Michael Jackson: copil minune, adult cu problemeDin cand in cand agentiile de stiri ne aduc stiri care ne fac sa recunoastem ca lumea este mai complexa decat am crede sau decat pare. Nu rareori s-a intamplat ca tocmai oamenii cei mai talentati pe care credem ca ii cunoastem, sa aiba in mod paradoxal, un sfarsit prematur.
Chiar o scurta lista a celor care au murit inainte de vreme, oameni pe care cinematografia sau arta muzicala i-a proiectat in imaginatia publica pe post de eroi adulati si fericiti, ne face sa observam ca realitatea nu are nimic in comun cu imaginea talentului extraordinar si a fericirii emanate de caracterele pe care acesti copii minune (sau fosti copii-minune) le intruchipeaza pentru noi.
1. Actori adulati de public care au murit de tineri
River Phoenix, probabil unul dintre cei mai talentati actori tineri ai anilor 90 a murit de supra-doza de stupefiante. James Dean, la randul sau un supra-erou al anilor 50, a murit intr-un accident, probabil intentionat provocat chiar de el. Mai departe in timp, Rudolph Valentino, mai recent Heath Ledger, mort la 28 de ani, Brad Renfro precum si o serie intreaga de copii-actori a caror frumusete nu i-a impiedicat sa se simta urati si pierduti in momentul cand au parasit scena, etc, etc. Printre ei Michael Jackson poate parea „batran”, si totusi , varsta de 50 de ani nu mai este considerata in societatea noastra ca „avansata”. Intre actrite, fenomenul este la fel de frecvent, iar cazurile lui Marilyn Munroe, Jane Harlow, Barbara Yung Meiling etc sunt numai varfurile aisbergului.
2. Conditia de copil-minune
In cazul lui Michael Jackson, care provenea dintr-o secta crestina dura (adventisti de ziua a saptea), se poate spune ca atat invatzaturile copilariei cat si etica nemiloasa a muncii continue l-au lipsit de mic de orice bucurie a copilariei. Cand alti copii aveau timp berechet de joaca, Michael repeta pentru spectacolele formatioei Jackson-Five. Extrem de talentat, Michael a excelat de mic inmuzica si dans. Dar ce urma a lasat aceasta copilarie privata de bucurii in sufletul lui? Poate ca nimeni nu va sti in final.
Si totusi, anumite lucruri se pot deduce.
Iar aici voi recurge la citate din cei doi specialisti ai orientarii sexuale pe care lumea stiintifica moderna ii recunoaste ca pionieri: John Money (acum decedat) si Fred Berlin.
Ce a spus John Money referitor la orientarea sexuala? Ca daca in timpul copilariei se ridica bariere insurmontabile in calea exprimarii sanatoase a sexualitatii infantile de catre copii, vor exista consecinte asupra mapelor erotice pe care fiecare din noi le poarta cu sine de la nastere. El a folosit chiar termenul de „vandalizare a mapelor erotice” individuale cand s-a referit la anumite obstacole greu sau imposibil de ocolit de catre copii, cum ar fi o trauma sexuala la varsta copilariei sau pur si simplu blocarea exprimarii sexuale a minorilor prin diverse sisteme de credinte antisexuale. Recomand cartea lui John Money „Gay, straight and in-between” pentru clarificarea acestor lucruri.
Or in cazul lui Michael Jackson nu numai sistemul dur de credinte anti-sexuale instilate de parinti, dar si absenta totala a oportunitatii de dezvoltare normala l-au lipsit pe acesta de posibilitatea dezvoltarii fara traume. De aceea pedofilia lui nu a fost deloc o surpriza pentru psihologi si psihiatri, ba chiar unii au incercat sa-l stimuleze sa se dezvolte, sugerand ca el a ramas intr-o faza infantila (a se vedea interventiile lor in timpul proceselor lui M. Jackson).
3. Tentatia santajului celebritatilor
Sa nu ne imaginam ca de fiecare data cand exista un proces de abuz sexual lucrurile sunt foarte clare. De exemplu eu ma indoiesc de faptul ca Biserica Catolica a platit despagubiri de miliarde de dolari in SUA numai celor care au fost molestati de clerul catolic. Cand exista posibilitatea de trisare, se triseaza, mai ales daca recompensa consta in milioane de dolari despagubiri care s-au obtinut de multe ori in urma unei simple declaratii. Uneori biserica a platit si pentru preoti morti, pe care, dupa parerea multora „numai dumnezeu ii stie ce au facut si ce nu au facut”.
In ambele procese ale lui Michael Jackson, parintii baietilor respectivi au consimtit initial ca baiatul lor sa doarma cu vedeta, dupa care au trecut la santaj. Dupa ce in primul caz parintii baiatului (mai ales tatal lui, un dentist) au inchis gura dupa ce au primit 24 de milioane de dolari, in al doilea caz mama respectivului baiat a fost atat de antipatica juriului incat acesti 12 jurati i-au respins toate asertiunile.
Santajul lasa urme psihologice adanci in personalitatea umana, iar Michael nu era imun la santaj. Un psihic atat de tormentat de probleme nerezolvate ca al lui Michael nu putea merge decat spre dezastru: el a devenit din ce in ce mai retras, mai neincrezator si mai dezaxat. Singura sa confesoare a ajuns sa fie o maimutza: cimpanzeul lui iubit. Operatiile lui datorate de vitiligo si de impresia sa proasta despre sine insusi (de cate ori si-a operat nasul!) l-au impins din ce in ce mai mult spre extreme stranii.
4. Cauza mortii
La ora la care scriu nu se cunoaste cauza efectiva a mortii vedetei. Dar sa nu uitam ca soarta lui a fost un conglomerat de realizari si nenorociri care s-au impletit intre ele intr-un mod indestructibil.
Tragedia lui nu a inceput la 40 de ani, cum spun unii, ci cu mult mai devreme. Probabil ca a inceput odata cu copilaria sa, dupa toate standardele lipsita de normalitate si de fericire. Etica muncii neintrerupte este buna cu o singura conditie: sa nu aiba efecte privative de libertate, mai ales in timpul copilariei cuiva. Jocul si dezvoltarea psihica nu trebuie blocate de idei religioase sau de parinti inconstienti. Nu in toate cazurile rezultatele sunt aceleasi, dar uneori ele sunt dezastruoase. Mai ales la copiii geniali, care au si altfel tendintza spre perfectionism.
Atat dna Zeller cat si Theo au mare dreptate. Si totusi observatiile respective nu epuizeaza subiectul.
Acum a iesit la iveala faptul ca tatal lui Michael il batea in mod salbatic cand acesta era copil mic, cu cureaua si cu tot felul de vergi. Cu ce apuca. Asta se petrecea in timp ce Michael era indobotocit de sistemul de credinte antisexual dar in acelasi timp asista fara voia lui la relatiile sexuale ale fratilor sai cu diverse femei, in diverse camere de hotel. Fratii lui mai mari nu erau zeloti crestini, se pare.
Am cunoscut un asemenea caz cand un copil care a asistat la relatiile sexuale ale parintilor sai l-a pocnit rau pe tatal sau „ca sa n-o mai bata pe mama sa care gemea”.
Pentru Michael aceasta a fost regula: sa asiste la scene care l-au facut sa urasca sexul, la fel ca invataturile sale religioase.
Lagat de raul facut de Michael, nu sunt atat de convins. Alti pedofili, mai duri decat el (cum ar fi poetul american Allen Ginsberg sau chiar Benjamin Britten), nu au avut procese penale desi au avut relatii cu multi preadolescent. Ei nu aveau bani…Cu unul din ei, acum preot catolic, am avut ocazia sa vorbesc. El a spus ca singura vina pe care i-o imputa lui Ginsberg a fost faptul ca dupa ce el a ajuns adolescent, poetul s-a prefacut ca nu-l mai cunoaste.
Banii au fost cu siguranta un factor important in santajele legate de pedofilie. In ultimul proces al lui Michel Jackson, baiatul implicat a schimbat de zeci de ori povestea.
Nu sunt de acord cu afirmatia ca Michael nu a avut orientare sexuala. Evident ca a fost pedofil. Conform cercetatorilor, exista doua tipuri de pedofili: unii sunt criminali, ucigasi (un numar infim) iar altii pot fi perfect functionali, de obicei au familii si pot fi influentati prin diverse tratamente.
Michael facea parte din ne-criminali, dar nu a acceptat vreodata vreun tratament. Michael nu a acceptat niciodata nici afirmatia ca ar fi homosexual.
Ceea ce am vrut sa subliniez este faptul ca acesti copii super-dotati au nevoie de o educatie speciala. Michael nu a avut nici macar o educatie sumara. Ei trebuie sa inteleaga ca nu totul le este permis si ca alti copii sunt mai buni ca ei in alte domenii. Si mai ales trebuie sa invete ca valoarea lor umana este aceeasi indiferent de succesul pe care il au sau de lipsa lor de succes.
Prostia lui Jonathan Brandis de a se sinucide la 27 de ani „pentru ca s-a perceput singur a fi urat” a fost total prosteasca. Acesti copii geniali nu au inca un cadru de dezvoltare acceptabil. Este ceva ce nu a fost inca creat pentru necesitatile lor.
Din pacate religia, crestina in special, cea bazata pe testamentul grecesc, mutileaza psihicul si in anumite cazuri, dezastruoase, chiar si fizicul indemnand la automutilare. Isus Christos spune intr-un pasaj ca ochiul trebuie scos si mana taiata daca acestea inseamna la pacat…fapte pe care luate in sens literal conduc la distrugerea fizicului si revin iarasi cu exemplul unui calugar ortodox care si-a taiat penisul cu o lama de ras si l-a aruncat in WC-u pentru a nu ma comite „pacatul solitar”.
Lista scurta pe care am facut-o continand fosti „copii-minune” nu este in nici un caz completa. In definitiv chiar si socrul lui Michael jackson, Elvis Presley, poate fi adaugat in aceasta lista. Michael era preocupat sa nu moara la fel ca el.
Dar ar mai trebui adaugat un lucru: in anumite cazuri succesul total in anii adolescentei poate fi un handicap urias mai tarziu. De exemplu copilul-actor minune Jonathan Brandis, care a fost adulat ca adolescent de o intreaga generatie de fete si nu numai, s-a trezit la varsta de 27 de ani ca nu mai constituie idolul nimanui. Judecandu-si propria valoare nu in mod independent ci dupa reactia multimii, a cazut in depresiune psihica si s-a sinucis. Este clar ca in cazul copiilor minune trebuie sa se aplice un alt mod de educare, care sa insiste pe valoarea lor personala indiferent de reactia publicului. Acest lucru lipseste practic in majoritatea cazurilor.
Ar fi prea simplist sa acceptam idea ca « tragedia » lui Michael Jackson se trage de la « religia parintilor », sau a repetitiilor zilnice pentru spectacole, un copil care nu avea « timp de joaca… »
In general copii care fac sport de performanta se antreneaza cite 6 ore pe zi, inclusif week-end urile in plus de scoala !(ex. gimnastica, patinajul artistic, natatia, baletul etc)!
Problema lui Michael – vine in primul rind din primii ani de viata poate chiar inaite de a fi star: unde copilul integreaza regulile vietii in societate si in primul rind recunoasterea existentei celui de linga sine, respectul de sine si pentru cei din jurul sau – a experientelor precoce (si necesare !) prin care trece in general fiecare copil : frustratia, acceptarea limitelor puse de parinti, a renunta la idea ca este « Cel Atot puternic » sau ca este « centrul de gravitatie al pamintului ».
Exista o imensa diferenta intre un copil care munceste /si est exploatat de adulti si un copil « star » care munceste si el insa care primeste rasplata prin sale pline care-l aplauda, emisiuni de televizor, radio, se vede pe afise, se aude la radio, este adulat si fotografiat … Nimic nu-i lipseste, toti se inclina in fata lui, toti graviteaza in jurul lui ! Admiratie fara limita care imprima copilul un narcisism fara limita, care-l conforta in fantasmul « Celui Atot puternic »
Putem imagina cu usurinta ca tragedia lui Michael este tocmai faptul ca nu cunostea LIMITA in viata :
Michael a fost un copil/adolescent si un adult perturbat, care stia un singur lucru : cu banul obti tot !
Fara limita era Michael cam in toate privintele : era un asexuat – nici femeie nici barbat… nu stim exact daca era heterosexual (se voia casatorit si avea 3 copii)… era probabil si homosexual si fara nici o indoiala era un pedophil ! (si à-propos de pedophilie, sa nu uitam ca înainte de a vorbi de « santaj »… trebuie sa tinem cont de faptul ca multi copii au fost victimele lui !!!!!!!! Partea scabroasa nu este atit ca parintii au pretins bani cit faptul ca Michael putea sa-si permita sa trateze acesti copii ca pe obiecte sexuale…. pentru ca era un star sau pentru ca avea bani !
N-avea limite nic cum se trata…Nimeni nu poate jura daca era negru sau alb, traia intr-un « paradis » care-l apropia de copilarie insa dormea intr-un sicriu… Toti psihologii stiu ca suferea de morphophobie, non acceptarea corpului sau a unor parti ale corpului… in cazul lui Michael, a culorii, a fetei etc
Este incontestabil faptul ca Michael Jackson a fost un star … insa o fiinta perturbata cu un destin tragic, victima a succesului si a talentului sau prost canalizate, o victima care a facut la rindul sau alte victime !
Din fericire nu toti copii star termina la fel : Shirley Temple de exemplu si-a continua studiile si a ajuns diplomat (ambasadoare a USA), Jordy, Vanessa Paradis, etc
Va rog sa scuzati exresia mea gresita „prostia…a fost total prosteasca”. As spune ca prostia lui a fost evidenta. Eram in cautare de termeni tari!
Preotul catolic era victima sau pedofilul?…. Cum l-or fi admis la teologie pentru ca prezinta riscul sa molesteze si el la randul lui.
Ai mare dreptate de pedofilii cu familii care sunt supusi tratamentului, am o cunostiinta la spitalul de boli nervoase (in Sibiu e unul din cele mai vechi si mai mari balamucuri din Romania) si mi-a spus ca vin multi pedofili la consiliere, oameni in toata firea care poleaca de acasa cand copii lor (baieti / fetite) sunt imbaiati de mamele lor.
Interesant faptul ca de aceasta data preotul catolic a fost „victima” desi el sustinea ca nu a fost in nici un caz victima, ca a consimtit la toate. Era doar furios pe poet ca l-a „aruncat” dupa utilizare. El ar fi preferat sa aiba un prieten pe viata, decat sa fie doar „folosit” si indepartat. Acum si el e relativ in varsta. Recent a renuntat la catolicism si a devenit non-denominational.
Mi se pare ca e o legatura strinsa intre cei care nu stiu ca bananele au gust de guma de mestecat, adica nu-s mai aduc aminte cum era pe vremea „odiosului”, si preotul care-si iubeste pedofilul.
Nu exista biruinta mai mare pentru tortionari decit sa-i iubeasca cei chinuiti. Dar poate asa e mintea unora contruita, in definitiv religia se bazeaza pe acelasi masochism.
A.Constantinescu : « Nu sunt de acord cu afirmatia ca Michael nu a avut orientare sexuala. Evident ca a fost pedofil. Conform cercetatorilor, exista doua tipuri de pedofili: unii sunt criminali, ucigasi (un numar infim) iar altii pot fi perfect functionali, de obicei au familii si pot fi influentati prin diverse tratamente. »
Pedophilia nu este o orientare sexuala – ci o perversie considerata de lege ca o crima !
In tarile occidentale, pedophilia este condamnata de lege si pedophilul tratat ca un criminal si binenteles, considerat ca singurul cupabil !
Pedophilia este pur si simplu legala in anumite tari musulmane (Iran, Afganistan etc) unde putem casatori fetitele de la virsta de 9 ani de exemplu, sau alte tari asiatice/sau de est unde parintii nu ezita a-si prostitua copii…
Ateistul : «Mi se pare ca e o legatura strinsa intre cei care nu stiu ca bananele au gust de guma de mestecat, adica nu-s mai aduc aminte cum era pe vremea „odiosului”, si preotul care-si iubeste pedofilul. Nu exista biruinta mai mare pentru tortionari decit sa-i iubeasca cei chinuiti. Dar poate asa e mintea unora contruita, in definitiv religia se bazeaza pe acelasi masochism. »
Nu vad legatura (poate cineva poate sa-mi explice) intre banane si guma de mestecat… si pedophilie !?
Cind victima « iubeste pedophilul » este vorba de sindromul de Stockholm… care nu are nici in clin si nici in mîneca cu religia ! Ci cu o tulburare psihologica legata de frica !
Sindromul de Stockholm este un fenomen psihic caracterizat prin un sentiment de incredere si simpatie – a victimei pentru tortionar . Tortionarul, incearca sa-si justifice actele (fara sa convinga pe nimeni )– afirmind ca victima avea placere si era de acord !
Violentele conjugale sau tratamentele violente cu care copii sint tratati de adulti, pot sa declanseze la anumite victime acest syndrom binecunoscut de psihologi, sindrom care este temporar. Dupa ce este liberat de tortionar, victima realizeaza si isi da seama de « raul » care i s-a facut.
In cazul lui Michael Jackson, chiar daca un copil nu au fost in stare sa relateze « exact » ceea ce s-a facut, au fost altii care au dat multe detalii si care au convins autoritatile de vinovatia sa. Michael nu a fost victima de « ceea ce a vazut facind fratii lui in camerele hotelurilor » nici de lipsa de educatie ci de lipsa de limita in care a evoluat. Un pedophil se simnte Atot puternic cu cel mai mic si mai slab (un copil) pe care-l trateaza ca pe un obiect !
Doamnei Zeller:
Spuneti: ” Pedophilia nu este o orientare sexuala – ci o perversie considerata de lege ca o crima !”
Evident ca gresiti. in primul rand cuvantul „perversiune” nu exista in psihologie si psihiatrie pentru ca reprezinta o atitudine si nu o realitate stiintifica. Cel mai mare specialist in orientarea sexuala este azi Dr. Fred Berlin, de la John Hopkins University, lucrand la clinica din Baltimore. Iata ce spune el:
” The psychiatric profession still correctly considers pedophilia to be a mental disorder. However, like heterosexuality and homosexuality (orientations that differ from one another on the basis of differences in sexual attraction), pedophilia, too, can be thought of as a sexual orientation that is different from others on the basis of age of attraction.”
Clar, nu? De altfel criteriul acceptarii sociale nu are nici o legatura cu criteriul sanatatii mintale a unui individ.
Va rog sa observati ca nu numai pederastia (relatiile erotice dintre barbati si adolescenti intre 13-18 de ani) ci si pedofilia (relatiile cu copii pre-puberi, sub 12 ani) au fost cand pedepsite cand acceptate de diverse societati. Ati dat singura cateva exemple, la care se mai adauga Grecia Antica si multe altele.
Mai departe spuneti:
„In tarile occidentale, pedophilia este condamnata de lege si pedophilul tratat ca un criminal si binenteles, considerat ca singurul cupabil!”
Ce scrieti aici este valabil pentru Israel si Romania, dar nu si pentru Mexic si Spania. Va amintesc ca in Spania varsta consimtamantului sexual este de 13 ani (a fost 12) iar in anumite state din Mexic…de 9 ani.
Dupa afirmatia dv., insusi profetul Mahomed a fost un pedofil deoarece s-a casatorit cu o fetitza de 9 ani (a patra nevasta). Dar nu va sfatuiesc sa afirmati acest lucru intr-o moscheie, in gura mare! „Nu eu am spus asta:))”
Mai departe vorbiti despre Sindromul Stockholm si il aplicati la victimele pedofililor. Eu as gasi un exemplu mai bun in care putem aplica acest sindrom unei intregi populatii. E vorba de basarabeni. La cedarea Basarabiei trenuri intregi pline cu oameni au luat calea Siberiei, oamenii au fost hraniti cu peste sarat fara sa li se dea apa, au murit pe capete si urmasii lor tot pe comunisti ii voteaza! Asta da sindrom Stockholm!
Sa fim clari stimata doamna: si eu condamn in aceeasi masura ca dvs pe pedofilii care au violat copii sau care au produs fie si cel mai mic rau unui copil. Dar nu despre aceste cazuri a fost voreba aici! In 1993 Michael Jackson a fost acuzat de pedofilie de un dentist divortat care nu s-a interesat niciodata de propriul sau fiu! Prin santaj, acesta a obtinut de la Michael Jackson suma de 20 de milioane de dolari, bani pe care i-a impartit cu „victima”. Sa ma scuzati ca nu iau in serios nici o victima careia i se poate inchide gura cu bani, cand aceasta victima devine adulta. Desi toata lumea stia totul despre Michael Jackson si procesele sale, totusi nenumarati parinti si-au impins baietii in Neverlandul lui. Ma intreb: oare fara intentie? Nu cred. Iar cand o asemenea victima schimba de zeci de ori istoria, nu e credibila indiferent ce spune intuitia dvs (si a mea).
Nu voi insista pe aceasta tema. Dar vreau sa va spun ca gasesc profund ipocrite unele reactii ale societatii, mai ales a celei americane. De exemplu, cand o profesoara „trasnet” de 23 de ani, care arata ca o papusa, a cedat solicitarilor unui adolescent sub 18 ani, care avea 90 Kg si peste 1m80cm, toata America a inceput sa planga cu lacrimi de crocodil „biata victima”.
In emisiunile de satira ale lui Bill Maher, plansul cu lacrimi de crocodial s-a trasformat in pura bufonerie, pentru ca in realitate acesta este visul oricarui baiat adolescent (heterosexual, evident, nu cum sunt si cum am fost eu :). Cu ani in urma si in America elevii se laudau: „cum am… avut-o pe profesoara aia”, la fel ca azi in Romania.
Sau, implinind o anumita varsta, „erau dusi la curve”. Trecerea lor de pe o zi pe alta pe post de victime nu face decat sa-i inveseleasca. Baiatul respectiv putea sa-i dea un pumn celei care „il abuza” si ar fi scapat teafar, daca abuzul a fost atat de infiorator!! Evident ca a preferat sa copuleze cu ea. Nu va intrebati:
Oare de ce a preferat „sa fie abuzat”?
Chiar ne ascundem de adevar? Nimeni nu observa ca de multe ori limbajul este manipulativ? Pentru mine este o mare deosebire intre ipocrizie si adevar, asa ca incerc sa spun exact ce gandesc, indiferent de consecinta.
Pardon… nu voiam sa spun ca am 27 de ani, ci ca lucrez de 27 de ani ca psiholog si psychotherapeuta clinician – specialista in victimologie !
D-le Constantinescu, aveti cel putin meritul sa ma faceti sa surid … de altfel la fel cu toti cei care afirma cu atita tarie « certutudini » !
Nu ma deranjeaza de loc sa discutam atita timp cit « discutatia » nu devine prea agresiva « Clar, nu? »
Hai s-o luam de la capat spuneti ca : « cuvantul „perversiune” nu exista in psihologie si psihiatrie » !
Pentru ca vad ca vorbiti engleza am sa inlocuiesc perversiune (pentru ca vad ca termenul va jeneaza) cu cuvintul paraphilie care inseamna acelasi lucru (pe care-l intilnim si in DSM IV -« DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL OF MENTAL DISORDERS » ) si care se intrebuinteaza atit in psichologie cit si in psychiatrie in USA !
In Europa intrebuintam in psihologie termenul de perversiune ! Freud tatal psychologiei si a psyhanalisei spunea ca « copii sint perversi poliformi », pentru ca-si modifica pulsiunile in cursul maturatiei din stadiu oral (de la alaptat) la stadiu genital .
Ce inseamna perversiunea ? Daca cuvintul pervers se intrebuinteaza in mai multe domenii, in dictionarul medical roman il gasim sub explicatia : «PERVERSIUNE, s. f. / perversion, s. f. / perversion. [Lat. perversia, -onis = foisificare, raturnare, de. la pervertere = a rastuma fi vertere = a wtoarce] 1) In general, alterare mor-bida constitutionals a personalitatii In plan emotional, intelectu-al sau volitional. V. si perversitate, pervertit. 2) Termenul se utilizeaza frecvent pentru devierile comportamentului sexual. V. parafilie. » sau : « PERVERSIÚNE s. f. deviere până la patologic a unor tendinţe sau instincte datorită unor tulburări psihice; perversitate. o ~ sexuală = săvârşirea de acte nefireşti în legătură cu viaţa sexuală. (< fr. perversion, lat. perversio) » In psihologie pedophilia est un comportament pervers si il gasim in DSM IV – in capitolul « tulburari sexuale » la subcapitolul « Paraphilie »(« comportament pervers) alaturi de : exhibitionism, fetichism, froteurism, masochism sexuel, sadism sexuel, transverstism fetichism, voierism. Constantinescu : « Ce scrieti aici este valabil pentru Israel si Romania, dar nu si pentru Mexic si Spania. Va amintesc ca in Spania varsta consimtamantului sexual este de 13 ani (a fost 12) iar in anumite state din Mexic...de 9 ani. » NU ! Eu vorbeam despre consemtamint ci de majoritate matrimoniala (la 9 ani) in anumite tari ca : Iran, Afganistan. D-voastra confundati, vorbind de majoritatea sexuala si nu de majoritatea matrimoniala ! Care nu sint acelasi lucru !!!!!!!!! Daca este adevarat ca exista o majoritatea sexuala la adolescentii care pot avea relatii sexuale intre ei dupa lege, ei nu pot avea relatii sexuale cu adulti majori !!! (parintii lor, sau chiar ei pot depune plingere) Ma explic : Daca in Franta o tinara de 15 ani, in Italia de 16 ani, in Spania de 13 ani, in Elvetia de 16 ani, in Canada 16 (pentru sodomie la 18 ani), Belgia 16 ani, Irlanda 17 ani, are dreptul sa aiba relatii sexuale cu un tinar de aceiasi virsta, daca tinarul are peste 18 ani este considerat de lege ca deturnare de minor si pedepsit ! Marturisesc ca nu cunosc legea si ceea ce se petrece in Romania.... Deturnare de minor este un delit si considerat ca act penal chiar daca minorul consimnte (se considera ca adultul are un ascendent, o autoritate peste el !) Iar in ceea ce priveste virsta tinerelor care fac photografii cu caracter sensual/sexual – se ridica la virsta de 18 ani. Constantinescu : « Dupa afirmatia dv., insusi profetul Mahomed a fost un pedofil deoarece s-a casatorit cu o fetitza de 9 ani … » Da. Il afirm, Mohamed a fost un pedophil ! Si daca ar trai in Occident in secolul nostru, ar fi in inchisoare ! Constantinescu : « La cedarea Basarabiei trenuri intregi pline cu oameni au luat calea Siberiei, oamenii au fost hraniti cu peste sarat fara sa li se dea apa, au murit pe capete si urmasii lor tot pe comunisti ii voteaza! Asta da sindrom Stockholm! » Ceea ce au trait Basarabenii a fost o tragedie, un genocid ! Ca Barasabenii voteaza comunistii ar fi dupa mine acelasi lucru ca persoana cu care Petru Clej vorbea in tren : cea care regreta comunismul pentru ca cu el s-a nascut si a trait (ar fi multe de spus pe tema asta…) Sindromul de Stockholm este un fenomen psihic caracterizat prin un sentiment de incredere si simpatie – a victimei pentru tortionar (asemanator la ceea ce spuneti insa totusi este altceva !) Constantinescu : « Sa ma scuzati ca nu iau in serios nici o victima careia i se poate inchide gura cu bani, cand aceasta victima devine adulta. » Eu da ! Pentru ca dupa 27 de ani sint psiholog si psychotherapeuta cliniciana – specialista in victimologie si cunosc foarte bine problema ! Constantinescu : « Baiatul respectiv putea sa-i dea un pumn celei care "il abuza" si ar fi scapat teafar, daca abuzul a fost atat de infiorator!! Evident ca a preferat sa copuleze cu ea. » Probabil, insa dupa lege adultul este 100 % responsabil iar minorul NU ! O profesoara are alt rol decit acela de a se culca cu elevii ei (minori sau majori !). Nu credeti ? In cazul citat, este un delit penal ceea ce a facut !
Oh doamna Zeller…si eu care speram ca aveti numai 27 de ani! :)) LOL
Glumesc, evident! Si nu sunt nici pe departe atat de fioros cum par! Mai bine plang eu decat sa fac doamnele sa planga! :))
Acum serios: stiam bine ca sunteti victimolog, ca am mai avut controverse cu dvs pe diverse teme. Daca avem controverse nu inseamna ca suntem „inamici”. De fapt cand am controverse in domeniul in care imi castig existenta, sunt cu mult mai agresiv…A fi agresiv este un defect in Europa dar o calitate in SUA, cred ca stiti asta.
Si acum revin la subiect. Parerea mea este ca raspunsul dvs nu a fost prea concis, ca sa ma exprim eufemistic, dar nu vreau sa fac critica literara aici.
1.Referitor la inlocuirea cuvantului „perversiune” din jargonul psihologilor si psihiatrilor cu cuvantul „parafilie” (paraphilia), cauza este cea pe care am spus-o in mesajul anterior. Psihologia si psihiatria cauta sa renunte la jargonul nestiintific folosit in trecut (asta nu inseamna ca eu prefer un termen sau altul. Ce prefer eu nu are importanta aici). Nu stiu de ce ati dat citate cu lucruri nerelevante din literatura stiintifica veche romaneasca (de exemplu chestia cu „acte nefiresti…” Ce este firesc, doamna? In literatura umoristica americana am gasit cuvantul perversiune definit ca fiind „o practica sexuala dezaprobata de cel care vorbeste”. Nu e comic?). Stadiul acesta al discursului psihologic a fost depasit de multa vreme, fiind mai potrivit cu Biblia decat cu stiinta.
Ati scris: „Pentru ca vad ca vorbiti engleza am sa inlocuiesc perversiune (pentru ca vad ca termenul va jeneaza) cu cuvintul paraphilie care inseamna acelasi lucru (pe care-l intilnim si in DSM IV -« DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL OF MENTAL DISORDERS » ) si care se intrebuinteaza atit in psichologie cit si in psychiatrie in USA ! ”
As vrea sa fiu clar: si in limba engleza exista si inainte expresia „sexual perversion” care a fost inlocuita de noul termen „parafilie” in toate editiile noi ale lucrarilor din domeniu, pentru motivul indicat de mine.
2. Il citati cu evlavie pe Freud si va trageti legitimitatea din lucrarile lui.
Sper ca stiti ca azi parerea generala a psihologilor si psihiatrilor este ca Freud are un singur merit: acela ca a introdus sexualitatea in discutiile stiintifice. Dar tot restul activitatii sale are un caracter nestiintific si este respins azi. Toate lucrarile de istoria stiintei mentioneaza asta. („The 20th century saw a rejection of Freud’s theories as being unscientific…”)
Ce inseamna asta? Ca ideile si teoriile lui Freud nu au valoare de adevar. Cateodata cate o idee este aproape adevarata, altadata deloc.
Nu exista nici un criteriu de verificare. Stiu ca psihanaliza este la mare cinste in unele centre, pentru ca victimologii fac bani buni din asta. Nu fac aluzie la dvs, vorbesc despre SUA. Numai ca stiinta lor este „bogus”. De altfel doua scandaluri stiintifice recente au pus in lumina si mai mult acest lucru. Ma voi referi la acestea mai jos.
3. Asteptam sa-mi explicati ce e varsta de consimtamant sexual pentru a continua sa va intreb: acolo unde aceasta varsta este de 9 ani, ea se refera si la fete si la baieti? Daca imi raspundeti ca da, atunci va voi cere sa-mi dati exemple, iar daca spuneti ca nu, va voi intreba „de ce nu? nu e vorba aici de discriminare?”. Cum era legea in trecut in Romania: „daca un adult are sex cu o fata minora, fie face inchisoare, fie este iertat daca se casatoreste cu ea.” Legea era de doua ori absurda: odata ca era inegala cu cele doua sexe (in mod evident nu se referea si la baieti) si a doua oara ca era stupida in sine.
4. Ma intrebati cu emfaza daca sunt de acord ca o profesoara sa aiba relatii sexuale cu un elev. Raspunsul meu a fost evident de la inceput: eu nu incurc borcanele: sanatatea mintala este una si legislatia la un anumit moment in istorie este alta. Acum, in SUA, nu este legal (si nici in alte tari), dar nu pentru ca ar fi ceva nesanatos pentru „handralaul” respectiv, de doua ori cat profesoara respectiva. Pentru tanarul respectiv ar fi putut fi „what the doctor has prescribed”. Critica mea (care nu este numai a mea) este ca din „child abuse” s-a creat o intreaga industrie, care nu are nimic de a face cu sanatatea mintala. Termenul este aplicat pentru orice si s-a ajuns la situatia stranie ca un preot care a masturbat un baiat sa fie condamnat la 9 ani inchisoare in timp ca autorul unui omor a luat numai 3 ani si jumatate. Nu cred ca sunteti de acord cu asta.
Spun asta nu pentru ca mor de dragul preotilor, din contra.
5. Nu mi-ati raspuns la intrebarea mea: cum s-a transformat atat de repede mentalitatea generala a publicului, de la „hai sa ducem baiatul la curve” la acuzarea unei femei dragute pentru ca a initiat sexual un baiat? Am citit pe un site romanesc o scrisoare patetica a unui fost elev de liceu care ii multumea fostei sale profesoare ca l-a invatat sa respecte femeile prin relatia ce au avut-o si ca acum consimte si el si ea sa se desparta, pentru ca au vieti si interese diferite. Mi s-a parut o scrisoare foarte matura, desi poate respectiva profesoara ar fi putut fi bagata la inchisoare (cu siguranta acesta ar fi fost cazul; in SUA).
In mesajul urmator voi scrie cateva cuvinte despre esecurile catastrofale ale victimologiei americane.
Deci, stimata doamna victimolog Zeller, sa reiau critica meseriei dvs.
Problema nr1. Dupa o intensa practica psihanalitica, s-a constatat ca victimologii au reusit sa bage in capul copiilor (si nu numai) lucruri care nu s-au petrecut niciodata!
Nimeni nu ar fi crezut ca asa ceva este posibil, si totusi mai multi cercetatori au venit cu exemple concrete de reproducere a fenomenului respectiv la diverse persoane de varste diferite.
Acest scandal, desi a fost destul de mare, nu a reusit inca sa convinga comunitatea psihologilor si psihiatrilor de necesitatea de a renunta total la psihanaliza lui Freud!
Unul din motivele pentru care psihanaliza mai este la moda in ciuda falimentului ei ca stiinta este salariul si in general veniturile medicilor psihiatri. „Ce ne facem daca ne pierdem clientela” s-au intrebat aceiasi medici si in 1973 cand homosexualitatea a fost scoasa din DSM (parca a fost DSM-III).
Punga conteaza!
Asta nu inseamna ca nu este nevoie de aceasta profesie, ci inseamna doar ca metodele psihanalitice nu sunt viabile. Cateodata merg, cateodata nu. Ba chiar am asistat la acuzatia ca acesti victimologi fac mai mult rau, insistand pe abuzul care a avut loc, in cazurile cand a avut loc un abuz!
Care este alternativa? Sper ca o cunoasteti: terapia cognitiva. Si eu am aplicat aceasta metoda pe mine insumi. Ca homosexual va dati seama ca am fost victimizat de multe ori. Psihanaliza nu are valoare, iar acst lucru nu il spun numai eu.
Problema nr. 2 Cazul copiilor autisti si procesele respective.
Cu cativa ani in urma, niste victimologi (victimoloage o fi oare corect? Ca erau femei…) au lansat ideea geniala ca ele au descoperit o metoda prin care pot comunica cu copiii autisti, chiar cand acestia sunt in stare grava! Zis si facut! Copiii autisti foloseau niste masini de scris speciale cu ajutorul victimoloagelor, care le ghidau mana spre masina de scris. In curand au „iesit la iveala ” lucruri inspaimantatoare despre abuzurile sexuale grave la care sunt supusi acesti bieti copii! Imediat a avut loc un proces, in care parinti dupa parinti au fost acuzati de urgenta de „child abuse” si bagati la inchisoare pe termene mari! Nimeni nu s-a intrebat atunci ce este cu epidemia asta curioasa de abuz de copii, epidemie care parea sa fi avut loc la zeci si zeci de parinti deodata!
Peste 2 ani un pshiholog a avut ideea sa verifice metoda, prezentand copiilor niste desene simple. De exemplu mar, para, pruna, vaca, etc. In primul experiment insotitoarele respective au fost lasate sa vada, impreuna cu copiii, desenele respective. Copiii au scris corect: mar, para pruna, etc. In al doilea test, copiilor li s-au prezentat cartoane duble: pe fatza era desenat un mar, pe spate o vaca. De data asta copiii au scris…ce au vazut doamnele victimoloage, nu ei insisi!
Urmarea a fost ca un numar mare de parinti au fost eliberati imediat din puscarie! Si metodele acestea au fost interzise!
Datorita unor asemenea exagerari, acum la gradinita ingrijitoarele lasa copiii sa faca pe ei si nu-i schimba! Pentru a nu fi acuzate de „child abuse”!
Persoane foarte apropiate mie mi s-au plans de aceasta anomalie absurda, dar asta este. In definiti in urma acestui scandal noi am putut afla de ce subiecte sunt obsedate unele doamne din sistemul medical. Cum ar fi spus un fost coleg, ele sunt „obsedate intelectual”.
OK… incerc sa raspund !
Constantinescu : « 1.Nu stiu de ce ati dat citate cu lucruri nerelevante din literatura stiintifica veche romaneasca (de exemplu chestia cu „acte nefiresti…” Ce este firesc, doamna? »
V-am copiat definitia cuvintului pervers din dictionarul medica romanesc (ca mi se parea mai usor ca sa va fac sa intelegeti in romana !)
Constantinescu : 2. « Il citati cu evlavie pe Freud si va trageti legitimitatea din lucrarile lui. »
Nu, absolut deloc ! Am vrut sa va arat ca afirmatia : « cuvantul „perversiune” nu exista in psihologie si psihiatrie » este gresita ! Ca in psihologie si in psihiatrie se vorbeste despre perversiune inca de la inceput … si cum Freud este considerat ca printre primii psihologi si pshanalisti, l-am dat ca exemplu.
Constantinescu : « 3. Asteptam sa-mi explicati ce e varsta de consimtamant sexual pentru a continua sa va intreb: acolo unde aceasta varsta este de 9 ani, ea se refera si la fete si la baieti? »
Nu am vorbit de « consimtamint » ci de « majoritate sexuala » sau de «virsta minima pentru casatorie » !!!!! Nu putem vorbi de consimtamint la virsta de 9 ani (nici la fetite nici la baieti !) Am incercat (nu stiu cita am reusit) sa va explic ca un minor dupa lege… daca are relatii sexuale cu un adult in tarile Europeene este punisabil ! Pentru ca se considera ca chiar daca a « consimtit » adultul are o ascendenta (adica are o autoritate cu care acest copil este manipulat sau intimidat !)
Cind vorbeam de fetite de 9 ani ma refeream la acelea care sint casatorite cu forta in Iran si Afganistan (si in alte multe tari !) In general fetitele sint cele maritate la o virsta frageda cu barbati care pot avea in jur de 40 de ani !!!!! Este vorba de pedophilie chiar daca oficial se numeste casatorie !
Constantinescu : « 4. Ma intrebati cu emfaza daca sunt de acord ca o profesoara sa aiba relatii sexuale cu un elev. »
Exagerati ! iata propoul meu : « O profesoara are alt rol decit acela de a se culca cu elevii ei (minori sau majori !). Nu credeti ? I »
Constantinescu : « un preot care a masturbat un baiat sa fie condamnat la 9 ani inchisoare in timp ca autorul unui omor a luat numai 3 ani si jumatate. Nu cred ca sunteti de acord cu asta. »
Nu sint specialista in legile USA insa mi se pare putin 3 ani si jumatate pentru o crima !
Constantinescu : « 5. Nu mi-ati raspuns la intrebarea mea: cum s-a transformat atat de repede mentalitatea generala a publicului, de la „hai sa ducem baiatul la curve” la acuzarea unei femei dragute pentru ca a initiat sexual un baiat? »
Intrebarea este cruda… Nu stiu la ce epoca (parintii ???) isi duceau copii la « curve » … Mi se pare straniu… Insa in ceea ce priveste profesoara « draguta » care initiaza sexual « baiatul » – cred ca am raspuns déjà in comentariul precedent : « O profesoara are alt rol decit acela de a se culca cu elevii ei (minori sau majori !). In cazul citat, este un delit penal ceea ce a facut ! »
Mesajul 2 :
Constantinescu : « Problema nr1. Dupa o intensa practica psihanalitica, s-a constatat ca victimologii au reusit sa bage in capul copiilor (si nu numai) lucruri care nu s-au petrecut niciodata (…)Nimeni nu ar fi crezut ca asa ceva este posibil»
Nu numai victimologii ci si parintii, profesorii, avocatii, orice adult poate influienta un copil « bagindu-i in cap lucruri care nu s-au petrecut ! » Binenteles ca este posibil ! Profesionalii stiu acest lucru de cel putin mai multe decenii ! Un copil d-le COnstantinescu, doreste un singur lucru sa faca placere parintilor, profesorilor… si daca acestia il manipuleaza, copilul va povesti ce doreste adultul ! Insa profesionalii au alte metode de a cunoaste adevarul !
Constantinescu : « Acest scandal, desi a fost destul de mare, nu a reusit inca sa convinga comunitatea psihologilor si psihiatrilor de necesitatea de a renunta total la psihanaliza lui Freud!*
Gresit ! Psihanaliza nu se practica cu copii ! Cred ca confundati termenele meseriei 😉 Psihabaliza lui Freud nu are nici in clin si nici in mineca cu copii victime sau prezumati victime…
Faceti un amalgam intre psihanalisa – psihologie – psihiatrie – victimologie etc….
Constantinescu : « Unul din motivele pentru care psihanaliza mai este la moda in ciuda falimentului ei ca stiinta este salariul si in general veniturile medicilor psihiatri. „Ce ne facem daca ne pierdem clientela”(…) Punga conteaza ! »
In primul rind asa cum v-am spus, personal sint psiholog si psichoterapeuta (sint doua practici diferente intre psihanaliza si psihoterapie !). Victimologie – este cea care se ocupa de victime (copii – adulti). Personal lucrez des in Romania in orfelinate cu copii victime de violenta, torturi, abuzuri etc si pentru ca vorbiti de « punga conteaza » – sa stiti ca acest lucru il fac benevol – fara nici un ban ! Sinteti binenteles liber sa lipiti etichete pe spatele unei profesii … insa poate ca nu aveti dreptate !
Constantinescu : « Asta nu inseamna ca nu este nevoie de aceasta profesie, ci inseamna doar ca metodele psihanalitice nu sunt viabile. Cateodata merg, cateodata nu. »
Ca si toate celelalte « metode» ale stiintelor umane : fiinta umanul nu este un robot – orice terapie cite o data merge cite o data nu merge… de aceea trebuie sa fim prudenti !
Constantinescu : « Copiii autisti foloseau niste masini de scris speciale cu ajutorul victimoloagelor, care le ghidau mana spre masina de scris. In curand au „iesit la iveala ” lucruri inspaimantatoare despre abuzurile sexuale grave »
D-le Constantinescu nu cunosc aceste cazuri deci nu ma pot pronunta… Este adevarat ca handicapatii sint tratati in multe institutii ca niste obiecte… sint cazuri in care sint abuzati ca toti cei care nu pot sa se apere !
COnstantinescu : « Datorita unor asemenea exagerari, acum la gradinita ingrijitoarele lasa copiii sa faca pe ei si nu-i schimba! Pentru a nu fi acuzate de „child abuse”! »
Da, îi inteleg !
Pacat totusi ca s-a ajuns aici !
Stimata doamna Zeller,
Dupa ce am citit „haloimasul” dvs, unde vad ca ati incurcat rau de tot borcanele, prima mea tentatie a fost sa nu va mai raspund.
Si totusi este necesar sa clarific cateva notiuni pe care le-ati amestecat aici, macar pentru altii.
1. Legat de vocabularul folosit de dvs: ce e „firesc” pentru un preot nu e firesc pentru un om de stiinta sau pentru un fotbalist. Cand sensul cuvintelor este lasat complet neprecizat, nu puteti intelege un text stiintific in mod corect. De aceea Asociatia Psihiatrilor Americani si OMS (mai tarziu) au renuntat la limbajul acesta imprecis si au introdus cuvinte noi, ca parafilia, etc. Daca veti cauta cum defineste APA pedofilia, veti vedea ca sunt o serie de parametri din care nici unul nu trebuie sa lipseasca din evaluare! Deci vorbele goale au fost inlocuite cu parametri masurabili! Dvs ati replicat cu argumentul ca „si Freud folosea cuvantul „perversiune”. Da, tocmai din acest motiv Asociatia Psihiatrilor americani” s-a debarasat de el. Cat despre citatele dvs din dictionare medicale romanesti, va atrag atentia ca acestea sunt atat de neinformate incat si acum mai trateaza homosexualitatea ca fiind o „boala mintala”. Sa nu mai vorbim de altele! Puteati consulta si Larousse-ul din 1883, de ce nu?
2. Am atins problema varstei consimtamantului sexual si m-ati „corectat” spunand ca e vorba de varsta matrimoniala. Sunt notiuni total diferite, doamna.
Va rog sa formulati pe google si sa vedeti ca veti gasi o multime de date daca scrieti „The age of consent” (in engleza, sau „age of consentement” in franceza. Si in germana gasiti aceeasi notiune).
Iata ce veti gasi:
„When used in relation to sexual activity, the age of consent is the minimum age at which a person is considered to be legally competent of consenting to sexual acts. The EU calls it the legal age for sexual activities. It should not be confused with the age of majority, age of criminal responsibility, or the marriageable age.”
Deci exista mai multe varste, fiecare dintre ele insemnand altceva. Va las dvs placerea de a vedea ca varsta matrimoniala de care ati vorbit este altceva decat ceea ce v-am spus eu. Va rog sa va lamuriti singura, cautand aceste notiuni.
Ca sa intelegeti despre ce e vorba aici va dau varianta in franceza, care se refera la Franta:
„Par exemple en France, la majorité sexuelle est fixée à 15 ans (16 ans en Suisse, 13 ans en Espagne) sauf cas de vulnérabilité particulière du mineur. La relation sexuelle consentie avec un mineur de moins de 15 ans est prévue par le Code pénal sous le nom d’atteinte sexuelle et punie de cinq ans d’emprisonnement maximum.”
Deci numai daca minorul are sub 15 ani intervine legea.
Desi nu am dezbatut probema pederastiei deloc aici, totusi mi-ati raspuns de cateva ori ca „relatiile dintre un adult si un minor sunt strict prohibite”. Nu va voi raspunde cu referire la Grecia Antica si nici cu referire la morala, ci doar la lege. Cum vedeti, in Franta, daca exista consimtamantul unui minor, exista posibilitatea relatiei dintre el si un adult. Repet, nu vreau sa amestecam borcanele si sa intram in etica: nu discut daca e bine sau nu.
In realitate legea respectiva poate pedepsi adultul daca adolescentul isi schimba parerea, spunand ca nu a consimtit de fapt. Iar Franta nu este tara cea mai liberala din lume! Mai sunt alte tari ca Spania si Ungaria care o depasesc.
V-am scris aici totul foarte clar, ca sa nu le dati iar peste cap. As avea mai multe de spus, dar nu am timp si nici nu cred ca e locul.
3. Ca sa revin la Michael Jackson, ultimele noutati sunt interesante: el si-a urat atat de mult tatal incat l-a scos din testamentul sau. Asta arata ca a avut loc o tragedie de mari proportii in familia sa. Copiii lui nu sunt cum s-a crezut, „ai lui”. Nici el si nici asa-zisa nevasta a sa nu au nimic in comun cu acesti copii! Asta arata cate de mult si-a urat Michel nu numai tatal, dar si rasa din care a facut parte, fiind un African-American. Intr-adevar, el a incercat sa-si schimbe nasul si sa-si schimbe culoarea. Copiiii lui sunt albi, nu mulatri, si sunt copii ai intamplarii: niste spermatozoizi din banca de spermatozoizi au fost uniti cu ovule anonime. Ca la loterie!
Despre nas, il vedem aici in poza. Si cine este vinovat de acest rezultat? Stim: tatal lui ii repeta la infinit ca este urat de tot, ca are un nas mare. Vantul semanat de tata a produs furtuna!
Dar de pedofilia lui cine este vinovat?
Nimeni. Pentru ca asa cum nu se stiu cauzele heterosexualitatii si ale homosexualitatii, nu se stiu nici cauzele pedofiliei.
Voi incheia cu un text scris de cel mai avizat medic psihiatru in domeniu, Fred Berlin:
„As with other sexual orientations, irrespective of the relative contributions of genetics and environment, maturing individuals discover the nature of their own attractions; such attractions are not the consequence of a volitional decision. Historically, untold numbers of human beings have been both demonized and vilified simply because their sexual makeups differ from the norm.
In the case of pedophilia, society must insist, for good reason, that persons who are sexually attracted to children are forbidden from acting on these attractions. As with alcoholism, such persons need to have access to effective treatments that can enable them to successfully resist succumbing to unacceptable temptations. However, just as has been the case historically with homosexuality, society is currently addressing the matter of pedophilia with a balance that is far more heavily weighted on the side of criminal justice solutions than on the side of mental health solutions.
Individuals whose sexual orientation is directed toward children manifest the same range of personality, temperamental, and character traits as individuals whose sexual orientation is directed toward adults. A recent Journal article (2) documented that the vast majority of individuals with pedophilia showed no evidence of either antisocial or narcissistic personality disorder. It may be no easier for a person with pedophilia to change his or her sexual orientation than it is for a homosexual or heterosexual individual to do so.
Without condoning sexual misconduct (and without equating the consequences of acting on an attraction toward children with the consequences of acting on attractions toward adults), the American Psychiatric Association should develop a contemporary policy statement regarding pedophilia. It should encourage nondiscriminatory and objective public policies and professional education, increased availability and access to appropriate psychiatric care, and the immediate establishment of an intensive research effort to more effectively address this important Stimata doamna Zeller,
Dupa ce am citit „haloimasul” dvs, unde vad ca ati incurcat rau de tot borcanele, prima mea tentatie a fost sa nu va mai raspund.
Si totusi este necesar sa clarific cateva notiuni pe care le-ati amestecat aici, macar pentru altii.
1. Legat de vocabularul folosit de dvs: ce e „firesc” pentru un preot nu e firesc pentru un om de stiinta sau pentru un fotbalist. Cand sensul cuvintelor este lasat complet neprecizat, nu puteti intelege un text stiintific in mod corect. De aceea Asociatia Psihiatrilor Americani si OMS (mai tarziu) au renuntat la limbajul acesta imprecis si au introdus cuvinte noi, ca parafilia, etc. Daca veti cauta cum defineste APA pedofilia, veti vedea ca sunt o serie de parametri din care nici unul nu trebuie sa lipseasca din evaluare! Deci vorbele goale au fost inlocuite cu parametri masurabili! Dvs ati replicat cu argumentul ca „si Freud folosea cuvantul „perversiune”. Da, tocmai din acest motiv Asociatia Psihiatrilor americani” s-a debarasat de el. Cat despre citatele dvs din dictionare medicale romanesti, va atrag atentia ca acestea sunt atat de neinformate incat si acum mai trateaza homosexualitatea ca fiind o „boala mintala”. Sa nu mai vorbim de altele! Puteati consulta si Larousse-ul din 1883, de ce nu?
2. Am atins problema varstei consimtamantului sexual si m-ati „corectat” spunand ca e vorba de varsta matrimoniala. Sunt notiuni total diferite, doamna.
Va rog sa formulati pe google si sa vedeti ca veti gasi o multime de date daca scrieti „The age of consent” (in engleza, sau „age of consentement” in franceza. Si in germana gasiti aceeasi notiune).
Iata ce veti gasi:
„When used in relation to sexual activity, the age of consent is the minimum age at which a person is considered to be legally competent of consenting to sexual acts. The EU calls it the legal age for sexual activities. It should not be confused with the age of majority, age of criminal responsibility, or the marriageable age.”
Deci exista mai multe varste, fiecare dintre ele insemnand altceva. Va las dvs placerea de a vedea ca varsta matrimoniala de care ati vorbit este altceva decat ceea ce v-am spus eu. Va rog sa va lamuriti singura, cautand aceste notiuni.
Ca sa intelegeti despre ce e vorba aici va dau varianta in franceza, care se refera la Franta:
„Par exemple en France, la majorité sexuelle est fixée à 15 ans (16 ans en Suisse, 13 ans en Espagne) sauf cas de vulnérabilité particulière du mineur. La relation sexuelle consentie avec un mineur de moins de 15 ans est prévue par le Code pénal sous le nom d’atteinte sexuelle et punie de cinq ans d’emprisonnement maximum.”
Deci numai daca minorul are sub 15 ani intervine legea.
Desi nu am dezbatut probema pederastiei deloc aici, totusi mi-ati raspuns de cateva ori ca „relatiile dintre un adult si un minor sunt strict prohibite”. Nu va voi raspunde cu referire la Grecia Antica si nici cu referire la morala, ci doar la lege. Cum vedeti, in Franta, daca exista consimtamantul unui minor, exista posibilitatea relatiei dintre el si un adult. Repet, nu vreau sa amestecam borcanele si sa intram in etica: nu discut daca e bine sau nu.
In realitate legea respectiva poate pedepsi adultul daca adolescentul isi schimba parerea, spunand ca nu a consimtit de fapt. Iar Franta nu este tara cea mai liberala din lume! Mai sunt alte tari ca Spania si Ungaria care o depasesc.
V-am scris aici totul foarte clar, ca sa nu le dati iar peste cap. As avea mai multe de spus, dar nu am timp si nici nu cred ca e locul.
3. Ca sa revin la Michael Jackson, ultimele noutati sunt interesante: el si-a urat atat de mult tatal incat l-a scos din testamentul sau. Asta arata ca a avut loc o tragedie de mari proportii in familia sa. Copiii lui nu sunt cum s-a crezut, „ai lui”. Nici el si nici asa-zisa nevasta a sa nu au nimic in comun cu acesti copii! Asta arata cate de mult si-a urat Michel nu numai tatal, dar si rasa din care a facut parte, fiind un African-American. Intr-adevar, el a incercat sa-si schimbe nasul si sa-si schimbe culoarea. Copiiii lui sunt albi, nu mulatri, si sunt copii ai intamplarii: niste spermatozoizi din banca de spermatozoizi au fost uniti cu ovule anonime. Ca la loterie!
Despre nas, il vedem aici in poza. Si cine este vinovat de acest rezultat? Stim: tatal lui ii repeta la infinit ca este urat de tot, ca are un nas mare. Vantul semanat de tata a produs furtuna!
Dar de pedofilia lui cine este vinovat?
Nimeni. Pentru ca asa cum nu se stiu cauzele heterosexualitatii si ale homosexualitatii, nu se stiu nici cauzele pedofiliei.
Voi incheia cu un text scris de cel mai avizat medic psihiatru in domeniu, Fred Berlin:
„As with other sexual orientations, irrespective of the relative contributions of genetics and environment, maturing individuals discover the nature of their own attractions; such attractions are not the consequence of a volitional decision. Historically, untold numbers of human beings have been both demonized and vilified simply because their sexual makeups differ from the norm.
In the case of pedophilia, society must insist, for good reason, that persons who are sexually attracted to children are forbidden from acting on these attractions. As with alcoholism, such persons need to have access to effective treatments that can enable them to successfully resist succumbing to unacceptable temptations. However, just as has been the case historically with homosexuality, society is currently addressing the matter of pedophilia with a balance that is far more heavily weighted on the side of criminal justice solutions than on the side of mental health solutions.
Individuals whose sexual orientation is directed toward children manifest the same range of personality, temperamental, and character traits as individuals whose sexual orientation is directed toward adults. A recent Journal article (2) documented that the vast majority of individuals with pedophilia showed no evidence of either antisocial or narcissistic personality disorder. It may be no easier for a person with pedophilia to change his or her sexual orientation than it is for a homosexual or heterosexual individual to do so.
Without condoning sexual misconduct (and without equating the consequences of acting on an attraction toward children with the consequences of acting on attractions toward adults), the American Psychiatric Association should develop a contemporary policy statement regarding pedophilia. It should encourage nondiscriminatory and objective public policies and professional education, increased availability and access to appropriate psychiatric care, and the immediate establishment of an intensive research effort to more effectively address this important societal and mental health issue.
As vrea sa mai adaug un mesaj scurt de data asta.
Este foarte greu, daca nu imposibil, sa raspund unor comentarii care spun cand un lucru, cand opusul sau, ca in cazul comentariilor doamnei Zeller. De exemplu dansa a afirmat aici ca este victimolog, dupa care a afirmat ca nu este victimolog ci psiholog.
Daca ati ales sa fiti una, va rog sa nu treceti la negarea optiunii dvs in fraza urmatoare sau in comentariul urmator. Daca aveti deficiente de memorie, e cazul sa luati masuri.
Eu am inteles ca Dna Zeller este psiholog specializat in terapia victimelor abuzurilor, deci si victimolog.
Eu unul, nu sunt de-acord cu nici un fel de pedofilie, pederastie etc…societatea si educatia timpurilor noastre nu mai permite activitati desfasurate in Grecia Antica, nici nu va mai reveni vreodata acea liberate sexuala absoluta datorita curentelor religioase bazate pe teologia iudeo-crestino-islamica.
Draga Theo,
Cred ca nu ai citit cu atentie nici raspunsurile doamnei Zeller si nici citatele mele.
Sa ne lamurim: doamna Zeller a spus in repetate randuri ca este „victimolog”, si asta s-a intamplat nu numai recent ci si in trecut, cu luni in urma. Poti cauta si tu citatele respective. Iar acum dansa spune urmatoarele:
„In primul rind asa cum v-am spus, personal sint psiholog si psichoterapeuta (sint doua practici diferente intre psihanaliza si psihoterapie !). Victimologie – este cea care se ocupa de victime (copii – adulti). ”
Deci odata (de mai multe ori de fapt) dansa afirma ca este victimolog, dupa care afirma ca nu este.
Nu prea inteleg, Theo, i-ai dat tu doamnei Zeller si aceasta diploma? Iar daca dansa spune aici ca acestea sunt lucruri diferite, de ce spui tu ca sunt acelasi lucru, ca una o implica pe cealalta?
Legat de pederastie: ca esti pentru sau contra, tu nu poti nici schimba, nici prezice istoria. Nu de alta, dar tu nu esti nici Mafalda si nici Mama Omida.
Bunica mea a avut 16 ani cand s-a casatorit, iar mirele ei (deci bunicul meu) a avut 31 de ani atunci. A fost vorba de pederastie? Dupa definitia din Grecia antica nu, dar dupa standardele de azi da. Au dus o viata plina de iubire si au avut 4 copii reusiti. Daca ai fi fost tu atunci la starea civila, le-ai fi interzis casatoria pe motiv ca sunt, vorba lui Toparceanu, „el major si ea minora”? Sute de mii de femei au avut aceeasi experienta: au fost maritate de parintii lor nu cu cine le-ar fi placut lor, ci cu cine considerau parintii ca e demn de ele. Daca bunica mea s-ar fi maritat cu cine ar fi vrut, eu n-as mai fi existat sau as fi fost cel putin pe sfert italian. Realitatea este cea care este si noi nu putem schimba istoria. Pe frontispiciul unei facultati de istorie din SUA am vazut scris (de catre un student): „Inventati istoria! Deveniti istorici!”. Lucrurile nu stau totusi astfel in lumea reala!
Ai citit sau ai vazut piesa lui Shakespeare „Romeo si Julieta”? Nu-ti aduci aminte cum se plangea Julieta ca desi a ajuns la varsta de 14 ani, inca nu e casatorita? Ca a ramas „fata batrana”? Din acest motiv m-am distrat teribil cand am vazut si opera „Romeo si Julieta” unde Romeo avea chelie si burta iar Julieta era la menopauza, dar canta ca a ajuns „fata batrana ” la 14 ani. Dar la 60??.
Acum sunt alte vremuri si peste 100 de ani vor fi alte vremuri, si cum am spus, istoria este de multe ori surprinzatoare. Desi spui ca din cauza iudeo-islamo-crestinismului pederastia nu va mai reveni, nu poti fi prezicator. In Grecia antica inventarea notiunii de democratie este legata de incidentul in care un baiat de 15 ani pe nume Aristogiton si-a iubit atat de mult „iubitorul sau” pe numele lui Harmodius, un barbat de 35 de ani, incat a ucis pe tiranul Atenei pentru ca acesta i-a facut avansuri! De fapt am aratat ca pederastia practic a fost legalizata in Franta (inca din 1982) si in alte tari europene. Cel care decide daca o asemenea relatie are sau nu valoare este adolescentul! Iar adultul poate fi pedepsit cu mare usurinta daca adolescentul isi schimba opinia. Devreme ce s-au iubit atat demult, probabil ca si pederastia antica avea lucruri pozitive in ea! Ca altfel nu ar fi riscat tanarul Aristogiton sa fie ucis de tiran, la fel ca si iubitul lui! (ceea ce chiar s-a intamplat!)
Intercalez aici o intamplare amuzanta, care ar putea parea doar o anecdota. In fiecare zi, la institutul de cercetari unde am lucrat in Romania, trebuia sa semnam pana la ora 8 condica, la venire (la plecare la fel, o semnam, probabil ca sa fie siguri unii ca nu ne-am „topit” pe parcurs). Un coleg mai in varsta, cu un simpatic simtz al umorului, intrand la secretariat sa semneze condica, a auzit-o pe secretara barfind cu cineva despre o pereche de tineri ce s-au despartit prin divortz. „Ce spuneti, doamna secretara! Si ce bine se intelegeau!” „Cum, i-ati cunoscut si dvs, dle R?” intreaba secretara, bucuroasa ca poate largi barfa. „Nu, dar presupun ca se intelegeau bine inainte de casatorie, pentru ca altfel nu se casatoreau” a venit raspunsul lui ca un trasnet. Asa si eu, cred ca devreme ce sunt descrise din antichitate atat de multe cazuri cand intr-un cuplu pederastic, un barbat si-a dat viata pentru un baiat sau invers, o fi fost si ceva dragoste (necrestina) acolo. Nu-i putem judeca de pe pozitia, de multe ori ipocrita, a societatii noastre de azi.
Au mai existat lucruri opuse eticii respective care totusi au invins pe termen lung, cum e cazul homosexualitatii, care a fost legalizata in ultima vreme in lumea civilizata (si chiar in cea necivilizata, cum e cazul Indiei).
In privinta pedofiliei, i-am spus clar dnei Zeller ca „si eu condamn in aceeasi masura ca dvs pe pedofilii care au violat copii sau care au produs fie si cel mai mic rau unui copil.”
Dar pedofilia este o conditie umana pe care fie ca o condamni fie ca nu o condamni exista si trebuie rezolvata cumva. De aceea am citat ce a spus Dr. Fred Berlin, care acum este cel mai cunoscut dintre persoanele specializate in studiul orientarii si identitatii sexuale in SUA. Poate nu ai inteles citatul in engleza. Iata ce spune el:
” In cazul pedofiliei, societatea trebuie sa insiste, din motive bine intemeiate, ca persoanelor atrase de copii sa le fie interzis sa actioneze conform acestor atractii. Ca si in cazul alcoolismului, asemenea persoane au nevoie de acces la tratamente efective care sa le ajute sa reziste cu succes la aceste tentatii inacceptabile. Totusi, la fel cum a fost cazul in trecut cu homosexualitatea, societatea abordeaza in mod curent aceasta problema a pedofiliei cu predilectie prin metode de constrangere, bazate pe justitia penala, iar nu prin metode bazate pe solutiile problemelor mintale.
Indivizii a caror orientare sexuala este directionata spre copii manifesta aceleasi trasaturi ale personalitatii, temperamentului si trasaturilor de caracter ca si indivizii a caror orientare sexuala este dirijata spre adulti. Un articol recent documenteaza faptul ca majoritatea vasta a indivizilor pedofili nu sufera de afectiuni psihiatrice cum ar fi trasaturi antisociale sau tulburari narcisistice ale personalitatii. Nu pare a fi mai usor pentru un pedofil sa-si schimbe orientarea sexuala decat este acum pentru un heterosexual sau pentru un homosexual sa si-o schimbe pe a lor.
Fara a justifica compotamentul sexual al pedofililor (si fara a echivala consecintele unei actiuni bazate pe atractia fatza de copii cu consecintele fizice ale atractiei fatza de adulti), Asociatia Psihiatrilor Americani trebuie sa stabileasca afirmarea unei politici contemporane privind pedofilia. Trebuie sa stabileasca si sa incurajeze o politica nediscriminatorie si o politica de abordare publica a educatiei profesionale, o disponibilizare a tratamentului psihiatric adecvat si sa stabileasca cat mai curand un efort de studiere intensiva pentru a solutiona acest aspect important al sanatatii publice.”
In final vreau sa adaug ceva: noi ne cunoastem de un numar de ani si suntem acum si prieteni. Cunoastem amandoi mai mult sau mai putin doua cazuri de pedofilie: cel al relatiei (fie si nesexuale) a unui preot catolic cu un baiat de zece ani (tu mai mult, eu mai putin) si al relatiei unui muzician de 24 de ani cu un baiat de 13 (eu cunosc mai bine acest caz, tu mai putin). Chiar si fara sex, le putem considera relatii pedofile. Daca ar fi fost vorba adevarate crime, nu m-as fi oprit sa le „denuntz”. Dar nu sunt.
In cazul pe care il cunosc eu, baiatul provine dintr-o familie sectanta, numita penticostali de ziua a saptea, in care tatal este o bruta, la fel ca in cazul lui Michel Jackson.
Pentru Michael Jackson trebuie sa fac o rectificare: familia sa nu este adventista ci Iehovista. Din lac in putz.
Acest baiat a luat batai crunte de la tatal sau, si a devenit betiv de la 12 ani. Asta nu ar fi nimic, dar la 13 ani i-a marturisit „prietenului sau adult” ca are intentia sa ucida un cersetor sau un „homeless” si i-a cerut ajutorul sa ascunda crima.
Muzicianul pe care il cunosc a incremenit de uluire! De atunci a inceput o munca psihologica, sa-l convinga sa nu mearga pe calea respectiva, sa nu ajunga un criminal si sa se mai lase de baut. Si pana acum a avut succes!
Crezi ca daca ar fi intervenit justitia, rezultatul ar fi fost mai bun? Nu, nici vorba, pentru ca acest mic David nu asculta de nimeni, decat de prietenul sau.
Ma intreb: oare daca Michael Jackson ar fi avut in viata lui pe cineva ca acest tanar muzician, ar mai fi fost el asa cum l-a descris (corect de data asta) doamna Zeller? Eu cred ca nu!
Iata cu ce am fost de acord din cele scrise de dna Zeller (si am spus acest lucru):
„Problema lui Michael – vine in primul rind din primii ani de viata poate chiar inaite de a fi star: unde copilul integreaza regulile vietii in societate si in primul rind recunoasterea existentei celui de linga sine, respectul de sine si pentru cei din jurul sau – a experientelor precoce (si necesare !) prin care trece in general fiecare copil : frustratia, acceptarea limitelor puse de parinti, a renunta la idea ca este « Cel Atot puternic » sau ca este « centrul de gravitatie al pamintului ».
Exista o imensa diferenta intre un copil care munceste /si est exploatat de adulti si un copil « star » care munceste si el insa care primeste rasplata prin sale pline care-l aplauda, emisiuni de televizor, radio, se vede pe afise, se aude la radio, este adulat si fotografiat … Nimic nu-i lipseste, toti se inclina in fata lui, toti graviteaza in jurul lui ! Admiratie fara limita care imprima copilul un narcisism fara limita, care-l conforta in fantasmul « Celui Atot puternic »
Putem imagina cu usurinta ca tragedia lui Michael este tocmai faptul ca nu cunostea LIMITA in viata :
Michael a fost un copil/adolescent si un adult perturbat, care stia un singur lucru : cu banul obtii tot !”
Da, sunt si eu total de acord cu asta!
Anton Constantinescu
Vad ca in cele citeva zile in care am fost plecata, v-ati obosit foarte mult sa-mi dovediti ca n-am dreptate… Cum presimnt ca scrieti intr-un spirit de contradictie si fara a avea un obiectiv constructiv,nu am sa va mai raspund pe acest subiect !
Va raspund totusi la ultimul comentariu in care puneti la indoiala spusele mele.
Victimolog – nu este o „ocupatie” care se improviziaza draga d-le COnstatinescu… Ca sa poti fi capabil sa intervii intr.o celula de criza in cazul unui dezastru, al unui atentat, accident aerian sau feroviar, ca sa fii capabil sa te ocupi de persoane /adulti sau copii/ care au fost victimele unor traume, sau ca sa tratezi stresurile post traumatice, trebuie sa ai o pregatire solida.
Victimolog nu poti fii fara sa fii cel putin psiholog. Asa cum am spus deja, eu sint in primul rind psiholog, apoir am continuat studiile si am facut o prima specializare de : psihoteraputa si apoi o alta de victimolog.
Ceea ce reprezinta multi ani de studii, de experienta profesionala si experienta de viata.
Cum nu mai am dorinta de a va raspunde la comentarii,nu cred ca are rost sa va obositi a-mi rapsunde.
Stimata doamna Zeller, aceasta nu este prima disputa pe care am avut-o cu devs. Intr-adevar, cu cateva luni in urma v-ati prezentat ca victimolog. Stiu bine ce inseamna aceasta, evident.
Am si avut un dialog cu dl Petru Clej atunci pe aceasta tema, dansul mi-a spus sa nu mai fac referire la „dna victimolog”.
Va voi da citatul respectiv cand am timp sa caut.
In rest va urez numai bine!
Frumos articol, doct, literar…scris de cineva care l-a iubit pe Regele negru…dar fiecare isi duce CRUCEA singur, pe cei cu talent ii priveste ce fac cu si din viata lor personala…
In fine, MJ a baut un „suc” cam tare sa poata uita ca este negru, ca este pe faliment, ca nici macar neamurile nu-l mai iubeau ptr ca…nici nu le mai semana…:)
Dar despre MORTI numai de bine…in fond nu a fost un Ceausescu Nicolae, nici un Hitler sau Stalin sau alt personaj istoric care sa lupte sa transforme Romania Mare de la 1918 in hahatul asta de provincii rromanesti de la 2009…!
Hic…!!!
In acest articol am pomenit si despre tentatia santajului personalitatilor care au bani. Mi s-a raspuns ca Michael Jackson a fot un pedofil care a „abuzat” baietii, distrugandu-le viata. Iata ca subiectul primiului santaj al lui Michael Jackson a aparut la suprafatza „spalandu-i imaginea” lui Michael Jackson de orice acuzatie in cazul respectiv si acuzandu-l in schimb pe tatal sau (dentistul)de santaj, cum am pomenit eu in articol.
Sleahta de victimologi tv care au trait din continua senzationalizare a subiectului a trebuit sa vireze in alta directie acum, ba chiar au aparut si personaje care sustin ca Michael a fost doar homosexual, intrucat…au avut relatii cu el.
Indiferent care a fost adevarul, ceva este putred in America. Este evident ca fiecare pasare pre limba ei piere. Biserica Catolica a suferit faliment total in America, datorita proceselor avute „pe aceasta tema”. Ma indoiesc ca toti cei care au acuzat de exemplu preotii morti …chiar si cu cinzeci de ani in urma…ca i-au abuzat, au spus adevarul. Mai ales ca marea majoritate a acestora au avut vieti de buna calitate. Dar oricand, pentru oricine, un milion de dolari in plus nu strica. Cum este tentant pentru oricine sa se inscrie pe o lista ca sa primeasca despagubiri de milioane de dolari….in mod evident s-au inscris o multime de non-victime!
Cel mai evident lucru este faptul ca legislatia americana trebuie sa se schimbe. Dar americanii nu sunt pregtatiti pentru nici un fel de schimbare! Nu este normal de exemplu ca un baiat (African-American) de 18 ani sa fie trecut pe toate listele de „sexual predators” pentru ca o fata de 17 ani s-a repezit la el sa-i performeze…oral sex, iar vina lui a fost ca a acceptat! Au trebuit mai mult de 5 ani si procurori inteligenti pentru ca acest biet baiat sa fie scos din inchisoare si de pe lista respectiva!
Atata despre „stiinta victimologiei”, care a facut bani seriosi din asemenea cazuri. Ca si „socialismul stiintific” si ca si „creationismul stiintific”, in modul in care a fost aplicata in SUA, ea nu este stiinta de loc.