Pe 21 noiembrie 2008, publicam în cotidianul ieşean „Flacăra Iaşului”, dar şi pe acest site, următorul articol:
\”M-am tot gîndit zilele acestea la relaţia dintre criza economică abia demarată şi care, în versiunea optimistă, va funcţiona în faza acută cel puţin vreo 14 luni, urmînd să se atenueze treptat, şi presa noastră cea de toate zilele. E stupefiant cît de puţin a stat subiectul în atenţia acesteia, dar mai ales cît de puţin profesional, urmărind, şi în aceste împrejurări dramatice, tot senzaţionalul, tot ceea ce cred jurnaliştii şturlubatici că e „spectaculos”. Din păcate, criza nu va fi spectaculoasă, ci dureroasă, ternă, cenuşie şi aşa vor fi şi vieţile noastre abia introduse în „filmul color”. Dar „Koniec filma”, cum se încheiau filmele sovietice de pe vremuri! În afara cîtorva ziare quality, a unor televiziuni de nişă şi a puţinilor comentatori cu ceva economie în cap şi capul pe umeri, lumea presei a fost mai atentă la caraghioslîcurile campaniei electorale decît la criză, tratînd de altfel ambele teme în acelaşi ton. Şi asta nu va rămîne nerăzbunat!
De altfel, „răzbunarea” a început! Criza e abia la debut, dar toate firmele, mari şi mici, şi-au redus drastic bugetele alocate publicităţii, „sponsorizărilor” şi altor „cheltuieli de reprezentare” şi asta se va vedea, a început să se vadă deja în bugetele instituţiilor de presă, chiar dacă pe moment mai „sug” ceva bani de la candidaţii avîntaţi în comedia uninominală. De altfel, cum alegerile au loc la patru ani, veniturile din publicitatea electorală seamănă mai degrabă cu un bacşiş aleatoriu decît cu o finanţare temeinică. Şi nu doar că se reduc sumele din publicitate, dar firmele, în fugă după economii, au trecut la schimbări ale stilului publicitar şi ale căilor de transmitere a mesajului. Deja industria locuitului, prima lovită în moalele capului de criză, se mută de la televiziune la radiouri şi în presa scrisă, unde tarifele sînt mai mici. Urmează, la un pas în urmă, industria şi comerţul cu automobile, altă zonă economică lovită de criză, şi tac în ceea ce priveşte sistemul bancar, pentru că e o zonă sensibilă, unde pînă şi zvonurile sînt factori de declanşare ori întreţinere a crizei.
Prin urmare, primele care vor suporta lovitura în plin – şi deja au încasat primii pumni! – sînt televiziunile. Nu cred că paguba este foarte mare – şi aşa sînt prea multe şi mai toate incredibil de proaste, indiferent dacă ne uităm la cele „centrale”, la filiale locale ale acestora ori la localele, Doamne iartă!, „indepedente”. Avînd o triplă sursă de finanţare – buget, abonamente şi publicitate – desigur că vor rezista mai bine posturile naţionale şi studiourile teritoriale ale acestora. Ba chiar, ar putea profita de pe urma crizei, putînd atrage mai uşor publicitatea pentru că-şi pot permite tarife mai scăzute. Se vor duce o parte – sau îşi vor reduce motoarele – din televiziunile „generaliste”, cu tot cu programele lor „de distracţie” de doi lei snopul. Nu pentru că românul n-ar mai face haz de necaz, dar pe vremuri de criză devine mai exigent şi în ce priveşte umorul. Comparaţi bancurile de pe vremea crizei de sistem a comunismului, din anii `80, cu umorul căznit de tranziţie! Vor rezista bine şi unele posturi de nişă, de informaţii politice şi economice, cu condiţia să-i pensioneze pe alde Păunescu, Cristoiu, Gâdea, Moraru sau „omul cu laptopul”. Posturile „DDD” dej au luat-o la vale. Din televiziunile locale, nu va rămîne mare lucru, iar cei care au mizat pe susţinere a mai multor posturi deodată şi-au făcut calcule greşite.
Fără îndoială, radiourile vor rezista mai bine şi vor fi mai audiate. Mai întîi, pentru că deja au început să atragă mai multă publicitate – dar din mult mai puţină! –, al doilea, pentru că pot fi ascultate şi din maşină cînd te duci să-ţi cauţi slujbă după ce vei fi rămas şomer şi nu mai ai vreme de pierdut în faţa ecranului cu „despre dragoste”, „atacul blondelor” sau alte minuni lazaroviene. De bună seamă şi în această categorie au o şansă în plus posturile quality, deci cele care au trecut de faza cu două glume slabe între trei melodii care nu obosesc mintea. Cele care au şi comentatori veritabili în domeniile economic, politic, social pleacă cu un atuu în plus, celealte ori îşi caută aşa ceva, restructurîndu-şi grilele, ori dispar. Nici aici nu e mare pagubă, oricum sînt mai multe radiouri decît oameni de radio!
Dar, probabil, în presa scrisă, care este cea mai hipertrofiată dintre toate, se vor produce metamorfozele cele mai mari. Dacă era nevoie de o criză ca să fie stopată „tabloidizarea” cvasi-generală, fie binevenită! Ziarele care au rezistat tentaţiei „tabloidizării”, care au investit deja masiv, cînd era posibil, în direcţia unei linii quality au de cîştigat. Nu vor dispărea complet tabloidele – în orice societate şi în orice condiţii, există o zonă a imbecilizării şi imbecilităţii! –, dar nu vor rezista toate şi nu la tirajele de acum! Să fie primit! Mai ales că şi ziare, indiferent de categorie, avem prea multe pentru cît poate duce economia, aşa că vor mai dispărea dintre cele finanţate la negru. Cînd nu sînt bani, nu sînt nici pentru mită, nici pentru „ajutoare” dezinteresate! Vor dispărea şi o mulţime de „lucioase”, începînd cu ele pentru femei, unde „inflaţia” mare. Orice doamnă avînd de ales între parfum şi articolul despre el îl va alege pe cel dintîi!
În fine, în ciuda estimărilor excelentului analist media Iulian Comănescu, prevăd continuarea exploziei în domeniul bloggingului. Nu doar pentru că e zona de maximă libertate de exprimare, ci şi pentru că nu costă aproape nimic. Din acelaşi motiv, cred că o parte a publicităţii, mai consistentă decît acum, va migra în această zonă a presei. Cam aşa întrevăd evoluţia presei noastre la începutul crizei. Va fi interesant să-mi verific evaluările la sfîrşitul acesteia.”
Bun, au trecut aproape opt luni de atunci. Abia dacă am ajuns pe la jumătatea crizei, într-o versiune totuşi optimistă!, şi cam toate profeţiile mele s-au cam împlinit deja! Nu mă bucura asta, dar nu pot să nu constat că lucrurile au evoluat cam pe dimensiunile pronosticurilor mele. Între timp, grupul „Pro” a făcut reduceri masive de personal, a eliminat emisiuni scumpe şi a renunţat la editarea săptămînalelor regionale, reduceri a făcut şi trustul „Intact”, în vreme ce „OTV/DDD”, pe fondul scăderii de audienţă a renunţat la unele investiţii prea amibiţioase.
Strategia de la grupul d-lui Vântu, continuarea investiţiilor pe fondul tabloidizării accelerate a celui mai bun ziar quality şi a celei mai interesante televiziuni de informaţii, s-a dovedit eronată, grupul trecînd printr-un cutremur de mari proporţii la sfîrşitul săptămînii trecute – reduceri de personal şi scăderi dramatice ale salariilor celor care nu au plecat sau făcuţi să plece, reducerea numărului de pagini la ediţia de w end, eliminarea de emisiuni la „Realitatea TV” etc – ale cărui ultime efecte încă nici măcar nu s-au produs. De altfel, din toamnă, după cum sună unele estimări, „Cotidianul” este posibil să apară doar în ediţie online. Exista vreo soluţie pentru evitarea dramei? Una perfectă cu siguranţă nu, una parţială însă ar fi existat şi ar fi fost adoptarea unei strategii nu diferite, ci chiar opuse celei adoptată – deci, moderarea investiţiilor de la începutul anului încoace, renunţarea la trasferul fostei echipe de la „Adevărul/Gîndul”, cu pretenţii salariale neruşinat de mari, păstarea liniei quality pentru principalele publicaţii on paper şi audio-vizuale ale trustului, ba chiar accentuarea acesteia! Trebuie să recunosc că, sedus de impetuozitatea echipei manageriale de la acest grup, poate şi influenţat de condiţia de comentator la „Cotidianul”, nu am reuşit să sesizez vulnerabilităţile strategiei şi să prevăd efectele lor dramatice asupra grupului „Realitatea – Caţavencu”.
Şi dacă în „presa centrală”, că e dificil s-o poreclim „naţională”, lucrurile stau atît de grav, în cea locală a fost loc şi pentru mai rău, accesul la resurse din publicitate sau de altă natură fiind din start mai redus. Nu doar publicaţiile săptămînale ale grupului „Pro” au fost închise, ci şi o mulţime de ziare şi posturi de televiziune locale, nu foarte multe şi de radio, ceea ce confirmă un alt prognostic al meu. Ca să nu vorbesc în general, să iau drept studiu de caz Iaşul unde, pe lîngă „Ieşeanul”, publicaţie a grupului „Pro”, a dispărut cotidianul „Jurnalul de Est”, ziarul în care am publicat articolul profetic mai apare on paper doar joia, în celelalte zile avînd ediţii on line, toate redacţiile şi-au redus personalul, în unele cazuri fiind renegociate în jos şi salariile. Nu mai vorbesc despre scăderea dramatică a vînzărilor de ziare, deci reducerea tirajelor on paper, compensată de creşterea numărului de accesări a ediţiilor on line. Două televiziuni „clasice”, cu acelaşi patronat!, funcţionează la cota de avarie, una din ele difuzînd practic acelaşi buletin de ştiri din oră în oră de-a lungul zilei, în schimb, tocmai s-a lansat cu succes o televiziune exclusiv on line!
Nu vreau să fiu iarăşi un profet sumbru, dar nu prea am încotro! Criza economico-financiară va mai dura, după unele estimări măcar un an, după cea a unui amic care lucrează la bursa din Frankfurt măcar doi!, aşa că şi efectele dramatice asupra presei vor continua să se manifeste, poate chiar să se agraveze. De parcă n-ar fi deja mai mult decît grave! Vor ieşi mai bine din această încercare acele media care vor şti să reacţioneze mai inteligent la condiţiile de criză. Unele soluţii sînt sugerate şi în articolul de acum opt luni şi în completarea sa de acum. Nici nu pot să le dau pe toate mură în gură şi încă pe gratis!
un articol foarte bun, echilibrat, lucid si fara smecherii de limbaj, pe placul galeriei mioritice. Romanii sunt adaptati la criza si crize de tot felul, este partea pozitiva a faimoasei ‘descurcareli’ bizantino/muntenesti, care tranforma ‘kairos’ si „pneuma” in virilul etern camilpetrescianul „Romanii e destepti”.
Sa traim frumos, nu neaparat bine cu orice pret.Si cu frumoasa vorba din Mtii Apuseni, va dorim „TOATE NOROACELE!”
Multumesc pentru semn, Bedros. Acum, pe fondul crizei globale, probabil ca lucrurile se vor aseza mai bine si in presa. De disparut, de buna seama, nu va disparea, se va metamorfoza – si in ce priveste canalele de transmisie, si in ce priveste stilul. Pina la urma, e mai bine si pentru consumator sa stie care e tabloid, care e quality, nu? Amestecul a daunat celor mai multe ziare si televiziuni.
Da, lucrurile stau precum spui.
Presa era oricum de cativa ani in criza ei, pe care nu si-a descifrat-o, nu si-a analizat-o, nu si-a tratat-o.
Peste asta a venit criza economica, dand un melanj de criza din care va iesi cam botzita!
Iti multumesc si tie pentru semn, Alexandre! Sa privim si partea plina a paharului, cum scriam si putin mai inainte – poate se aseaza apele, se limpezeste putin peisajul in urma acestei suble crize! Pe de alta parte, ma tem ca in faza asta, criza cade bine – desigur, nu financiar! – „mogulilor”, care sub pretextul crizei, pot scapa de neconvenabili, prin asta intelegind autonomi, independeti in opinii etc.
Din pacate, Criza chiar asa isi face mendrele. In Bacau, de pilda, MONITORUL si-a dat obstescul sfarsit, alte ziare si-au subtiat numarud de redactori, revistele de cultura platesc doar simbolic sau pur si simplu nu mai platesc…
Chicago Tribune, Los Angeles Times, Baltimore Sun, Orlando Sentinel, Newsday – sunt numai câteva din ziarele americane dispărute de la sfârșitul anului trecut. Altele, precum Christian Science Monitor, apar numai pe internet.
Ion Fercu, Petru Clej
Si cum criza va mai dura, vor disparea si altele. De asemenea, estimez ca tendinta de trecere doar pe editii on line se va accentua. Parca despre NY Times citisem ca va proceda astfel, daca nu-mi joaca memoria vreo festa!
Excelent, Liviu!
Nu doar in chestiuni militare, diferenta intre strategie si tactica trebuie respectata. Cind incerci sa rezolvi probleme de strategie cu solutii tactice si viceversa, nu e greu sa esuezi.
Apoi, peste tot in lume, criza a luat prin surprindere oameni foarte bine pregatiti (si nu doar teoretic!) sa faca fata unor vremuri…hurducaite.
In Romania: dlor Sarbu, Vantu si Voiculescu li se pot reprosa multe, nu insa si lipsa de fler economic/financiar.
Nu cred ca toate problemele ce haituiesc azi structurile media din Romania se datoreaza — direct si exclusiv — crizei. Cind consideri ca scena cea mai potrivita pentru un solo de balalaika este stadionul Maracana iar rezonanta ideala pentru un concert de orga este un Pub irlandez, criza nu face decit sa accelereze intilnirea cu esecul.
Toate bune,
Dorin
Multumesc de atentie, Dorin. Da, ca si Alexandru Vlad, ca si mine pina la urma, si tu esti parere ca actuala criza economico-financiara s-a intilnit cu o deja existenta criza intrinseca, ca sa spun asa, a crizei. Asa este, desigur. Si, din acest motiv, este posibil ca efectele crizei globale sa fie multiplicate in cazul presei noastre. Toate bune si tie!
oare vad acum ziaristii ca nu categoria lor este cea cu solutii si justificata sa fie sau sa se considere a 4=a putere in stat..decum prima???
A propos de strategii de criza (sigur ca ea e la mai multe nivele si in mai multe compartimente dar exista o ierarhie..a ceea ce e prioritar/mai important in nevoile societatii..)
…ce ziarist stie asa ceva???
Dle Tudoran , ma asteptam ca dupa atita ani de America, sa fi reusit dvoastra sa aratati celor de acasa unele solutii, daca nu SOLUTIA..inclusiv Dlui Antoanesi la Iasi..Eu cind am fost acolo in 93..nu parea interesat..Atunci tot stiau TOTUL..Poate ca asta v-a imepiedicat si pe dvoastra..mereu am vrut sa va intreb. Sau faptul ca Alianta Civica nu a fost ceea ce ati crezut sau trebuai sa fie ..sau, cine stie..in SUA nu ati participat direct la viata americana a anilor 80…poate cea mai buna/democrata organizatoric si, ca atare prospera..cu uramri bune si in anii 90..pina cind baby boomersii au devenit prea comozi..si s=au imbogatit…
Nu vreti sa o luati de la capat..dvoastra si alti..Eu as vrea si ar trebui..ca nu vad alta soltuie..si NU ESTE..Am fost toti prea idealisti si emigratia nepregatita/dezbinata.. in timp ce securistii au format singura categorie de romani uniti…
Rodica Perciali
Romanian Museum, Romanian-American League
Philadelphia, Princeton NJ, Chicago, Romania-Brasov
http://www.romanianculture.us
@Rodica Percicali
Inteleg ca ne-am cunoscut in 1993 si ca am stat de vorba, dar nu v-am ascultat sfaturile. Bun. Nu prea inteleg insa ce legatura exista intre anul 1993 acela si sfaturile d-voastra si criza recenta a presei!
intr/o nopate furtunoasa a lui ILCaragiale, miezul noptii bate la 11 si 20. In aceasta diferenta logica traieste binemerci societatea romaneasca. cu merge si asa, si merge oricum. criza necriza noi o s/o tinem in bairam.
parastasele si inmormintarile devin prilej de chef si zbenguiala. nu cred in criza din romania, noi ne vom distra oricum. previziunile, oricit de sumbre nu au efect tonic si pragamatic. intr/un fel e bine, suntem fericiti mereu intr/o perpetua vaicacioasa nefericire.
poate ma inse;.un salut lui liviu si doua lui dorin tudoran
dar ce-i face pe ziaristi sa petreaca la fel??de aceea sunt ziaristi?
Probelam este la ei..mai mult decit la oricine..
Asta o spun de mai multi ani..si de aceea am fost retezata de la FreeEx pe linga acea observatie ca AMP nu Avea voie , ca org.non-profit sa vinda Acad.Catavencu..(de fapt insais sattutul ei nu era cea ce trebuia.., etc.)
Deja din anii 90 multi care veneam acasa eram suprpinsi de numarul mare de baieramuri (si poate invidiosi caci noi ne chinuim aic in singuratate..si sigur ne lispesc)
dar sigur sunt explicatii..cind e criza – deci stress – ele cresc la numar..ca asta se spune si despre cel de-al doilea razb.mondial..
Cu atit mai mult este nevoie si sunt mai pretiosi jurnalistii care iis pasteraza capul deauspra apelor..Cine sunt?
Sper ca Dl.Tudoran nu numai sa fie pirntre ei dars a semnalizeze si altora si dand mana sa fac ountile acelea de care zice a nu s epot forma..sid e care eu vorbesc si ma chinui sa construiesc de mai mult de 10 ani..dar mai ales cu am insistat cu ocazia NOULUI MILENIU..(mai cedeti la web site ) In presa din taara au fost preluate mult din cele spuse d emine…dar ..vorba unora cinici sau doar traditionalisti nihlitsi : cu o flaore nu s eface primvara..
Poate de ceeaa Dl.Tudoran nu a vrut sa fie o floare de genul asta..si ma supara..dar eu mai sper..I-am scris..sa vedem..
De dl.Antonesi nu vorbesc pt,ca a blocat la Iasi – cel putin in ceea ce ne priveste sau stim noi – lucruri atit de importante pt.dezvolatrea societatii civice romanesti autentice incit nu cred ca il pot ierta decit daca dovedeste bine de tot ca ma insel..
Ori dansul pare sa fie o persoana care niciodata nu greseteste. O sa-i fie mai suor Dlui Tudoran ca nu va fi nevoit sa-l apere prieteneste..cu atit mai putin sentimental..
Rodica Perciali
http://www.romanianculture.us