Nick Kochan, un scriitor şi jurnalist din Regatul Unit, a publicat pe data de 2 februarie curent un articol pe care l-am găsit interesant în blogul ziarului Financial Times. Deoarece o părere venită din ţara Brexit-ului poate fi interesantă, voi extrage în cele ce urmează nişte păreri ale acestui jurnalist.
Ieri 250.000 de protestatari de pe străzile Bucureştiului au fost împotriva dezincriminării, dar noul guvern al României trebuie să fie felicitat pentru schimbarea de direcţie a ceea ce devenise o obsesie naţională legată de corupţie.
Guvernul a anunţat că planifică să dezincrimineze anumite forme de abateri oficiale, să ierte cam 3.000 de persoane pentru acte minore de mituire, pe care să le elibereze din închisori. Măsura legală îi acoperă pe cei care au furat mai puţin de $50.000 de la stat, iar eliberarea din închisori nu numai că le-ar goli, dar ar suna ca o avertizare pentru plina de zel Direcţie Naţională Anticorupţie (DNA).
Desigur că unii se aşteaptă ca măsurile de dezincriminare să fie folosite în folosul lor propriul lor interes de politicienii care sunt acuzaţi de corupţie. Dar aceasta ar reprezenta un abuz de putere extrem de vizibil care le-ar crea chiar lor probleme. În fapt măsura permite guvernului recent numit de a revizui abordarea integrităţii în funcţiile publice, în lumina mai vie a atenţiei internaţionale aţintite asupra sa.
Sorin Grindeanu, noul Prim Ministru recent numit, de la Partidul Social Democrat (PSD), are o bună poziţie pentru o abordare mai radicală a practicii publice şi de afaceri decât o are un procuror al statului. Companiile internaţionale, multe dintre ele afectate de corupţia larg răspândită din ţară, vor exclude companiile româneşti şi pe oficialii guvernamentali care nu vor juca în conformitate cu nişte reguli corecte.
Uniunea Europeană (UE) nu este fericită de decizia ca unii oameni cu condamnări de corupţie să fie iertaţi. Un oficial al UE a afirmat chiar că noua măsură va afecta în mod negativ construcţia legală împotriva corupţiei şi rezultatele luptei împotriva acesteia.
După anumite standarde lupta contra corupţiei a avut rezultate remarcabile. În 2015, un număr de 1.250 de persoane au fost puse sub acuzare de către DNA, printre care un prim ministru, 5 miniştri şi un membru al parlamentului. S-a pus însă întrebarea validităţii multora dintre acestor puneri sub acuzare, din cauza procedeelor de a se obţine un procent de condamnări care este printre cele mai mari din lume. Circa 92% din cazurile aduse de DNA s-au finalizat prin condamnări.
Recentul Mecanism de Coordonare şi Verificare, care evaluează starea instituţiilor juridice şi politice, a scos în evidenţă probleme legate de independenţa justiţiei.
Un raport recent publicat al reputatei societăţi londoneze Henry Jackson a afirmat că Serviciul Român de Informaţii (SRI), succesorul Securităţii din era lui Ceauşescu, a jucat un rol semnificativ şi ascuns în dirijarea urmăririlor penale de tipul anti-corupţie.
SRI a efectual în fiecare an, la cererea DNA-ului, 20.000 de interceptări telefonice, a iniţiat investigaţii ale DNA-ului, şi, folosind propriile sale cuvinte, a folosit sistemul judiciar ca pe un „câmp tactic” al operaţiilor proprii.
Realii beneficiari ai unei abordări liberale a mitei şi ineficienţei o reprezintă mulţimea de corporaţii neatinse de corupţie, care sunt angajate în lupte legale cu guvernul român în legătură cu contractele de stat şi de afacerile de privatizare. De multe ori lipsa de transparenţă în negocieri şi corupţia au făcut ca guvernul român şi companiile private să se confrunte.
Printre companiile internaţionale largi care au fost împlicate în mod inadvertent în cazuri de corupţie se numără CEZ, ENEL, E.on şi Banca Raiffeissen. Toate au adus România în faţa unor instanţe de arbitrare internaţionale.
Investorii internaţionali se aşteaptă de la noul guvern al României să adopte mai multe măsuri sistemice şi radicale de îmbunătăţire a eticii şi practicii în achiziţiile de stat şi în finanţarea partidelor. Puţini se îndoiesc de faptul că practica pieţelor internaţionale va avea un impact mai mare asupra eticii şi profesionalismului local decât procurori discutabili, cu mâini de fier. Aceasta va arăta pieţii externe că România este serioasă în preocupările ei legate de reputaţie, care îi afectează în mod negativ atracţia.
Sursa: http://blogs.ft.com/beyond-brics/2017/02/02/romanias-decriminalisation-move-is-to-be-welcomed/
Traducere prescurtată: Victor Manta
Redacţia nu împărtăşeşte neapărat opiniile exprimate în articolele publicate.
În „ţara Brexit-ului” trăiesc tot felul de oameni, cu tot felul de păreri, unele din ele admirabile, dar multe detestabile. Deci faptul că articolul vine din ţara Brexit-ului nu ridică valoarea articolului.
„Obsesie” înseamnă preocupare exagerată, o manie, o idee fixă şi care nu se justifică în raport cu realitatea – realitatea corupţiei în cazul nostru. Autorul nu spune nimic cu privire la amploarea corupţiei în România – că este mare, mică sau mijlocie – deci susţine teza că, oricare ar fi amploarea corupţiei, preocuparea românilor este exagerată.
Deci actele de mituire de până la 200’000 de lei noi sunt acte minore, în opinia autorului… Poate că autorul este un multimilionar pentru care 50 de mii de dolari sunt o bagatelă, aşa că să vedem ce înseamnă 200’000 RONi în România.
Salariul mediu pe economie este de circa 2’000 RON; salariul mediu în administraţie este de circa 2’600. Iau această din urmă cifră, 2’600, deoarece este vorba în principal de corupţia funcţionarilor de stat. Am luat cifra salariului net, deoarece mă îndoiesc că funcţionarul corupt va anunţa mita la fisc 😉
Limita până la care autorul consideră că solicitarea/primirea mitei nu trebuie să fie cercetată şi pedepsită penal este egală cu 77 de salarii medii lunare nete. Deci autorul consideră că o mituire (sau delapidare) de până la aceşti 77 de salarii medii lunare nete – 6 anii de salariu! – este un act relativ minor şi nu trebuie cercetat penal.
Atunci el trebuie cercetat administrativ, în cadrul instituţiei respective, deci ca un act de indisciplină, şi sancţionat doar cu avertisment (pentru 2 ani de salarui delapidaţi?), mustrare, mustrare scrisă sau concediere. Iar sancţiunea disciplinară cine o va decide? Evident, oameni din acea instituţie, superiorii ierarhici respectivi, oameni apriori oneşti, care nu pot fi bănuiţi că au profitat de mita/delapidarea suspectatului, care nici ei n-au pus în buzunar un ban necinstit şi deci nu sunt şantajabili de către suspectat, care nu sunt rude sau prieteni cu suspectul. Sau nu este prudent să presupunem astea şi ar fi mai sănătos să se facă apel la un organism exterior? Poate Procuratura??
Dar nu, autorul nu doreşte amestecul procuraturii pentru pagube – ridicole – de până la 6 ani de salariu, deoarece scrie:
Care este acea „abordare mai radicală” a problemei mitei şi delapidărilor voi analiza, poate, într-un alt comentariu, dar mă opresc deocamdată aici. (În esenţă ea se reduce la speranţa că însuşi mediul internaţional de afaceri va eradica corupţia…)
Deci deja primele 2-3 paragrafe din articol mi se par foarte problematice, dacă nu chiar ridicole – la o examinare mai atentă.
Alex ai perfecta dreptate. De acum inainte spaga se va da numai in rate pentru a nu declansa clauza de coruptie. Crezi ca guvernul prin Iordache ministrul (cam dubios) de justitie va legifera acest lucru ori s’au gandit la acest lucru?
@Alexandru
> Deci faptul că articolul vine din ţara Brexit-ului nu ridică valoarea articolului.
Dar nici nu o scade. Mi s-a părut interesant că un britanic, al cărui ţară este confruntată cu probleme majore precum Brexit-ul, este interesat de ce se întâmplă într-o ţară aflată hăt departe in UE, din care Regatul Unit va şi ieşi.
> Autorul nu spune nimic cu privire la amploarea corupţiei în România – că este mare, mică sau mijlocie – deci susţine teza că, oricare ar fi amploarea corupţiei, preocuparea românilor este exagerată.
Amploarea corupţiei din România nu o ştie nimeni cu precizie, deoarece lucrurile se petrec pe şest (pentru rusofoni – este un termen din limba rusă 🙂 . Şi nici pe cea din Italia sau din alte ţări. Este vorba doar de presupuneri. Ce ştim însă, judecând după numărul proceselor, este că în România ea pare să tot crească, ca lupta de clasă în comunism. Autorul observă însă următoarele:
„S-a pus însă întrebarea validităţii multora dintre acestor puneri sub acuzare, din cauza procedeelor de a se obţine un procent de condamnări care este printre cele mai mari din lume. Circa 92% din cazurile aduse de DNA s-au finalizat prin condamnărị”.
Dacă există o problemă de validitate a punerilor sub acuzare, atunci autorul este îndreptăţit să-şi pună întrebări despre amploarea reală a corupţiei.
> Deci actele de mituire de până la 200’000 de lei noi sunt acte minore, în opinia autorului…
Depinde pentru cât trebuie să se intre în închisorile supraaglomerate şi cu condiţii neomenoase din România, şi pentru cât nu.
Dintr-o declaraţie a ministrului de justiţie actual Florin Iordache am aflat că limita a ramas la valoarea de 200 de mii de lei, că nu va fi nimeni sanctionat penal sub aceasta suma, dar că prejudiciul se va _recupera_in_civil_. Eu înclin să cred că este mai bine în acest fel.
> Atunci el trebuie cercetat administrativ, în cadrul instituţiei respective, deci ca un act de indisciplină, şi sancţionat doar cu avertisment (pentru 2 ani de salarui delapidaţi?), mustrare, mustrare scrisă sau concediere.
Autorul nu scrie nimic despre cu ce trebuie continuată cercetarea atunci când nu mai este penală şi nici despre cercetările/sancţiunile ne-penale care ar urma. Cred că în cadrul luării sale de poziţie, destul de largi ca arie, nici nu i se poate cere acest lucru.
> Deci deja primele 2-3 paragrafe din articol mi se par foarte problematice, dacă nu chiar ridicole – la o examinare mai atentă.
Mie nu mi se par câtuşi de puţin ridicole, şi nici măcar problematice, în special la o examinare mai atenţă.
Revenind la cauzele exploziei populare, în ce s-a întâmplat pe ansamblu cu ordonanţa de urgenţă multe lucruri sunt problematice, dar şi eu mă opresc deocamdată aici 🙂
Observ ca si aici se face confuzia intre mituire, foloase necuvenite, furt si abuz in serviciu ….
Mituire: un ins X plateste funtcionaru F ca acel functinar sa faca ceva (sa ii dea o aprobare, sa semneze, un contract ) sau sa nu faca ceva (sa nu sesizeze autoritaile competente, sa refuze altcuiva o autorizatie perfect legala, sa :uite” in sertar niste acte) In prima varinata se nuneste poporan „parandarat” si oficial poate fi „comision”
Foloase necuvenite : Functioanru nu cere dar Petentu „multumeste” cu un plic,un sac de salai, p masina (de ex unu care a intrat cu luleau si a iesit cu un BMW 7 sau un anume primar care se dadea cu un BMW 7 „pus la dispozitie” de importatot. Pe gratis? )
Delapidare – furt cu acte .. false.
Cam pe aici este si contabilitatea dubla si alte „neregurli” contabilicesc-fiscale
ABuz in serviciu – Functionaru parca ar repecta legea .. insa o palcia cum vrea muschii lui gavirizandu=se , favorizand pe altii sau defavorizand „ca asa vrea muschiu lui”. ABuz qachiztiv sa zicem tipic este cazul casei din MIhaileanu. Primarele isi dineza casa (legal) apoi ciuca „legal” cere sa i se repartizeze o casa ca e cica bochetar si apoi (iar cia legal) si=o repartizeaza. Insa hai sa fiom cinstiti cu atatea aparente de „legalitate” se ajunge la o ILEGALITATE. Insa abuz mai este ca in lco sa faci canalizare , astfklatezi o strada sa faci un teren de fotbal .. ep care sa pasca oile. ABuz este sa refuzi o autorizatie ca ala e rapidist si sa il treci in frunte pa altimu petent ca e „de ai nosti”
De fapt .. unicu motiv la suma aia ar fi ca sa nu bagi la abuz un functinar public (procuror, judecator, primar samd)care isi „trage” dopar un Passat, Opel Inignia sau Skoda Superb buine accesorizat (full option) si sa lasi la abuz numa pe aia care au vrut A6 , Mercedes de la E in sus sai BMW 7 … Ma rpg astea merg la funxctii de demnitate ….
Insa tineti minte : nu este liber la furt! Ca intri pe delapidare , mita sau foloase necuvenite. Idem nu este cazul sa va duceti cu postolul in vanca ” draguta vreua numa 180.000 de li ca se cheama talharie si nerspectarea regimjului armelor si munitiilor. Nu e cazu nici sa bagati zvastu-n caraman si sa sutiti 400 de lei .. ca este furt!!
@Ghiţă Bizonu’
> Observ ca si aici se face confuzia intre mituire, foloase necuvenite, furt si abuz in serviciu …
Confuzia porneşte deja de la articolul însuşi, al cărui autor numeşte ca obiect al Decretului numai mituirea.
Dar articolul nu se preocupă deloc de o informare exactă a cititorului, aşa că… Nici măcar nu spune că Decretul de modificare a Codului Penal introduce pentru prima dată o limită valorică până la care fapta NU este pedepsibilă penal (în art 297 C.P.).
@Alexandru
> Confuzia porneşte deja de la articolul însuşi, al cărui autor numeşte ca obiect al Decretului numai mituirea.
Oare de aici să plece confuzia? Păi să citim articolul în cauză din OUG13/2017, OUG intre timp abrogaṯ în totalitate, cel în care apare fatidica sumă de 200.000 lei:
„3. Articolul 297 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Abuzul in serviciu Art. 297
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu stiinta, indeplineste un act prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului sau nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 lei ori o vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevazute si garantate de legile in vigoare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda” … ” „.
http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_13_2017_modificare_lege_286_2009_codul_penal_lege_135_2010_codul_procedura_penala.php
Totul este clar şi cât se poate de evident, nu-i aşa? Mie nu mi se pare…
Trebuiesc puricate dispoziţiile exprese din toate legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului pentru a se afla dacă un funcţionar public (căci despre el este vorba)face ceva ce le încalcă pe cele enumerate. Aceasta nu ajunge, deoarece dacă funcţionarul „nu indeplineste un act prevazut” din dispoziţiile enumerate înainte, atunci tot la puşcărie cu el, sau trebuieşte amendat, dacă este norocos!
Până una, alta, constat că se cer destule de la autorul articolului, dar că cerinţele faţă de protestatarii din faţa Parlamentului sunt cu mult mai reduse. Se vede cu ochiul liber că mulţi dintre ei (nu vorbesc de copiii cu care au venit) nu sunt capabili să explice în interviurile scurte, solicitate de reporteri TV, pentru ce motiv au ieşit în stradă să protesteze şi dacă mai au de gând să rămână în stradă, ştiind că OUG13/2017 a fost abrogat (prin OUG14/2017).
@Victor
Afirmaţia mea a fost că autorul „numeşte ca obiect al Decretului numai mituirea”. Nu este aşa? Şi în general, autorul furnizează el însuşi foarte puţine informaţii precise, şi nici nu-i trimite pe cititori la articolele din Finantial Times, care a publicat câte ceva despre evenimente. În acest fel cititorii nici nu-şi pot face o idee despre subiect. Asta fără a mai vorbi de justificările ridicole pe care le dă în susţinearea OUG 13/2017.
> constat că se cer destule de la autorul articolului, dar că cerinţele faţă de protestatarii din faţa Parlamentului sunt cu mult mai reduse
Aici vorbim de articolul lui Kochan şi comentariile la el; nu ştiu de ce amesteci aici pe protestatari… 🙁 🙁 🙁
@Alexandru
> Afirmaţia mea a fost că autorul „numeşte ca obiect al Decretului numai mituirea”. Nu este aşa?
Aşa este. Nu pot decât să speculez, deoarece nu sunt în contact cu autorul şi nu-l cunosc, că limitarea sa fie că se referea la ceva care se potrivea cu un subiect pentru Financial Times, fie că nu a avut acces la o traducere în engleză a OUG13/2017.
De altfel, dacă ar fi avut acces la o traducere, tot nu i-ar fi folosit la mare lucru, aşa cum am arătat publicând textul art. 297 modificat.
> Aici vorbim de articolul lui Kochan şi comentariile la el; nu ştiu de ce amesteci aici pe protestatari…
Fără ei, protestatarii, n-ar fi apărut nici articolul, nici traducerea propusă de mine, şi nici discuţia din acest fir nu ar fi avut loc.
Şi deoarece tot i-am menţionat, astăzi au fost cam 200.000 de protestatari, adică întâmplător câte unul la fiecare leu din vătămarea menţionată de textul articolului. Cei ce manifestau în Piaţa Victoriei au golit-o în această noapte, ceea ce m-a bucurat, deoarece, nu-i aşa?, totul e bine când se termină cu bine, adică practic fără vărsare de sânge…
Eu ma refeream strict la sustinerile domnilor Leibovici (3-2-2017 la 22:39) si Charlie (4-2-2017 la 00:53) care confunda mita (zisa mai de curand „spaga” ) cu abuzul.
In cazul mitei legea ramane aceiasi … adica ce trece peste un „buna ziua” (buchetul de flori… ) … Deci atentie domnilor! 1000 de lei ramane penal cf 289, 290,291 si 292 CP
Va prinde cu plicu in mana …. nu puteti sustine ca de fpat este abzu ca cand este mita sau traficf de influenta!!! Sa zic asa se poate intra „nevinovat” in puscarie Si nu ma luati ca nu sunteti functionari publici .. ca 290 este „darea de mita” si 291 este „cumpararea” si ar fi pacat sa va ;asati prinsi ca „ungeti osia” ptr ca ati inteles gresit legea…
Spaga – „inainte” in vremurile bune cand lumea cunostea termenii .. „spaga” „se baga” nu se lua/da si era substantiala (la inceputul anilor 70 spaga incepea de la 5.000 lei in sus pana la 50.000 era doar „mita” … „bacsisu” era la chelneri de valoare redusa „darul” era mai substantila si mergea la functionari …) Azi „spaga” se zice si la orice fleac.
Si ATENTIE!!! Instantele noastre au extinx cu mult peste limitele normale calitatea de „functionar public” . Cica si un fotbalits poate fi mituit (v cazul vazila a lui Gigi Becalli. cf caruia promoterea unei gratificatii ptr un meci castigat ar fi mita. Deci fasptbalistu ar fi „functionar publoc” si fotbalul serviciu publoc!!!)
Su va rog nu interpertati ca as avea sustineri calomniopase la adresa dvoastra. Zic decat ca PUG 213 nu permitea mita si cumprarea de ifluenta la o valaore mai mica de 50.000 …
A! Si sunt si motove nepatrimoniale ptr „cirptie” De ex se poate „unge osia” si ca sa se pbtina ofoerea caastoriei a treia duminica din aprile … Binepntels ca cine este scos de pe lista si pica sa fie castorit ,, joi sau luni va zboera „abuz” si are dreptate
@Ghita Bizonu’
Mulţumesc pentru informaţii. Sincer.
> Si va rog nu interpertati ca as avea sustineri calomniopase la adresa dvoastra
Eu nu sunt paranoic.
> Instantele noastre au extinx cu mult peste limitele normale calitatea de „functionar public” . Cica si un fotbalits poate fi mituit
Mai precis: este vorba tot de corupţie. Dacă cuvântul „mită” este sau nu rezervat exclusiv cazurilor când sunt implicaţi angajaţii statului, este o chestie de terminologie. Este adevărat: în drept ea trebuie să fie precisă, iar la nevoie legea trebuie schimbată/precizată.
@ Alex Leibovici
@ V. Manta
Trăind Dvs. în afara României, aveți avantajul de a judeca la rece, eu fiind în București am avantajul martorului de la locul cu pricina. Electoratul din România, ca orice electorat este eterogen și nemulțumit de multe. După 27 de ani se vorbește de comunism, deja mergem ca racul, apoi, PSD, fost FSN, PDSR are în spinare încălcări grave ale Constituției, ale democrației, începând cu mineriadele, apoi cu încurajarea pe față ori pe dos (căi dosnice) a distrugerii unei economii slabe, ineficiente, care trebuia tratată ca un bolnav grav, dar nu eutanasiată. De aceste distrugeri prin jaf nerușinat și aproape apocaliptic sunt responsabili atât oameni politici și mafioți români, cât și străini veniți din toată lumea, că omul lacom și necinstit nu are nici tată, nici mamă. Când un guvern abia numit vine cu o inițiativă uluitoare și rostește cu inconștiență – grațiere, amnistie, cel puțin jumătate din români sar ca atinți cu fierul înroșit. Termenul folosit de fostul meu coleg de bancă, la Sava, av. Lucian Bolcaș este perfect admisibil – „o mare tâmpenie”. Mai mult, se lucrează noaptea, că hoții au noaptea de aliat, se tipăresc OUG-uri de foarte rău augur. Nu era normal ca o problemă vitală pentru țară să se discute în Parlament, fie el cam roșu, cu o ALDE formată din farisei fugiți de la PNL? Sunt convins că împotriva guvernului au manifestat și unii care au votat din naivitate pentru PSD. Faptul că Iohannis a ieșit în public mi se pare o eroare, el trebuia să vină numai în Parlament și să spună ce are de spus, pe puncte, cu ce nu poate fi de acord. De la muțenia din primul an a trecut la un box public. Dragnea este un politician în formare și minte uneori de te miri cui se adresează. Guvernarea PSD poate să cadă numai prin trădarea lui Tăriceanu și nu m-aș mira. Deși crescut în casa liberalului Dan A. Lăzărescu, un om torturat și folosit de Secu, Tăriceanu este un aventurier fără caracter. Întreb precum cetățeanul turmentat – Cu cine votăm? Un guvern de uniune națională sau de tehnocrați ar fi o soluție de moment. Iar calomnierea șefei DNA și a Procurorului General este de cea mai rea credință. Ei pot greși, dar nu ei fură, fură cei care țipă și votează cu păcat.
@Boris M. Marian
Vă răspund din politeţe, deoarece aţi menţionat numele meu.
Amintesc ce aţi scris într-un alt fir de discuţie:
> Mă mir că ne preocupă …, dar nu dezbatem „cestiunea arzătoare” pentru România …
Noroc că v-a atenţionat Alexandru că există de 3 zile o discuţie şi în jurul a ce dv. numiţi pe bună dreptate „cestiunea arzătoare” şi că v-aţi alăturat acestei discuţii. Am însă o problemă insurmontabilă în a vă răspunde, deoarece antamaţi prea multe subiecte, de-a valma, încât nu văd ce şi cum să comentez fără să ajung să scriu ca dv. …
Oare să mă ocup de „am avantajul martorului de la locul cu pricina”, sau de mineriade şi de efectele lor, sau de colegul dv. de bancă dl. Bolcaş, sau de unii care votează cu „naivitate”, sau de „trădarea lui Tăriceanu”, sau de „Dan A. Lăzărescu, un om torturat și folosit de Secu”, sau de etc.?
Sau partea centală ar fi cea în care dv. vă exprimaţi o opinie netă asupra soluţiei pentru probleme care nu mai sunt de actualitate, deoarece guvernul a retras şi anulat ieri OUG 13/2017, citat din dv.: „Un guvern de uniune națională sau de tehnocrați ar fi o soluție de moment”?
Dacă aveţi vreo întrebare precisă cu privire la articolul publicat de mine, sau doriţi să aflaţi ceva de la mine legat de ce se întâmplă acum, ştiind cu pertinenţă că nu mă aflu acum în România, atunci vă stau cu plăcere la dispoziţie.
@ V. MANTA
Sunt mișcat de politețea Dvs. , domnule Manta, eu nu vă întreb nimic, din câte înțeleg, nu simțiți pulsul unor mase de români dezamăgiți nu de azi, ci de 27 de ani. Oamenii se simt frustrați, capitalismul românesc seamănă cu un bâlci în care șuții fură, iar naivii plâng ori râd ca nebunii. Plăcerea mea de a mai adăuga amănunte care nu vă interesează, nu are de ce să vă impacienteze, stilul Dvs. sec și neinteresant, de raportor la o conferință științifică nu mă încântă. Între oamenii de știință și tehnică așa cum sunteți Dvs. și literați există o diferență de gândire. Cu modul Dvs. de a scrie nu s-ar fi scris literatură beletristică niciodată. Churchill a luat Nobelul pentru talent artistic-literar. Capisco?
@Boris M. Marian
> Capisco?
No, non capisci !
🙂
Se pare că a venit timpul să fie implementat pe ACUM, pentru amatorii anumitor modalităţi de a discuta, un „Club al vestelor de pichet”. Ca model ar putea servi colţul luminos din faţa fostei cafenele Florida din Cernomorsk, oraşul unde se petrece acţiunea romanului „Viţelul de aur”, datorat neîntrecuţilor Ilf şi Petrov.
Un extras din discuţiile purtate în faţă la Florida sper că va ilustra la ce mă gândesc.
— Aţi citit despre conferinţa de dezarmare? se adresă o vestă de pichet unei alte veste de pichet. Cuvântarea contelui Bernstorf?
— Bernstorf e o minte! răspunse vesta întrebată, pe un ton de parcă ar fi ştiut asta pentru că îl cunoştea personal pe conte de ani şi ani. Dar dumneavoastră aţi citit ce discurs a rostit Snowden la adunarea alegătorilor din Birmingham, această citadelă a conservatorilor?
— Ei, ce să mai vorbim… Snowden e o minte! Ascultă, Valiadis, se adresă el unui al treilea bătrânel, cu panamaua. Ce părere ai despre Snowden?
— Să-ţi spun sincer, răspunse panamaua, Snowden nu-i un om să-i bagi degetul în gură. Eu personal n-aş face-o.
Şi fără să se emoţioneze de faptul că Snowden nu ar fi permis pentru nimic în lume să i se vâre degetul în gură, bătrânul continuă:
— Dar, orice aţi spune, eu vă declar sincer: Chamberlain e totuşi şi el o minte.
Vestele de pichet ridicară din umeri. Ele nu tăgăduiau că şi Chamberlain e o minte. Dar cel mai mult îi consola Briand.
— Briand! spuneau ei cu foc. Ăsta cap! Cu ideea lui pan europeană…
— Să-ţi spun sincer, mesie Funt, şopti Valiadis, totul e în regulă. Beneş a şi acceptat proiectul pentru o pan Europă, dar ştii cu ce condiţie?
Vestele de pichet se apropiară şi-şi întinseră gâturile de găină.
— Cu condiţia ca Cernomorskul să fie declarat porto franco. Benes e un cap.
„Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului. CCR a respins, astfel, sesizările făcute de președintele Klaus Iohannis și șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, pe tema OUG care modifică legile penale, în care a fost invocat un conflict juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească şi cea executivă, respectiv dintre Parlament şi Guvern. Sesizările se referă în principal la forma în care a fost emisă OUG, şi nu la prevederile ei punctuale.
Dorneanu (preşedintele CCR – vm) a mai spus că CCR se va propunţa, joi, şi asupra sesizării Avocatului Poporului în privinţa ordonanţei abrogate”.
http://www.romaniatv.net/curtea-constitutionala-dezbate-sesizarile-presedintelui-iohannis-si-csm-pe-oug-13_339716.html#ixzz4Y709E6w5