Textul final sugerează pe ansamblu o schimbare de ton în noul context marcat de ieșirea Marii Britanii din UE.
În ciuda celor anticipate, summitul UE de joi și vineri de la Bruxelles nu a discutat in mod oficial presupusul plan al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker de Europă cu mai multe viteze.
După reconfirmarea lui Donald Tusk în funcția de președinte al Consiliului European, în ciuda opoziției guvernului de la Varșovia, și după reafirmarea solidarității europene cu țările din Balcani, care riscă să cadă sub influența Rusiei, summitul s-a încheiat cu o declarație solemnă care anunță summitul aniversar ce va avea loc pe 25 martie la Roma.
Acolo, în acea viitoare declarație, peste două săptămâni, declarație despre care se presupune că va relansa construcția europeană, va fi menționată clar ca prioritate politica de securitate și apărare a continentului și se vor discuta cele cinci scenarii pentru Europa propuse de Juncker [*], dintre care unul este cel al unei Europe cu mai multe viteze.
Jean-Claude Juncker a ținut însă vineri să spună el și Comisia nu favorizează nici unul din acele cinci scenarii.
Nu va fi vorba, a spus el, de o nouă Cortină de Fier între statele estice și cele vestice. Mai mult, Juncker s-a declarat împotriva expresiei „noii membri” UE, care desemnează țările răsăritene, foste comuniste:
„Eu nu folosesc expresia asta. Acele țări au intrat de mai bine de un deceniu în Europa. Apoi, nu e vorba de o modificare a tratatelor europene, ci de a permite țărilor care vor să meargă mai repede cu integrarea să o poată face. Această posibilitate există deja, garantată de tratate”.
Și Juncker a dat o serie de exemple. Chiar și în acest moment, doar 10 țări din cele 19 din Eurogroup sunt în favoarea aplicării unor taxe pe tranzacțiile financiare.
La fel, în chestiunea propusului post de procuror european, doar 17 țări sunt pentru, dar printre acestea se află România și Bulgaria, „așa că nu putem numi aceste țări noi membri”.
În final, chiar și situația din Ucraina a apăsat asupra tonului comunicatului final al șefilor de stat și de guvern ai UE.
Textul final sugerează pe ansamblu o schimbare de ton în noul context marcat de ieșirea Marii Britanii din UE, de incertitudinea care încă persistă cu privire la strategia de politică externă a președintelui american Donald Trump și de conflictele din vecinătatea Europei, respectiv Ucraina, Siria și Libia.
Și, în marginea summitului, tot în perspectivă regională, țările din Benelux au decis să le invite pe cele din grupul de la Vișegrad până în vară la o întâlnire comună. Țările din Benelux sunt Belgia, Olanda și Luxembourgul, iar cele de la Vișegrad sunt Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.
Întâlnirea lor viitoare ar trebui să pună la punct axele unor cooperări regionale care să ducă, totuși, la o Europă cu viteză variabilă, chiar dacă aceasta nu își spune numele.
Dan Alexe, 10 martie 2017
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
——-
[*] Vezi Uniunea Europeană – Carte albă privind viitorul Europei.
În diverse alte limbi şi formate – vezi aici.
Vezi de asemenea şi conferinţa de presă care a urmat prezentării „Cărţii Albe” (1 martie 2017)[Red.]
Pai weste deja cu minim 3 viteze. „Cei mari”, „cei iubiti” si restu’
Economia spaniolă a început să respire, cu o creștere economică mare pentru zona euro, de 3%, însă acest lucru nu ar fi fost posibil fără derogările Comisiei Europene privind deficitul bugetar pe care l-a avut Rajoy, un serviciu făcut de creștin-democrații germani (din aceeași familie politică) și de care niciun guvern de stânga nu a beneficiat. (http://www.cotidianul.ro/germania-si-franta-in-cautarea-unui-nou-tratat-de-la-versailles-297273/)
Adicva pe sleau pen’ca Mariano Rajoy este cppmapnero de partid popoluar evropean cu Anmgelika von Stassi marchiza Austeritatii , i s0a pemris deficit de peste 3% desi tara sa este porcina (PIGS) Deci „cei mari” love (si de la lovele) Spania.
Cu ceva timp in umra s-a descoperit ca atunci cand restu se chinuau sa se incadreze in 3% cei 2 Draci (Frentai si Jemanika) depsaeau cu voiosie 3% fara sa se batina sa dea lectii de 3% celorlarti.
Deci e ca de obcei : leii sar, cateii trec pe desebt si magari stau la bariera…
Popos cine e Junker asta? Ia sa deranjeze el pe Angelika!!!! Uaua!!!!
[Atenţie!/Mod.]
„O chimbare de ton”… Posibil. Mare vâlvă a făcut sintagma „Europa cu două viteze”. U.E. are, de mulți ani, patru viteze, lucru evident, de ex., în cadrul programului Erasmus, unde studenților și profesorilor li se alocă un buget pe zi în funcție de una dintre cele 4 zone. Bizară este însă împărțirea pe aceste zone. Prima zonă, cea mai scumpă (€ 160/zi), pare logică: Danemara, UK, Suedia, Olanda. Ciudățenia începe abia acum. Grupa a II-a (€140/zi), cea mai numeroasă, cuprinde Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Norvegia, Polonia, Turcia, Ungaria. Conform acestei liste, coșul zilnic din Bulgaria, să zicem, ar fi aproximativ echivalent celui din Austria ori Belgia (să nu mai vorbesc de Norvegia!). Bizară este și a treia grupă (€120): Germania, Letonia, Macedonia [!], Portugalia, Slovacia, Spania. În fine, a patra grupă (€100/zi): Croația, Lituania, Slovenia (și Estonia, care lipsește în lista uzuală, dar am fost informat că acolo trebuie pusă), acestea fiind, să spun așa, cele mai ieftine țări!
Inițial am crezut că lista asta o face Ministerul Educației din România, dar m-am înșelat: am cerut colegilor de la Tallinn să-mi trimită lista după care lucrează ei și… este identică! În ce zonă bănuiți că este România? Nu mai căutați, vă spun eu, în zona II! Iar Estonia în IV, adică ar fi — conform acestei împărțiri – mai ieftină decât România și Bulgaria și Cehia… De fapt, este exact pe dos.
Ca atare, „surpriza” celor două viteze este, mai degrabă, reflexul ignoranței decît o analiză a realității.
@Ghita Bizonu’
Rar am văzut un comentariu scris cu atâtea lipsă de atenţie şi folosind un limbaj ostentativ subintelectual.
Exemplele abundă: weste , Adicva , pen’ca, evropean, Anmgelika, s0a, porcina, umra, cei 2 Draci, depsaeau, cppmapnero, Popos, love (si de la lovele), batina.
Din cauza lor nici nu mi-am bătut capul cu conţinutul, care poate că altfel merita o oarecare consideraţie.
@Nicu Adrian Udriște
> Mare vâlvă a făcut sintagma „Europa cu două viteze”. U.E. are, de mulți ani, patru viteze, lucru evident, de ex., în cadrul programului Erasmus, unde studenților și profesorilor li se alocă un buget pe zi în funcție de una dintre cele 4 zone.
Oare aceasta să însemne „Europa cu patru viteze”? Mă îndoiesc, şi de aceea cred că aţi trecut pe lângă subiect. Eu am crezut că subiectul se referă la viteze viitoare diferite de integrare în UE a diverselor ţări membre.
> Ca atare, „surpriza” celor două viteze este, mai degrabă, reflexul ignoranței decît o analiză a realității.
Nu am văzut ca articolul să vorbească despre nişte efecte datorate vreunui „reflex al ignoranţei” şi nici ca acesta să fie influenţat de acele reflexe.
Oricum ar fi, nu mi se pare că comentariul dv. ar fi pe măsura insistenţei pe care aţi arătat-o pentru publicarea pe ACUM a unui articol legat de starea UE.
Articolul fiind publicat, acum aveţi ocazia (desigur că fără nici o obligaţie) să scrieţi dv. unul care să reflecte mai precis părerile proprii.
Victor Manta
mii de scuze am unele scapari: s0a in loc de s-a , batina in loc de abtina Popos in loc de Apropos samd
Insa sper ca ati auzit de PIGS si pluralul cui este.
Insa niciodata sluga perfecta nu va critica stapanul ci va linge cu frenezie mana care o loveste
@ Victor Manta. Scrieți: „ Eu am crezut că subiectul se referă la viteze viitoare diferite de integrare în UE a diverselor ţări membre.”. Nimeni nu știe exact la ce se referă „Europa cu două viteze” și nici cui se adresează mesajul, pare un mesaj cu destinatar gen „bate șaua să priceapă iapa”. La o interpretare brută, nefiltrată, s-ar adresa slăbănogilor din U.E., să zicem Bulgariei și României, dar nu cred. Eu cred că se referă la UK și mesajul este cam așa: dacă vă răzgândiți cumva, să nu credeți că mai facem concesii ca în 2015 și prima parte a lui 2016, așa cum i-am făcut lui Cameron. Și nici altora care se răsfață, unora care cultivă euroscepticismul (cum ar fi Cehia). Vă integrați în zona euro, bine; nu vreți, pa, descurcați-vă dacă sunteți așa de deștepți. Mi se pare un mesaj absolut logic, dacă asta s-a dorit să se spună, evident nu așa brutal cum o spun eu. La reuniune a sărit supărata Beata Szydło, al cărei nume pare derivat nu din lat. beatus, beata, ci din românescul beat. Are și figura aia de președintă de C.A.P.
Apropo de Cehia, o țară tradițional „eurosceptică”, foarte pe stilul lor arogant. În ultimele luni, din ce în ce mai mulți specialiști în economie și în finanțe vorbesc de aderarea Cehiei la zona euro, schimbarea de atitudine este evidentă. Și România pare a se pregăti de acest pas, deloc ușor. Trebuie să ai ceea ce englezii numesc „commitment”, adică să vrei să faci asta. Balticii și slovacii au făcut asta. Nu le-a fost ușor, să fie clar, dar greul a trecut. Grecii, cum or fi ei, buni sau răi, ies în stradă să protesteze, uneori violent, dar majoritatea covârșitoare, în jur de 70 %, nu dorește să iasă din zona euro. Evident, sunt oameni raționali și negustori de sute de ani, să nu zic de mii de ani. Acestor țări foste comuniste, încă în afara zonei euro, le va fi mult mai greu să se adapteze la rigorile eurozonei decât le-ar fi, să spunem, Danemarcei ori Suediei unde, pur și simplu, schimbi valuta actuală cu euro și gata, nu e nevoie de nicio ajustare de sistem. Chiar în Cehia, o țară cu dezechilibre mult mai mici, trecerea la euro nu va fi deloc ușoară.
@Nicu Adrian Udriște
> Apropo de Cehia, o țară tradițional „eurosceptică”, foarte pe stilul lor arogant.
Nu văd de ce ar fi cehii aroganţi. Îşi văd de interesele lor aşa cum cred ei că este mai bine pentru ei.
> Evident, sunt oameni raționali (grecii – vm) și negustori de sute de ani, să nu zic de mii de ani.
Drept care s-au gândit, cei care i-au condus, să trăiască pe spinarea altor membri ai UE, şi le-a mers o bună bucată de timp.
> Acestor țări foste comuniste, încă în afara zonei euro, le va fi mult mai greu să se adapteze la rigorile eurozonei decât le-ar fi, să spunem, Danemarcei ori Suediei unde, pur și simplu, schimbi valuta actuală cu euro și gata, nu e nevoie de nicio ajustare de sistem.
De unde ştiţi că este „pur şi simplu” pentru Danemarca ori Suedia? Iar dacă este aşa de simplu, de ce nu au făcut-o? Sau se uită cumva la UK, care nici el nu este în zona Euro, ceea ce îi simplifică oarecum ieşirea?
@Victor Manta. Nu comentez secvența cu Cehia, deoarece nu cunoașteți contextul. Grecii, da, sigur că da, dacă au putut, au profitat. să nu intrăm în detalii istorice.
Și da, pentru Danemarca și Suedia este extrem de simplu să treacă pe euro, dacă iau această decizie politică, așa cum i-a fost, aproape la fel de ușor, Sloveniei. Știți foarte bine de ce nu au făcut-o, nu vă răsfățați că nu vă stă bine. UK a avut și are cu totul alte motive. Nici Danemarca, nici Suedia nu are rolul mondial pe care încă îl mai are UK. Motivele celor două țări scandinave sunt cu totul altele decît ale UK. În sfîrșit, așa cum spuneam în altă parte, nu cred că UK va ieși din U.E., argumentam și de ce.
Dacă interpretarea mea este corectă, „cele două viteze” înseamnă „în zona euro” v. „în afara eurozonei”. Se preconizează și o uniune fiscală, pentru a uniformiza cumva procedurile de taxare, încă foarte diferite. În fapt, U.E. are mai multe viteze, eu văd cel puțin 4, pe care le-am putea comprima în 3, numai că simplificările nu sunt neapărat și un pas înainte.
Completare:
comentariile de tip apocaliptic, care au precedat și însoțit și Grexit și Brexit, și care continuă acum pe secvența „aoleu, UE. are două viteze” sunt reacțiile pseudo-analiștilor, din asta trăiesc. Panica și răspîndirea panicii fac parte din metodele de testare a reacțiilor. Zvonurile la fel. Dar discuția ar fi prea lungă pe zona asta, nu cred că interesează.
@Nicu Adrian Udriște
> Nu comentez secvența cu Cehia, deoarece nu cunoașteți contextul.
Deci dv. scrieţi numai pentru iniţiaţi? Câţi dintre cititorii lui ACUM cunosc contextul de care vorbiţi? Constat că tot n-am aflat de ce i-aţi numit „aroganţi” pe simpaticii cehi.
> Și da, pentru Danemarca și Suedia este extrem de simplu să treacă pe euro, …
M-aţi lămurit, le-ar fi extrem de simplu deoarece … le-ar fi extrem de simplu. Tot n-am aflat de ce nu o fac.
> Știți foarte bine de ce nu au făcut-o, nu vă răsfățați că nu vă stă bine.
Acesta nu este un limbaj potrivit. În rest, dacă nu sunteţi explicit, eu nu încerc neapărat să ghicesc la ce vă gândiţi şi las lucrurile baltă.
> În sfîrșit, așa cum spuneam în altă parte, nu cred că UK va ieși din U.E., argumentam și de ce.
Bine, mai aşteptăm, că nu arde pentru noi.
> Dacă interpretarea mea este corectă, „cele două viteze” înseamnă „în zona euro” v. „în afara eurozonei”. … În fapt, U.E. are mai multe viteze, eu văd cel puțin 4, …
Se poate pune întrebarea cum este oare cu apartenenţa, sau nu, la zona euro, în cazul a 4 viteze, deoarece nu văd cum se poate face parte doar parţial din zona respectivă.
> Panica și răspîndirea panicii fac parte din metodele de testare a reacțiilor.
O fi mai simplu decât un referendum, dar mi se pare cam nesigur ca metodă, şi nu neapărat mai ieftin. Se ştie oare mai mult acum despre ce vrea populaţia României decât se ştia înainte de manifestaţiile masive recente? Mă îndoiesc.
@Victor Manta. 1. Problema cehilor ca popor este o chestiune prea complexă să o dezvolt aici. Puteți sări peste acest detaliu. 2. Danemarca și Suedia sînt țări cu economii foarte echilibrate, care pot converti moneda națională în euro dacă iau decizia politică. Țările foste comuniste nu pot face asta fără adaptări complicate de salarii ~ prețuri, a se vedea cazul Slovaciei. 3. Cele 4 viteze există deja de ani buni, dintre care eu identific 3 în zona euro. 4. Problema panicii și a zvonurilor v. refendum este o analiză a dv. pe care nu o știu eu? există un studiu pe tema asta? Sau e, cum presupun, o găselniță de duminică? Nu comentez demonstrațiile recente din România, deoarece problema este complexă și nu eu sînt cel mai nimerit să o dezvolt.
În general: nu e neapărată nevoie să comentați ceea ce comentez eu, mai ales dacă vă învîrtiți în cerc. Mi se pare mai nimerit să comentați afirmațiile autorului ori să aduceți completările dv. acolo unde autorul greșește ori nu atinge o problemă. De regulă se comentează textul de bază nu comentariile comentariilor.
@Victor Manta. Întrucît văd că vă frămîntă problema aroganței cehilor, pot face o scurtă analiză. Aroganța lor este unul dintre motivele (poate principalul motiv) al dezmembrării Cehoslovaciei la 1 ian. 1993. Problema este, desigur, mai veche. În perioada 1990–1992, săptămînalul Respekt (apare și acum) considera că nici una dintre federațiile comuniste nu a rezistat impactului cu anul 1989–1990, așadar s-au dezmembrat, violent sau pașnic, în această ordine: Iugoslavia, URSS și Cehoslovacia. La prima vedere, totul pare logic. La a doua și la a x-a vedere, dezmembrarea Cehoslovaciei are cu totul alte motive decît dezmembrarea celorlalte două federații comuniste. În cazul URSS, chiar PCUS a dorit o reformă rapidă pentru a înlătura rapid și fără menajamente un sistem perimat și imbecil; după cum se vede, le-a reușit, Rusia – după o perioadă de slăbiciune – și-a (re)consolidat puterea și procesul va continua. În Iugoslavia, procesul a fost cu totul altul, din cauza faptului că structura rotativă de la conducerea țării nu a putut gîndi un sistem pluripartit, deși timp era.
Dar despre raporturile dintre cehi și slovaci există mii de pagini, poate mai puține despre aroganță. Cine are urechi de auzit și ochi de văzut să procedeze în consecință.
@Nicu Adrian Udriște
> 1. Problema cehilor ca popor este o chestiune prea complexă să o dezvolt aici. Puteți sări peste acest detaliu.
Am înţeles că o găsiţi „prea complexă”, dar că a trebuit neapărat să o menţionaţi (probabil că pentru posteritate).
> 2. Danemarca și Suedia sînt țări cu economii foarte echilibrate, care pot converti moneda națională în euro dacă iau decizia politică.
Am înţeles, este un alt fel de a spune că pot deoarece sunt capabili, termenul de „economii foarte echilibrate” nefiind în nici un fel definit de dv.
> Țările foste comuniste nu pot face asta fără adaptări complicate de salarii ~ prețuri, a se vedea cazul Slovaciei.
Este o referinţă spre o sursă neprecizată. Cu siguranţă că despre trecerea Slovaciei la Euro se pot gasi o mulţime de comentarii diferite, multe dintre ele în contradicţie unele cu altele.
> Sau e, cum presupun, o găselniță de duminică?
Această aşa zisă „găselniţă” riscă să reapară pe străzi, dar desigur că puteţi să o ignoraţi.
> În general: nu e neapărată nevoie să comentați ceea ce comentez eu, mai ales dacă vă învîrtiți în cerc.
Eu comentez ceea ce găsesc că merită să fie comentat, fără să întreb pe nimeni, în special dacă ceea ce citesc nu este clar, sau este contradictoriu. Dacă vi se pare că eu mă învârt în orice ar fi, nu sunteţi obligat nu numai să respundeţi, dar chiar să citiţi ceea ce scriu.
> De regulă se comentează textul de bază nu comentariile comentariilor.
Aceasta chiar că este „o găselniță de duminică” de-a dv., una care este contrazisă de o rapidă parcurgere a comentariilor de pe ACUM. Un motiv simplu pentru care se discută comentariile este că un comentator poate fi de acord cu textul unui articol, dar nu cu felul în care este uneori comentat articolul respectiv.
@Victor Manta. Cred că putem închide discuția după acest snop de banalități pe care le-ați expus, de altfel, liber și fără constrîngere.
@Nicu Adrian Udriște
> Întrucît văd că vă frămîntă problema aroganței cehilor, pot face o scurtă analiză.
Nu mă frământă, dar dacă tot aţi menţionat-o, am dorit să aflu de la dv. în ce constă.
> Aroganța lor este unul dintre motivele (poate principalul motiv) al dezmembrării Cehoslovaciei la 1 ian. 1993.
Reafirmaţi invectiva aroganţei, fără să o motivaţi.
> La a doua și la a x-a vedere, dezmembrarea Cehoslovaciei are cu totul alte motive decît dezmembrarea celorlalte două federații comuniste.
Nu era vorba despre URSS şi Iugoslavia, ceea ce nu vă împiedică să pedalaţi pe tema dezmembrării lor. Să aştept însă cu răbdare să reveniţi la subiect.
> Dar despre raporturile dintre cehi și slovaci există mii de pagini, poate mai puține despre aroganță. Cine are urechi de auzit și ochi de văzut să procedeze în consecință.
Pentru ca să aflu răspunsul mult aşteptat, mă îndemnaţi să citesc „mii de pagini” şi să le găsesc pe acelea în care este vorba despre aroganţa cehilor. Halal de „scurtă analiză”, în care bătrânul munte s-a chinuit, s-a chinuit şi a născut un şoricel, cum zice un vechi proverb.
> Cred că putem închide discuția după acest snop de banalități pe care le-ați expus, de altfel, liber și fără constrîngere.
Pentru aceasta este suficient să încetaţi să adăgaţi noi „analize”, sau orice altceva, la această discuţie.
Sa ma alatur si eu la cei care nu prea pricep de ce bate in piua Mr. Udriste. Scrie cu un aer de superioritate despre subiecte pe care le atinge en passant. Noi, simpli fosti romani, nu percepem subtilitatea d-lui Udriste si nici macar nu meritam o explicatie mai simplista. In concluzie: ce am avut si ce am pierdut!
@CHARLIE
Da, dl. Udrişte este o persoană… cum să zic eu… complicată, cu care este greu de avut o discuţie meaningful, adică cu argumente şi contra-argumente! Nu te-ai aştepta la aşa un nivel din partea unui conferenţiar universitar, doctor…
@Alexandru
> … este greu de avut o discuţie meaningful, adică cu argumente şi contra-argumente! Nu te-ai aştepta la aşa un nivel din partea unui conferenţiar universitar, doctor…
Să fie vorba despre o infailibilitate Ex cathedra? 🙂