl. Cornel Nistorescu asupra ziarului pe care a fost delegat să-l conducă, precum şi tot zgomotul provocat în jur – în afara primului efect, conjunctural – nu cred că va fi de bun augur pentru viitorul acestuia. Al ziarului, vreau să spun. Dar şi al directorului său vremelnic, de asemenea. Debutul în noua funcţie dovedeşte completa lipsă de fler a D-Sale, faptul că este complet depăşit ca manager de presă. Să-ţi începi, în era internetului!, directoratul cu un act de cenzură e peste puterea de pricepere a unei minţi relativ normale. În cîteva ore, textul cenzurat a apărut pe o sumedenie de site-uri şi bloguri, bucurîndu-se de o lectură de cîteva zeci de ori mai masivă decît dacă ar fi rămas doar pe prima pagină a site-ului „Cotidianul”.

Dl. Cormel Nistorescu, dorind să-i facă un serviciu prietenului dumisale, dl. Petru Romoşan, i-a făcut, pînă la urmă, un imens deserviciu. Sutele, miile de reacţii şi comentari negative la adresa directorului debutant nici nu mai contează, nici diagnosticul stabilit de „Agenţia de Monitorizare a Presei”, că avem cu un act calificat de cenzură, nu cu o decizie de „politică editorială”, care a căzut ca bomboana pe coliva libertăţii de opinie. Dacă primul pas a fost făcut cu stîngul, al doilea a continuat firesc direcţia – demiterea d-lui Cristian Pătrăşconiu, aflat de altfel în concediu, a produs lanţul de demisii şi refuzuri de a mai colabora cu ziarul, de la întreg „Colegiu editorial”, dizolvat a doua zi!, şi pînă la colaboratorii din ţară şi străinătate, cei care dădeau ziarului aerul că nu e pur şi simplu o altă gazetă bucureşteană – să pierzi în doua-trei zile semnăturile unor Doru Buşcu, Emil Hurezeanu, Ioan T. Morar, Theodor Baconsky, Daniel Vighi, Alin Fumurescu etc este, într-adevăr, o mare performanţă. În momentul de faţă, încă nu ştiu dacă vor mai semna d-nii Mircea Dinescu, Costi Rogozanu şi Cristian Pârvulescu.

În două-trei zile, s-a risipit cea mai diversă, cea mai pluralistă şi, probabil, cea mai valoroasă echipă de editorialişti-comentatori din România. Nu e constatarea mea, că am făcut parte din ea, ci a presei concurente! Să-ţi mai demisioneze şi directorul ediţiei online e, de asemenea, o mare performanţă! Amintisem de mine – ca să fie clar! –, am plecat în urma demiterii d-lui Cristian Pătrăşconiu, cel care răspundea de secţiunea de comentarii a ziarului. În cei peste cinci ani de colaborare, la „Cotidianul”, au fost 7 – 8 directori editoriali, iar despre trecerea unora prin funcţie nici măcar n-am ştiut pînă la recentul scandal! Am lucrat mereu cu dl. Pătrăşconiu şi am lucrat mereu impecabil, fără vreo sugestie din partea dumisale, fără nici un act de cenzură, fără nici o observaţie, fără asperităţi prin urmare.

Deşi poziţiile noastre politice sînt destul de diferite, D-Sa socotindu-l, de pildă, pe dl. Băsescu „răul cel mai mic”, în vreme ce eu cred că acest „rău mic” este, în realitate, unul foarte mare, n-am avut probleme! Mi s-a părut loial să procedez în acest mod. Aşa sînt eu, nu pot răspunde la corectitudine cu o incorectitudine, nu pot lăsa o nedreptate nesancţionată, chiar dacă asta mă poate costa, mă costă. A doua zi după ce mi-am anunţat retragerea pe mai multe bloguri de pe „Cotidianul” – mulţumesc celor ce şi-au exprimat regretul, dar mă bucur că au înţeles motivaţia –, dar şi pe alte bloguri, cum ar fi cele ale d-lor Mihnea Măruţă şi Dorin Tudoran, deci a doua zi am fost sunat de dl. Cornel Nistorescu, care mi-a propus continuarea colaborării în „condiţii excepţionale”. I-am explicat politicos, cum şi D-Sa a fost de altfel pe toată durata convorbirii, că n-am avut motive să mă plîng de „condiţii” la Cotidianul nici pînă atunci, ba din contra, că motivaţia mea era cea deja postată pe bloguri. Ne-am despărţit urîndu-ne, reciproc, sănătate şi succes, deşi mă îndoiesc de succesul dumisale în noua postură, dat fiind nefericitul incipit al operaţiunii de „redresare” a „Cotidianului”. Mă tem că „redresarea” va însemna, din păcate, o grabnică dispariţie. Şi asta, desigur, ca om care am scris peste cinci ani în paginile sale, nu poate să nu mă doară. Dar e treaba directorului cum îşi conduce ziarul la pieire, cum e treaba patronatului să-şi piardă banii pe a cui mînă vrea, inclusiv pe cea a d-lui Nistorescu!

Dar mai este ceva! În urma discuţiei telefonice, am ajuns la concluzia că „mogulatul” şi managerii din presa de astăzi au suferit un fel de nefericită mutaţie mentală – ei îşi imaginează că totul se vinde şi se cumpără, de la capacitatea de a-ţi pune întrebări la sentimente, că oricine are un preţ. Ei, bine, nu! Sînt şi oameni „nepreţuiţi”, deci care nu cedează indiferent de sumele ce li se vehiculează prin faţa ochilor. Poate nu foarte mulţi, dar mai sînt şi cîtă vreme mai sînt, poate că nu este totul pierdut…

Acest articol a fost publicat miercuri, 5 august 2009 la rubrica Mr. Hyde Park FORUM.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.