Month: January 2013

Exasperaţi de excesul prescripţiilor medicamentoase, şi mai cu seamă a antibioticelor, părinţi micuţei Sara, prieteni de familie, s-au decis să recurgă la o medicină mai puţin agresivă, dar şi mai puţin costisitoare: „Primul nostru pediatru prescria cu prea mare uşurinţă antibiotice şi corticoide unui copil de 6 luni, astfel încât ne-am decis să ne adresăm unui pediatru homeopat…”.

Pur şi simplu o mâncare a cărei reţetă este la îndemâna oricui…

Cred că istoricul Lucian Boia când a scris această cărticică a fost motivat de ceea ce s-a întâmplat în România vara trecută, conflictul dintre preşedinte şi guvernul Ponta 1, conflict privit cu stupoare de Occident. Considerând în aceeaşi măsură vinovate ambele părţi, istoricul a vrut să afle şi să explice cum s-a ajuns în 2012 într-o ţară a Uniunii Europene care se presupune că ar trebui să respecte regulile democraţiei, statul de drept şi propriile legi, să se încalce toate acestea şi să se instaureze domnia bunului plac

Se făcea că participam pentru prima oară (novice fiind în Israel) la un exerciţiu militar. Era iarnă. Douzeci de grade (Celsius) la miezul zile şi sub zero noaptea. Nu cred că aceasta a fost cauza, dar un generator electric de campanie se defectase. Un soldat care din întâmplare era inginer electrotehnician, a primit sarcina să-l repare.

Vă mai amintiţi zilele geroase când vă trezeaţi ţepeni de frig şi nu aveaţi apă caldă nici pentru un spălat pe dinţi? Vă mai amintiţi când stăteaţi la coadă zile si nopţi în speranţa că poate “se bagă ceva”? Vă mai amintiţi de zilele şi nopţile când aveaţi chef să faceţi sex sau dragoste (fiecare după înzestrare si simţire…), iar a doua zi vă străfulgera gândul că nu aţi numărat bine zilele din calendar?

Statul naţional de astăzi, unde minorităţile sunt, numeric, nesemnificative, arată aşa nu pentru că asta ar fi fost evoluţia lui naturală, ci tocmai pentru că, obsedaţi de ideea unei naţiuni monoetnice, comuniştii l-au transformat în mod forţat,în aşa fel încât el să apară astăzi monoetnic. Minorităţile României nu au dispărut pe cale naturală, nu au fost asimilate, ci, pur şi simplu rejectate sistematic, anihilate cultural şi fizic, vândute la export (există şi un mercurial; ştim astăzi cam cu cât vindea Ceauşescu un evreu sau un german) prin politică oficială, de stat. Înainte de a se produce, însă, fenomenul, minoritarii au lăsat urme în cultura şi identitatea noastră, urme pe care nu le putem şterge prin decret sau prin discurs politic.

„Dar actele nu se încheie pe gratis, iubite! // Nici nu mă gândesc să mă mărit așa, fără zapis.”

E adevărat că literatura “gastronomică” se caută, în ultima vreme, mai mult decât literatura de ficţiune, memorialistică sau eseuri. În cărţi sau pe internet, găsim sumedenie de reţete, tentante şi apetisante. O carte cu multe reţete interesante, tradiţionale, cu specific regional sau care ne învăţa cum să gătim rapid, gustos, economicos şi, mai ales, sănătos, nu trece neobservată.

De citiva ani buni suntem inundati cu efecte speciale in filme, citeodata aceste efecte fiind exagerate si infricosatoare nu numai pentru copii dar si pentru adulti. “Body art” se poate vedea destul de des in media. Iată mai jos cateva exemple despre aceasta arta.

Democraţia cere un preţ mare. De asta, nouă ne e scumpă. // Când totul aparţine tuturor, totul e al nimănui. // Bonne chance, adică noroc chior (folclor). // Dacă nu poţi face două lucruri consecutiv, încearcă să la faci în acelaşi timp…

Jose Carreras, Misa Criolla (Ariel Ramírez), 1-Kyrie

Reprezentanţii Centrului ”GENDERDOC-M” au fost insultaţi ieri la şedinţa de judecată de la Curtea de Apel din Bălţi, unde se examinează cauza interzicerii de către Consiliul mun. Bălţi a manifestaţiilor publice organizate de comunitatea LGBT şi declararea ”zonei interzise propagandei homosexuale” în mun. Bălţi.

Fiind rezident în zona Washingtonului, am observat deja de luni de zile pregătirile pentru ceremonia de instalare a preşedintelui american. Construcţia marelui podium pe treptele Capitolului a început încă dinainte de a se cunoaşte câştigătorul alegerilor. De fapt, nici nu contează cine câştigă, inaugurarea este garantată. Este unica zi când vitriolul politic dintre cele două partide majore se opreşte total. Este o zi de armistiţiu şi toţi sunt prieteni în numele unităţii americane. Foarte frumos, dar din păcate durează numai o zi, pe care o savurez o dată la patru ani.

Regina Spektor – “How”

schiţă acidă, umoristică.

Viaţa e pur şi simplu / un drum printre munţi / printre lanuri / şi tu în automobilul însingurat te întreci cu un cântec…

Cu mişcări măsurate, bătrânul deschise cele două ferestre, de-a dreapta şi de-a stânga odăii văruite.
Se aşeză apoi la masă.

O dupa amiaza la tropice si cateva beri in suntele muzicii Calipso

Miracolele din Dubai! Cladiri enorme, arhitectura moderna, bunastare si… fecale?

Lilly nu a uitat niiciodata binefacatorii ei : Zsozso si Richard. Romanul este dedicat in mare parte sufletului lor generos. La numai o zi de la publicarea primului fragment din roman o epistola anunta trecerea in nefiinta a celei ce a fost protectoare si sprijin la nevoie, Zsozso.
Romanul devine totodata si un recviem sincer, un semn dedicat celor ce daruiesc, ajuta.
Dormi in pace, Zsozso !

Am un prieten, să-i spunem Thomas, nu de alta dar chiar așa îl cheamă. Visul lui din tinereţe era să devină pilot. Fiind nepot de rabin in Ungaria mai mult sau mai puţin comunistă, neplăcându-i cartea, și de fapt din cauza niciunuia din aceste motive, a devenit steward…

Aşadar, nu s-ar cuveni să ne autoiluzionăm că societatea românească a secolului XXI este mai tolerantă şi mai înţeleaptă decât cea din prima jumătate a secolului trecut sau decât cea din perioada comunistă. Încă se mai tratează, la noi, principii precum political corectness sau democraţia drept un moft la care trebuie să aderăm căci, nu-i aşa, astea sunt timpurile în care trăim! Încă, în intimitatea propriilor lor locuinţe, profesori români şi diverşi alţi reprezentanţi ai elitei, îi înfierează pe străini, învinovăţindu-i, în exclusivitatea, pentru toate relele ce ni se întâmplă. Încă, Eminescu din articolele sale xenofobe, e citat cu religiozitate, transformat în instanţă supremă în problema românismului.

Noul documnetar al lui Radu Gabrea devăluie dedesubturile uneia dintre afacerile cele mai oneroase ale regimului comunist român-emigrarea evreilor în Israel contra cost

Câteva aforisme…

Cei fără de care se spune că nu poate exista coaliţie guvernamentală în Israel (şi din nefericire, pe bună dreptate), au lăsat să se adune la marele bal mare al campaniei electorale, anunţate şi prezentate de maeştrii de ceremonii-consilieri de campanie, partidele şi blocurile electorale precum Likud-Beiteinu cu liderii lor, primul-ministru Beniamin Netaniahu şi Avigdor Liberman, precum şi cam fragilul bloc de stânga-centru, alcătuit din triada Yehimovici-Lapid-Livni, cu propriile suite (pardon, partide).

Vuvuzela Symphony

“No More” de Moonlight Breakfast (o nouă formaţie românescă)

N-am întâlnit nicăieri vreo propunere ca această imagine să fie trimisă Ambasadei României din Canada (o facem noi, pe această cale) pentru a-i întreba dacă ştiu ceva despre ea şi dacă au făcut ceva pentru a elimina România din listă

O reteta clasica italiana devenita populara in intreaga lume pentru cei mici si cei mari.

Tovarăşul Vasilii Blohin a păşit în viaţă cu modestie: s-a născut într-un sat pierdut, la peste 200 de kilometri de Moscova, în familia unui ţăran sărac. Nimic nu-i prevestea un viitor strălucit: activitatea “în câmpul muncii” şi-a început-o la vârsta de 10 ani ca cioban, apoi a lucrat ca pietrar şi a ajutat şi în gospodăria părintească…

The Palestinians are victims, yes, but of their own insane and bloodthirsty leadership, and of a religion that has such an iron grip on its population that a mother will actually celebrate the death of her child in its cause, and dissent from it can literally cost you your life. Yet we pretend that this religion’s influence is absolutely zero, and that this is actually a political situation – we maintain the ludicrous fiction that the Arabs are fighting for justice and civil rights, when we can see the kind of justice and civil rights that have been delivered to the people of Gaza under the religious jackboot of Hamas.

Vreau, fără intenţia de a scrie un ghid turistic, să împărtăşesc câteva impresii de calatorie din Tenerife care poate vă vor inspira şi tenta pe unii dintre dumneavoastră.

Caricatura ironizează cu simpatie (sau dimpotrivă) în forme directe, simbolice, metaforice. Ea amuză pe unii, probabil îi irită pe alţii, ea poate fi o sarjă amicală, umoristică, satirică, critică sau de atenţionare; e un desen în care sunt exagerate la modul grotesc chipul, trupul…

Vorbim pentru toate categoriile de urechi… // Înainte, toţi eram cei mai buni. // Unii sunt convinşi că se face dimineaţă atunci când ei se trezesc.

V-aţi dori să trăiţi într-un mediu în care să fiţi liniştiţi, în siguranţă, sănătoşi, atoateştiutori, într-o companie ideală, mereu sătui şi satisfăcuţi?

Human Right Watch a publicat un raport cu privire la conflictul din Gaza din noiembrie 2012 şi în care apreciază că lansarea de rachete de către grupuri armate palestiniene împotriva civililor israelieni echivalează cu “crime de război”

…Apariţia eticii şi culturii cavalereşti şi atitudinea ambivalentă a bisericii au modificat în oarecare măsură această percepţie la nivelul elitelor, femeia şi sentimentele pe care le inspiră devenind sursa unor fapte eroice sau devoţionale, dar şi inspiratoarea liricii trubadurilor. În aceeaşi direcţie, recuperarea unor texte patristice a permis valorizarea contribuţiei femeilor la succesul misiunii creştine. Impactul acestor stări de spirit nu a determinat atenuarea reticenţelor cu care oamenii Evului Mediu priveau implicarea femeilor în treburile publice…

Practicile discriminatorii sunt utilizate chiar și de cele mai populare firme, însă niciuna dintre acestea încă nu a fost avertizată că ar putea plăti amenzi pentru plasarea anunțurilor de acest gen.

Arhitectura moderna din China

Poporul acesta măcar e onest. E coerent. El se comportă conform lipsei lui de înţelegere, e egal cu sine însuşi şi când înjură la coada de la Patriarhie, în aşteptarea apei sfinţite, şi când aşteaptă la cozi infernale pomana unor sau a altora. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care acuză. Ei n-au nici scuza sărăciei, nici pe aceea a lipsei de inteligenţă. La ei e vorba de lichelism în stare pură, de rating, de vot, lucruri pe care le obţin cultivând în mod conştient mitocănia de cea mai joasă speţă, patriotismul deşănţat, sloganul care incită… Apoi, ca într-o comedie grotescă, cei care au semănat seminţele prostului-gust, strâmbă din nas la manifestarea lui. Cu o inocenţă demnă de cauze mai bune, se lamentează, se arată uimiţi că el, poporul, se exprimă atât de primitiv. Primitivismul le aparţine, iar primitivismul elitei are un defect: el contaminează, el se întinde ca o plagă şi acoperă zonele gri ale societăţii.

Preoţii n-au salvat niciodată pe nimeni, însă toată lumea se roagă la ei şi le acordă încredere. Medicii, în schimb, salvează în fiecare zi mii de oameni, însă toată lumea îi înjură. // În fiecare an, medicii buni pleacă în străinătate, de tot. Popii nu pleacă decât maxim într-o nouă biserică, construită peste drum.

Tea-time Britain

Cele mai bune zile din viaţă ajung să fie uitate întâi. / Ce ne rămâne? / Serile lungi în tramvai în drum către casă…

Îţi spun

Că tocmai am ucis un licorn

Dragă,bătrâne

Şi că ieri te-am abandonat pe o masă

De cafenea

În Romană