Un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
„Uniunea Europeană trebuie să fie rezonabilă şi să nu facă promisiuni pe care nu le poate onora”, a afirmat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, într-un interviu oferit corespondentului Radio Europa Liberă la Bruxelles, Rikard Jozwiak. Astfel, oficialul european a răspuns la întrebarea: de ce UE nu oferă o perspectivă clară de aderare ţărilor din Parteneriatul Estic, între care şi Republica Moldova.
Preşedintele Parlamentului European constată că, în prezent, Uniunea Europeană trece printr-o perioadă complicată, afectată fiind de criza migraţilor şi nu numai. Problemele financiare şi sociale, cum ar fi lipsa locurilor de muncă, şi-au pus şi ele amprenta asupra bunăstării Uniunii. „Poate din acest motiv nu putem să ne asumăm la modul cel mai serios rolul de „jucător activ” pe care am putea să-l avem în regiune”, a menţionat Martin Schulz, adăugând că Federaţia Rusă în special profită de această situaţie. În ce priveşte scepticismul Uniunii Europene faţă de o eventuală extindere, Martin Schulz a recunoscut că „în interiorul UE se simte o oarecare oboseală faţă de acest subiect”.
„Vorbim de 28 de state membre şi pentru orice extindere avem nevoie de consimţământul fiecăreia. Cunosc cel puţin trei ţări care au nevoie de referendum pentru a încuviinţa e eventuală extindere. De asemenea, nu trebuie să facem promisiuni pe care nu le putem onora. Cred că este mai înţelept să aprofundăm relaţiile cu ţările implicate în politica europeană de vecinătate, în loc să le promitem aderarea”, a menţionat Martin Schulz.
În opinia preşedintelui Parlamentului European, se presupune greşit că doar aderarea la Uniunea Europeană ar putea rezolva problemele cu care se confruntă ţările din cadrul Parteneriatului Estic, or, soluţia este ca apropierea să se facă treptat, prin liberalizarea regimului de vize sau accesul la o piaţă economică sigură.
„Nu cred în ideea unei aderări rapide şi tocmai de asta aş fi foarte prudent cu asemenea promisiuni. Închipuiţi-vă că promitem unui stat aderarea şi nu ne putem ţine de cuvânt, de exemplu, pentru că unul din statele membre se opune! Nu ne dorim o asemenea situaţie”, a explicat Schulz.
Exemplu cel mai recent care oglindeşte scepticismul europenilor faţă de extinderea Uniunii este cel al Ucrainei. Olanda, de exemplu, îşi va întreba cetăţenii în cadrul unui referendum, în luna aprilie, dacă trebuie să ratifice Acordul de Asociere semnat de Uniunea Europeană cu Ucraina, iar sondajele de opinie sugerează că majoritatea este împotrivă.
Diana Răileanu, 04.03.2016
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
> În ce priveşte scepticismul Uniunii Europene faţă de o eventuală extindere, Martin Schulz a recunoscut că „în interiorul UE se simte o oarecare oboseală faţă de acest subiect (extinderea UE – VM)”.
Se poate deci spune că România şi Bulgaria au intrat la ţanc în UE, ceea ce ar trebui să-i bucure pe cei care au văzut şi văd veşnic în negru soarta României.
Este un fapt pe care românii rezidenţi in afara ţârii nu-l percep, pentru că ei nu plătesc facturi pe produse româneşti cu bani- la nivel european, iar banii ăştia se duc… in UE !
Şi este un fapt sensul unic al spolierii României de catre UE ,şi tot un fapt că drepturile cetâţenilor Români nu sunt 100% drepturile unor cetăţeni europeni !
Aşa ca situaţia, daca nu e chiar neagră, este cel puţin „albastrâ”!.
@Sfartz Pincu
> spolierii României de catre UE
Da, domnule Sfartz Pincu, de aceea România nu merge cum v-aţi fi dorit să meargă – pentru că UE s-a îmbogăţit pe seama României; aţi mai spus-o şi altă dată! Poate dacă n-aţi fi evreu, aţi fi spus că evreii sunt de vină! Ţapi ispăşitori după gusturile fiecăruia. Oricine e de vină în afară de românii înşişi.
@Sfartz Pincu
>Este un fapt pe care românii rezidenţi in afara ţârii nu-l percep,
S-a văzut că românii din străinătate care postează pe ACUM ştiu deseori mai multe despre RO decât ştiţi dv. Amintiţi-vă de starea zonei reconstruite din Bucureşti, pe care dv. o credeaţi în situaţia ei de acum 5 ani…
>pentru că ei nu plătesc facturi pe produse româneşti cu bani- la nivel european, iar banii ăştia se duc… in UE !
Nu vă exprimaţi destul de clar. Din câte am înţeles, susţineţi că cei din România plătesc produsele româneşti la preţurile lor din UE, iar banii se duc spre UE.
Acest lucru nu este adevărat. Pentru orice eventualitate eu voi discuta mai jos atât aspecte legate de produsele fabricate în RO, cât şi de cele importate din străinătate.
Produsele româneşi de aceea sunt româneşti pentru că se fabrică în RO. Preţurile pe ele sunt dictate de piaţă, care în RO este liberă.
Nivelul veniturilor din RO este mai scăzut decât in UE, şi de aceea şi preţurile trebuie să fie, şi sunt, adaptate la acest nivel, pentru ca produsele respective să se vândă. Preţurile materiilor prime şi ale muncii fiind mai scăzute în RO în raport cu UE, şi produsele finale sunt mai ieftine, ceea ce face posibil să fie vândute mai ieftin. De multe ori calitatea produselor fabricate în RO este însă inferioară celor asemănătoare produse în UE, de aceea ele nu reuşesc să pătrundă pe piaţa UE.
Fiind produse în RO, banii luaţi pentru ele se duc la producătorii din RO. Când producătorii respectivi, proprietari de firme româneşti, se întâmplă să fie cetăţeni din afara tării, ei îşi pot repatria câştigurile. Aceasta, ca în orice business, le răsplăteşte investiţiile, eforturile şi riscurile asumate. De foarte multe ori aceşti patroni reinvestesc o mare parte din câştig în firmele lor, atât pentru a-şi lărgi afacerea, cât şi deoarece câştigurile reinvestite nu sunt taxate.
În ceea ce priveşte produsele de marcă (trasabile) vândute de firmele din vest în RO, preţul lor depinde de nivelul de concurenţă din RO. Să nu uităm că este vorba de o concurenţă internaţională pe o imensă piaţă liberă, cea a UE.
Din ceea ce am observat în Bucureşti, preţurile produselor la care mă pricep sunt la acelaşi nivel cu cele din ţara în care au fost produse, ţinând seama desigur de diferenţele de TVA. Regulile stricte ale UE nu permit firmelor exportatoare să fixeze preţurile de vânzare (în numele liberei concurenţe), iar investiţiile (care trebuiesc recuperate) şi concurenţa nu permit importatorilor să ceară preţuri fantesiste. Am văzut că până şi firmele din RO care sunt importatoare unice ale unor produse nu profită de acest lucru, desigur deoarece la orice marfă există o concurenţă de la ceva asemănător.
>Şi este un fapt sensul unic al spolierii României de catre UE …
Dacă sunteţi capabil, daţi-mi vă rog _trei_ exemple concrete de spoliere a României de catre UE.
Nu uitaţi nici să-mi răspundeţi la întrebările dintr-un alt fir, legate de felul în care aţi eliminat pe termen lung (sau măcar aţi încercat!) corupţia îndreptată împotriva pacienţilor din spitalul în care aţi fost batjocorit.