Modelul din acest text l-am construit doar pentru a vă putea pune cu sens următoarele întrebări: nu cumva falia fundamentală din societatea românească nu este între securiști și victimele lor, sau între comuniști și anticomuniști, ci este cea dintre oportuniști și idealiști ? Nu cumva dezagregarea morală la care asistăm este rezultatul dominanței excesive a oportuniștilor în dauna “fraierilor” cu indiferent ce convingeri?
Într-o societate de hoți impostorul și impostoarea sunt întotdeauna eleganți. Ei sunt cei mai curați hoți, dar fură suficient ca să aibă resursele să strălucească. Dar frumusețea hoților e un balon de săpun. Stilul mafiotului este admirabil doar în fotografia, surprinderea fulgurantă a mafiotului. În realitate, în viața particulară, mafiotul pute.
26 ianuarie anul 4 (2024 pe stil vechi) Tocmai m-am întors de la slujba de canonizare a Ceauşeştilor (se pare că hramul lor vor să-l dea clădirii guvernului). Pancarte în roşu, portocaliu, galben şi negru cu secera, ciocanul şi crucea, lume multă la catedrala neamului, veselie. În cei patru ani de când au revenit comuniştii […]
Prin cartea „Profetul şi oglinda fermecată”(1) Madeea Axinciuc ne îndeamnă să punem aripile de ceară şi să ne avântăm spre soarele textelor sacre, poate chiar dincolo de ele (2). Zborul este razant şi periculos. Trei porţi se află în faţa cititorului. Prima dintre ele este însăşi cartea. A doua este „Călăuza rătăciţilor”, tratatul (3) lui […]
Poate avea loc o reformă a sistemului academic românesc? Putem scăpa de impostori, de plagioatori? Sunt seme de schimbare în bine din partea tinerei generaţii? Mi-am întrebat cândva, nu demult, studentele şi studenţii \”De ce trebuie să copiem uneori în facultatea noastră?\” Mi-au răspuns nominal, sub semnătură, la finalul unui test, având încredere în mine. […]
Am observat în ultima vreme o revigorare a demersurilor de construire a unei etici publice, mergând pâna la propunerea includerii profesiei de „expert în etică” în nomenclatorul profesiilor. Asta înseamnă că amintirile despre „etica şi echitatea socialistă” şi felul cum era aceasta folosită pentru înregimentarea cetăţenilor au început să se şteargă. Acum părem să credem […]
Un eseu recent (1) ne informează că Organizaţia Naţiunilor Unite inundă cu “maculatură ecologistă costisitoare” despre schimbările climatice şi că ecologiştii formează “stânga progresistă şi ecologistă, cu toate resursele ei de entuziasm ingenuu”, „adolescentin”. Cu acest eseu atacul împotriva exceselor ecologiste în peisajul cultural românesc face pasul de la critica ecologiei (2) la cea a […]
Problema care a stat la originea cercetării (1) ale cărei rezultate preliminare sunt prezentate aici a fost disputa dintre oameni cu privire la creaţie şi evoluţie. Este omul creat de Dumnezu, sau omul a apărut prin evoluţie naturală? Această dispută nu este una scolastică, după cum ar putea sugera numărul mic de persoane care se […]
Gropile de gunoi vă plac? Uşor de răspuns, dacă iubeşti natura. Un antiecologist fervent ar putea argumenta, totuşi, că o platformă industrială este la fel de atractivă ca o poiană înflorită (1). Un astfel de antiecologist pare a fi Traian Ungureanu (2). Însă nu felul cum valorizăm natura, care până la urmă ţine de preferinţele […]
Disciplina din perspectiva căreia se dezvolta preponderent elementele de mai jos este ecologia umană. Unul din obiectivele acestei discipline este elaborarea unei teorii ştiinţifice referitoare la structura şi funcţionare sistemelor socio-economice, înţelese ca sisteme ecologice. În prima partea a textului voi prezenta premizele şi principalele aspecte referitoare la structura şi funcţionare sistemelor socio-economice din perspectiva […]
Credinţa în ceilalţi ca temei al eticii În eseul „Obiectul ca fapt instituţional” am argumentat o teză despre care ne-am putea întreba dacă nu conduce la un relativism insuportabil. Scopul acestui eseu este să arăt că răspunsul la această posibilă întrebare este negativ. De la bun început trebuie menţionat că fie şi pe baza elementelor […]
Obiectul ca fapt instituţional Searle (1) consideră că faptele brute nu au nevoie de instituţii umane ca să existe şi că obiectele există independent de felul cum ni le reprezentăm. În acest eseu mi-am propus să arăt că obiectul este un fapt instituţional. Într-un eseu ulterior voi evidenţia că implicaţiile etice ale acestui mod de […]
Unde este Dumnezeu (1)? Sau mai bine spus, unde este Dumnezeul celuilalt? Răspunsul la această întrebare, prin miza axiologică a divinităţii, poate cu uşurinţă să genereze ură sau iubire, conflict sau armonie. Este El în aceeaşi poziţie cu al nostru sau în altă parte, eventual acolo unde Diavolul nostru este? Sensul lanţului fiinţei este acelaşi, […]
