Viorica Dăncilă a fost acuzată de L. Orban de uzurparea funcției publice, de divulgare de informații secrete de stat, de înaltă trădare și de prezentare cu rea-credinţă de date inexacte.
Pentru Viorica Dăncilă nu moțiunea de cenzură a opoziției a fost cea mai mare provocare a săptămânii, ci anunțul că a fost pusă sub urmărire penală de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism într-un dosar care părea să fi eșuat în arhivele Parchetului General.
Ancheta a fost pusă în mișcare de o plângere penală făcută de Ludovic Orban, șeful Partidului Național Liberal. Acesta a trimis în luna mai pe adresa Parchetului General o plângere denunț în care cerea să fie clarificate condițiile în care prim-ministrul a luat decizia mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Viorica Dăncilă era acuzată în denunțul lui Orban de uzurparea funcției publice, de divulgare de informații secrete de stat, de înaltă trădare și de prezentare cu rea-credinţă de date inexacte.
Anunțul relocării ambasadei fusese făcut în aprilie. S-a aflat chiar că guvernul pusese la punct un memorandum, document secret pe care președinția nu l-a primit. Memorandumul fusese întocmit de Ministerul de Externe și considerat, dată fiind importanța subiectului, document confidențial. Guvernul susținea că decizia confidențialității a fost luată „din considerente de politică externă și de poziționare a României”. Primul care a vorbit despre existența acestui document nu a fost ministrul de Externe și nici măcar prim-ministrul Dăncilă, ci șeful acesteia de la partid, Liviu Dragnea. El a spus chiar că documentul a fost discutat la guvern. Comentatorii spun că ieșirea lui la scenă deschisă urmărea să abată atenția de la propriile probleme penale.
Anunțul mutării ambasadei a produs un adevărat șoc pe scena politică și în rândul partenerilor externi întrucât subiectul este sensibil și ar fi necesitat măcar negocieri și decizii la nivel de președinte și Consiliu Suprem de Apărare a Țării, în acord cu înțelegerile internaționale la care România este parte. Președintele Iohannis, nu mai puțin surprins ca partenerii europeni ai României, a spus că discutarea acestui document la guvern a fost o mare greșeală pentru că în toate chestiunile de politică externă, mai ales când sunt însoțite de documente secrete, trebuie consultat și președintele. Este în interesul României, spunea el, ca autoritățile statului, prim-ministrul și președintele, „să colaboreze loial”.
Viorica Dăncilă a preferat, în schimb, să-și încalce jurământul depus la învestire executând orbește ordinele primite de la partid ceea ce ar face-o nedemnă de funcția de prim-ministru. Este motivul pentru care președintele i-a retras încrederea. A fost doar un gest simbolic, o nouă ocazie în care a devenit evident că funcția prezidențială a fost secătuită treptat de autoritate. Viorica Dăncilă a fost susținută de partid și nu a fost revocată. Relația dintre președinte și guvernul Dăncilă a rămas de atunci extrem de volatilă, cele două instituții mai degrabă evitându-se.
Subiectul anchetării prim-ministrului a fost preluat însă de PNL, care s-a implicat și pentru că a decis ca Iohannis să fie candidatul partidului la viitoarele alegeri prezidențiale. Ludovic Orban, care a depus plângerea la mijlocul lunii mai, spunea că o face în calitate de cetățean îngrijorat și că vizată nu era doar Viorica Dăncilă, ci și șeful ei de partid, Liviu Dragnea. Asta-i firea mea, nu am putut să stau pasiv și să mă fac că nu văd cum România este făcută praf de un clan de pigmei, obișnuiți să se joace cu lopățica în nisipul lacului Belina, spunea Orban teatral, după depunerea plângerii. Desigur, nu se îndoiește nimeni că nu civismul e la mijloc, ci lupta politică declarată cu PSD și liderii acestei formațiuni.
Sorin Şerb, 29 iunie 2018
Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.