– Asta-i staţia lui 29?
– Păi, aşa scrie pe tăbliţă…
– Las’că ştiu şi eu să citesc…da’ a trecut de mult?
– Nu ştiu, nu asta m-aţi întrebat…
– Haide, nu mă lua peste picior! Deştepţi ca tine cunosc cu duiumu’
– Scuzaţi, nu am avut intenţia…
– Ei nu? Nu văd cum mă măsori cu privirea? M-ai dezbrăcat déjà până la chiloţi…
– Doamnă!…
– Poate vrei să şti ce culoare au? Las’că vă cunosc eu, vânători de fuste…
– Jur că..
– Sigur ca da! Poate-mi şi cazi in genunchi…cunosc figura. Ma crezi proastă,ha? Poţi să crezi tu că m-aşed lângă tine în autobuz…
– Dar eu aştept pe 47…
– Unde duce ăla?
– Ce importanţa are?…
– Are! Eu nu merg în locuri necunoscute cu un străin
– Păi nu mai luaţi pe 29?
– Crezi c-am s-aştept până deseară pe 29? Merg cu 47. Ce dracu’ doar nu-i proprietatea ta! Sunt roşii…
– Ce anume?
– Chiloţii, ce naiba? Dar să ştii că eu nu vreau copii…Să nu-ţi faci vreun gând, aiurea…
– Sunt însurat, doamnă… ce dracu’?
– Da, da…şi-o faci pe călugaru’…Te prinde! Chiar te compătimesc…Mă dezbraci aici în stradă în văzul tuturor şi-o faci pe sfântul.
– Dar nici nu v-am atins, doamnă…
– Asta chiar mai lipsea! Să mă vezi tăvălindu-mă aici, pe trotuar, ca o curvă…Totu-i liber acum,da? Crezi că dacă mă vrăjeşti cu 47 cad pe spate? N-ai pic de tact! Nu tu flori,nu tu preludiu..
Unde pleci, acum? Alo?…Te-am minţit! Sunt veeerzi….
