Author: Victor Neumann

Din descrierile revoltei spontane de la Timişoara rezultă că cetăţenii oraşului – e vorba de cea mai mare parte a lor – s-au solidarizat necondiţionat cu László Tőkés în momentul în care s-a pus problema evacuării acestuia din propria locuinţă. Luptător pentru drepturile minorităţii maghiare din România, Tőkés a fost profund impresionat de ataşamentul majorităţii […]

În anii 1960-1980, regimul Ceauşescu a creat o stare de spirit insuportabilă. La Timişoara, politica regimului totalitar provocase populaţia în felurite forme. Lipsa alimentelor, dependenţa financiară, militarizarea întreprinderilor, teama pentru viaţa privată, persecuţiile pe criterii profesionale şi controlul tuturor segmentelor sociale deveniseră trăsături generale ale naţional-comunismului din România. În cazul Timişoarei, ca şi al altor […]

Recent scriitorul și fostul disident anticomunist Paul Goma a lansat un atac împotriva Hertei Muller, scriitoarea germană de origine română laureată recent cu Premiul Nobel pentru literatură http://www.badin.ro/2009/10/paul-goma-versus-herta-muller.html. Distinsul intelectual timșorean Victor Neumann a răspuns invitației revistei ACUM de a comenta articolul lui Paul Goma. Eu traiesc in Timisoara, cunosc evolutia demografica si culturala a […]

IMPORTANŢA ISTORIEI CONCEPTUALE PENTRU ŞTIINŢELE UMANISTE ŞI SOCIAL-POLITICE DIN ROMÂNIA (Prelegere cu ocazia celei dintîi Conferinţe Internaţionale de Istorie Conceptuală Românească, Timişoara, 23-26 septembrie 2009) Ce fel de schimbări poate aduce istoria conceptuală în orizontul istoriografiei române contemporane? La ce serveşte deconstrucţia limbajelor social-politice? Există o relaţie între conceptele fundamentale ale unei limbi şi variantele […]

Thimothy Snyder propune o nouă lectură a istoriei recente a Europei de Est, invocînd, prin cifre, genocidul populaţiei civile ce a avut loc în această parte a continentului în perioada în care ea a fost ţinta atacurilor, ocupaţiilor şi distrugerii intenţionate din partea celor două regimuri totalitare din secolul al XX-lea. Cu un îndelung exerciţiu […]

În pofida eforturilor intelectuale, moştenirile de provenienţă orientală au supravieţuit în toate compartimentele vieţii sociale şi politice ale României. De înnoire vor beneficia statul, în sensul reformelor propuse de un segment social poziţionat la vîrf. Intelectualii şi politicienii care au studiat în Occident s-au întors cu programe moderne, cu idei generoase, cu invenţii tehnice de […]

Contradicţiile dintre ortodocşi şi greco-catolici, dintre creştini şi evrei, dintre români şi maghiari au izvorît nu numai din insuficienta deschidere spre alteritate, ci şi din neînţelegerea bogăţiei vieţii spirituale şi culturale locale, din limitările autoimpuse de cultura naţională coagulată în jurul unui singur grup etnic şi a unei singure confesiuni religioase. De exemplu, interzicerea Bisericii […]

Izvoarele culturale franceze au influenţat procesul de formare al statului român modern. Franţa a jucat un rol-cheie în recunoaşterea internaţională a acestuia la 1859 şi la 1918. Este ştiut însă că Marea Revoluţie Franceză s-a preocupat de extensia socială a naţiunii, de recunoaşterea drepturilor juridice şi civice ale fiecărui individ, de promovarea libertăţii şi egalităţii, […]

Catedrala ortodoxă este unul dintre simbolurile Timișoarei Banatul şi Timişoara de astăzi trăiesc timpul unei tranziţii, aidoma întregii Românii. O mare parte a vechilor familii care au conferit o identitate inconfundabilă regiunii au emigrat. Ea reprezenta segmentul inginerilor, muncitorilor constructori, mecanicilor, micilor meseriaşi, dar şi elitele profesionale. Indiferent de grupul de provenienţă, a plecat cea […]

Ca urmare a primului război mondial, a destrămării imperiilor şi a desenării noii hărţi a Europei prin tratatul de la Versailles, unele dintre fostele regiuni ale Monarhiei Austro-Ungare se transformaseră în motorul industrializării noilor state-naţiune. Boemia şi Moravia au jucat un asemenea rol pentru Cehoslovacia. Banatul nu s-a transformat într-un model similar pentru România. Banatul […]

Complexele înţelesuri ale identităţilor locală şi regională După fascism şi comunism, „a înţelege şi a explica trecutul nu mai este un lucru atît de simplu” . În ceea ce priveşte Banatul – asupra căruia ideologiile naţionale îşi disputaseră supremaţia şi motivaţia acesteia în funcţie de reale sau aparente identităţi etnografice -, trebuie să spun că […]

Motto: “Nu există district în toată Europa în care etniile să fie atît de amestecate ca în Banat”. R.W.Seton Watson, Europe in the Melting Pot, Londra, 1919, p.337. Într-un articol dedicat numelui regiunii, profesorul Martyn Rady de la School of Slavonic and East European Studies, University College of London, arată că originile aşa numitului Banat […]

“De ce cred că noi, intelectualii, putem ajuta? Pentru simplul fapt că noi, intelectualii, sîntem cei care, de mii de ani încoace, am provocat dezastre din cele mai groaznice. Genocidul în numele unei idei, al unei învăţături, al unei teorii – iată opera noastră, invenţia noastră: o invenţie a intelectualilor. Dacă am înceta să asmuţim […]

Ce fel de identitate colectivă a dezvoltat regimul Ceauşescu? Există o legătură între ideologia naţional-comunistă şi ideea de naţiune etnică profesată de intelligentsia interbelică? Dar între cultura protocronistă a anilor ’70-’80 şi modul în care gîndesc şi acţionează elitele României de astăzi? Cum poate fi redefinită ideea naţională pornind de la conştientizarea rolului nefast al […]