Month: March 2013

Uncategorized

Autocrat sau iacobin: ţarul Ivan cel Groaznic şi epoca sa (II): premise europene

Una din tacticile de succes prin care istoria vine în întâmpinarea sensibilităţilor identitare ale publicului consumator este prezentarea naţiunii şi a trecutului său ca rezultatul unor acumulări de experienţe proprii, sub auspiciile, asumate sau nu, ale Volksgeist-ului herderian, iar influenţele venite dinspre entităţile similare din proximitate sau procesele integraţioniste au un efect neglijabil sau, mai grav, unul distructiv…

Uncategorized

Căciula

Şi deodată Olga îngheţă de surpriză. Îşi duse mâna la cap şi i se puse un nod în gât. Nu mai avea căciula. Se uită în jur, o căută pe jos, nimic, dispăruse. În schimb, bărbatul din faţă avea pe cap exact căciula ei rusească. Probabil i-o luase când aţipise. O trecură transpiraţiile, de data asta de necaz şi de frică. Se uită la el fix. O namilă de om. Să-i ceară căciula înapoi? Să provoace un scandal acolo?

Uncategorized

Răsplata vitală a năzuinţelor noastre

Împărtăşesc mai jos câteva reflexii asupra felului cum suntem făcuţi să funcţionăm. Nu aştern aceste gânduri pe baza unei bibliografii şi din această cauză sunt conştient de riscul de a emite ipoteze greşite. Dar fac menţiunea aceasta de la început. De ce mai scriu totuşi? În speranţa că alţi cititori vor veni cu completări cu opinii, poate mai bine fundamentate. Textul meu este o simplă machetă de atelier…

Uncategorized

Şantierul (I)

Competenţa unui cadru tehnic se vede (dar se şi formează) cel mai bine în munca de pe un şantier. Fie că-i vorba de constructorii propriu zişi, fie că e vorba de diriginţi, proiectanţi şi chiar cadrele care urmează să exploateze obiectivele în construcţie, toţi au de învăţat câte ceva.

Uncategorized

Jurnal indian (VIII)

Ajuns acasă, mă întristează teribil ideea că, oricât de educat ai fi, devii, în anumite situaţii, un om eminamente dez-intelectualizat (sper să nu vă deranjeze prea tare termenul), capabil de compromisuri cel puţin jenante, doar pentru a rezolva o problemă care, în orice societate normală, ar fi ţinut de firescul relaţiei dintre individ şi stat. Sunt absolut convins că, dacă cineva mi-ar fi cerut mită pentru a obţine viza, aş fi oferit-o fără ezitare. E, aşadar, pentru mine, o victorie ce echivalează cu o înfrângere morală. Mă gândesc şi la România: un stat omniprezent, discreţionar, găseşte oricând forme perfide de a înfrânge rezistenţa individuală. Singura soluţie ar fi statul minimal, izolarea acestui colos birocratic şi limitarea interacţiunii dintre el şi individ. Îmi aduc aminte şi de frecventele discuţii cu indienii despre stat. Le înţeleg acum, şi nu doar la nivel teoretic (ca până acum!) zbaterea continuă, aproape cotidiană, pentru a-şi proteja afacerile şi interesele.

Uncategorized

Autocrat sau iacobin: ţarul Ivan cel Groaznic şi epoca sa (I): geneza mitului

Ivan Groznîi reprezintă un caz aproape unic sub raport istoriografic, spre deosebire de majoritatea subiectelor de istorie rusă, aici nu regăsim expresii ale cunoscutei antiteze Rusia-Europa. Seria de episoade violente, descrise cu scrupulul detaliului în cronistica rusă, poloneză sau germană, care marchează cele cinci decenii ale domniei sale…

Uncategorized

Studiile mele… (II)

Cunoaşterea unei limbi străine nu este o simplă dublare a numărului de cuvinte cunoscute! Există o plusvaloare imensă pentru complexitatea gândirii şi pentru înţelegerea creativă a unor noţiuni, în fondul lor. De aceea este important pentru copii să-şi însuşească cel puţin o limbă străină, fapt ce îi va plasa, aproape automat, într-o pătură socială de intelectuali de clasă superioară.

Uncategorized

Jurnal indian (VII)

În autobuz vizualizez harta lumii. Văd oraşul de provincie în care m-am născut şi am trăit nouăsprezece ani (undeva în sudul ţării), văd oraşul unde mi-am petrecut încă unsprezece ani (undeva în Transilvania) şi apoi mă întreb cum de pot considera acasă un spaţiu care aparţine unui alt continent, unei alte lumi. În mod normal, aşa ceva nu poate fi înţeles şi nici explicat credibil.. Cu toate astea, senzaţia e vie, clară, de netăgăduit…

Uncategorized

Comunism made în UE

UE şi ai FMI au decis acum două zile că cea mai bună metodă de redresare economică în cazuil Ciprului este finanţarea deficitului extern prin confiscarea unor cote părţi din depozitele bancare gestionate de bancile cu capital autohton sau străin din Cipru.

Uncategorized

Stiluri şi modalităţi artistice

Multe sunt căile Domnului, dar nu puţine sunt şi modalităţile de exprimare ale creatorilor pământeni; mă refer la artiştii plastici care abordează stiluri şi modalităţi fără număr. De la pictura figurativă clasică, la expresionismul abstract,…

Uncategorized

Studiile mele… (I)

Două materii s-au lipit de mine ca scaiul: literatura clasică şi matematica. Literatura, pentru că bibliotecile ofereau căldură şi linişte, puţinul confort de care mă puteam bucura în contrast cu frigul şi întunericul din beciul în care locuiam. Matematica, pentru că era un instrument util “activităţilor” mele de procurare a hranei.

Uncategorized

Pentru ce plătim impozite?

Da, chiar, pentru ce plătim impozite statului, şi încă destul de mult? Un prim răspuns ar fi că le plătim pentru că suntem obligaţi, deoarece în caz contrar ne paşte executarea silită, poprirea, pe scurt pedeapsa severă a legii, ajutată de mâna puternică a poliţiei. În mod normal, când plătim ceva cuiva, o facem în schimbul unei mărfi sau a unui serviciu

Uncategorized

Criza, crizele şi testele

Prin primăvara lui 1978, era frumos şi cald afară, mă plimbam cu un bun amic de facultate prin zona străzilor Pictor Verona-Pitar Moş. Vorbim de una, de alta. Brusc, mă întreabă: „Sorine, în ce ţară vrei să emigrezi?”. Eu, ţin minte, am rămas – cum se spune – interzis: niciodată anterior nu vorbisem despre aşa ceva.

Uncategorized

Nenea Sergiu la frizer

Nenea Sergiu şi-a făcut timp cu chiu cu vai să meargă la frizer, în cartierul lui din Stockholm, Fridhemsplan, cu cele mai multe frizerii pe hectarul pătrat. La fel ca şi doamna Rozmari, i-ar place să fie dichisit. Dar la cei cincizeci plus ai lui se duce cu fereală la frizer. La 30-50 euro o tunsoare, se teme să n-ajungă la sapă de lemn.

Uncategorized

Pe drumuri… (II)

Am locuit în corturile Crucii Roşii aproape o lună din cauza aglomerării liniilor de cale ferată Rostov-Baku. Dinspre Rostov veneau trenuri pline cu utilaje, echipamente şi specialişti germani, prizonieri ai ruşilor, iar spre Rostov circulau trenuri cu echipament militar şi unităţi de luptă, şi anume tocmai pe traseul de care noi aveam nevoie să ne întoarcem la Chişinău!

Uncategorized

Jurnal indian (VI)

E, uneori, amuzant să te trezeşti dimineaţa în nordul oraşului, înconjurat de străzi inundate, oameni care dorm în mijlocul drumului şi copii care se joacă goi prin gunoaie, iar mai apoi să mergi spre seară în sud, unde vei fi înconjurat de tineri strălucitori. De câteva ori, în traficul infernal din Delhi, cu vaci, cai, elefanţi, ricşe, motociclete, autobuze şi maşini, împărţind aceeaşi şosea plină de gropi, am văzut câteva Ferrari. Şoferii, mai de fiecare dată tineri cu imenşi ochelari de soare, îşi conduceau bolizii cu o viteză medie de 25-30 de km pe oră. Şi asta e o parte a Indiei. Statistic vorbind, e o Indie marginală. Alte lucruri sunt cu mult mai vizibile aici.

Uncategorized

Uneori exagerăm

Ţi-ai pierdut răbdarea? Rişti să n-o mai găseşti. / Ţi-ai pierdut răbdarea? Rişti să n-o mai găseşti. / S-a clasat primul într-un concurs de împrejurări. / La un pahar de vin îl tragem de curea şi pe Dumnezeu…

Uncategorized

Pe drumuri…

Este acceptabil să faci un drum dus şi întors, dacă urmezi calea unui vis viu, chiar dacă este un vis înşelător, dintre acelea cu care ne hrănim cu toţii. Eu mă gândesc mai ales, cu adâncă durere în suflet, la ultimele drumuri făcute, fără nici o şansa de întoarcere, pentru acei oameni care mor nevinovaţi, în războaie, în camerele de gazare, de foame, de frig, de ura altor, era să zic “oameni”, dar mai bine, va las pe voi să le daţi un nume mai potrivit…

Uncategorized

Eroi şi Ero(r)i

Pe 2 martie 1989 Liviu Cornel Babeş, electrician şi pictor amator, îşi dădea foc pe pârtia de schi Bradu de la Poiana Braşov. Purta un mesaj simplu dar cutremurător – Stop Mörder! Braşov = Auschwitz! În acelaşi an, România ar fi avut şansa să treacă printr-o revoluţie…

Uncategorized

Unde

O poză alb-negru. O femeie tânără, cu mâinile în poală, aşezată cuminte pe o piatră de râu. Poartă o cămaşă lungă, brodată de mâinile mamei sau ale bunicii, cu flori poate sângerii şi galbene pe platcă.

Uncategorized

Marlen Kaufman: pe terenul realismului fantastic

De la început, pictoriţă doreşte să precizeze că nu are pregătire formală în domeniu şi a învăţat meşteşugul în circa un an de zile în cadrul unor cursuri predate de specialişti. Se dovedeşte încă o dată că ceea ce contează este rezultatul. Şi rezultatul este că tablourile Marlenei sunt puţin altfel decât cele ale majorităţii neprofesioniştilor, ea incercandu-şi pensulele mai puţin în pictură figurativă clasică…

Uncategorized

Jurnal indian (V)

Exasperantă este această cutumă indiană de a nu respecta niciodată orele stabilite de comun acord. Şedinţele la Universitate au ceva din blazarea, rutina şi plictiseala oricăror astfel de întâlniri, la care se adaugă obiceiul de a întârzia şi incredibilul talent al profesorilor indieni de a vorbi ore în şir, fără a spune nimic concret, fără a lua vreo decizie. După primele două-trei ore, le ascult doar vocile, şiruri întregi de cuvinte englezeşti care încetează dintr-o dată să aibă vreun sens. Am evitat cât de mult am putut aceste şedinţe. La început a fost uşor: adresa mea de mail nu se afla, încă, în baza de date a Departamentului şi mă foloseam de faptul că nu fusesem informat oficial. După o vreme, inevitabilul s-a produs: adresa mea electronică a ajuns în baza de date şi nicio scuză nu îmi mai e de folos. Cel puţin pentru moment.

Uncategorized

Referendum în Elveţia

Astăzi, duminică 3 martie, a fost zi de referendum. Erau supuse votului cetăţenilor trei subiecte independente: o modificare a Constituţiei care să ducă la limitarea remunerărilor persoanelor din conducerea firmelor cotate la bursă, altul – tot o modificare a Constituţiei, şi anume cu o prevedere pentru “a permite familiilor să reconcilieze viaţa de familie cu un serviciu remunerat”…

Uncategorized

De ce este România necompetitivă?

Serviciul datoriei a depăşit cu 12,2% (!) valoarea totală a exporturilor, ceea ce , din câte ştiu, nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria României. Din acest motiv, cred că ar fi deosebit de utilă o clasificare a competitivităţii exporturilor realizate la nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti.

Uncategorized

Iluzia înfrântă a timpului… (II)

Magda s-a întors acasă contaminată de energia şi perpetua beţie a libertăţii, în care trăia Alma. Şi în mesajele lor îşi completau şi tălmăceau experienţele, fiecare cu firea de răzvrătită, dar altfel, unic: Magda, cu mai mult curaj, mai aproape de ea însăşi, iar Alma – cu mai multă apropiere de tot ce-i omenesc, de tot ce-i pasiune cuminţită şi contrariată, din cele petrecute cu prietena ei.

Back To Top