Capitolul 7 Dezastrul din patrimoniul iudaic vrâncean Prezenţa comunităţilor evreieşti pe teritoriile din sudul Moldovei este semnalată prin secolul al XVII-lea. Dacă în Ţara Vrancei nu întâlnim pentru această perioadă comunităţi aparţinând altor etnii, în târgurile din zona de câmpie a Ţinutului Putnei evreii au format comunităţi puternice, ajungând să deţină monopolul economic din aceste […]
Capitolul 6 Valea Râmnicului Sărat Situată la sudul judeţului, Valea Râmnicului Sărat nu a ţinut, administrativ, de actuala entitate teritorială, decât din 1968. Până la Unirea de la 1859, aceste pământuri au aparţinut Munteniei. După această dată, pentru câţiva ani, judeţul Râmnicu Sărat (Slam Râmnic) a avut reşedinţa în Focşanii Munteni. În plan administrativ bisericesc, […]
Capitolul 5 Ruine Domneşti din Ţara Vrancei Pământul Vrancei este, în ciuda nimicniciei prezentului, o «Grădină a Maicii Domnului». Munţii Vrancei au oferit locul ideal monahilor în căutare de sihăstrii şi vetre monahale. Din inima munţilor până la vărsarea Siretului în Dunăre, de la Valea Milcovului şi Valea Râmnicului, până la întâlnirea Trotuşului cu Siretul […]
Capitolul 4 Biserici din Podgoria Panciului Podgoria Panciu este una din regiunile cele mai interesante ale ţării sub aspectul prezenţei vestigiilor religioase, ignorată, din păcate, de istoricii oficiali ai Bisericii Ortodoxe Române (BOR) şi de istorici în general. Urmele manifestărilor religioase pe aceste locuri au îmbrăcat forme dintre cele mai diverse, iar în pântecele dealurilor […]
Capitolul 3 Biserici din Târgul Focşanilor Focşanii, cel mai important punct de trecere la frontiera dintre Moldova şi Ţara Românească, au profitat din plin de poziţia lor în timpul Evului Mediu românesc, beneficiind de daniile generoase ale domnitorilor moldavi şi munteni. Pe cele două maluri ale Milcovului au existat, până la 1862, două oraşe cu […]
Capitolul 2 Biserici din Podgoria Odobeştilor Odobeştii şi podgoria omonimă au avut la apogeul lor, în prima parte a secolului al XX-lea, peste douăzeci de lăcaşuri de cult, din care numai în frumosul târg de la poalele Şarbei şi în satele de la periferie, douăsprezece biserici. C. C. Giurescu, singurul istoric care a dedicat o […]
O radiografie a distrugerii patrimoniului religios din Vrancea şi Ţinutul Putnei Editura Pallas, Focşani 2006 Bibliografie: Romeo-Valentin MUSCĂ – născut la 4 septembrie 1967 la Odobeşti-Vrancea. A studiat între 1988-1993 la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti. A urmat în paralel, între 1991-1994, cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti. Din 1994 a făcut […]
Capitolul 9 [103] Faptul că mioriţismul a reuşit să domine tot spectrul culturii române se datorează apartenenţei anumitor intelectuali la mioriţism, înainte chiar ca mioriţismul să fie cuprins în concepte de teoreticienii acestei erezii – Iorga, Dragnea, Crainic, Stăniloae, N. Ionescu condamnate chiar de Patriarhia de Constantinopol, în repetate rânduri, sub numele de filetism. Subjugaţi […]
Capitolul 8 [90] Când mioriţismul este temă de studii academice, avem lucrări de genul Naţionalistul (Vlad Hogea, Naţionalistul, Iaşi, 2001), editată în cadrul Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană, institut al Academiei Române, filiala Iaşi şi recomandat de unul din istoricii mari ai momentului, Gh. Buzatu, fost parlamentar PRM! O publicaţie naţionalistă «supt» egida Academiei […]
Capitolul 7 [75] România creştină a începutului de secol XXI arată mai rău ca după Războiul de Independenţă, din 18771878, mai săracă decât în 1947, mai abjectă ca în 1957, mai flămândă can 1907 când produceam 1000 kg de cereale la ha, faţă de 800 astăzi, mai zdruncinată can 1977. Şi asta pentru că purtăm […]
Capitolul 6 [67] În ultimul timp, preotul Gheorghe Calciu a fost văzut des prin Dealul Patriarhiei. Să fie vorba de o recuperare sau de vreo metanoia? Dacă citeşti cu atenţie Homo americanus (Gheorghe Calciu, Homo americanus. O monografie ortodoxă, editată de R. Codrescu, Bucureşti, 2002), înţelegi de o altă manieră prezenţa preotului Calciu în Dealul […]
Capitolul 5 [52] Reforma învăţământului din 1924 a nemulţumit profund Bisericile ortodoxă şi grecocatolică, prin uniformizarea brutală a învăţământului, iar din 1928 Biserica orthodoxă a devenit Biserică Naţională, întro Românie unde episcopii orthodocşi şi uniţi erau senatori de drept! Pe acest fond al nemulţumirilor, în 1927 statul român a semnat Concordatul cu Roma prin Vasile […]
Capitolul 4 [37] Una din păşunile cu iarbă dulce pentru oiţa năzdrăvană este, de mai bine de patru decenii, Ecumenismul. Cu toate acestea Charta Oecumenica rămâne doar o adunătură de principii publicate pentru a plăti sejurul genevez şi nu va fi luată niciodată în serios în ţarcul valah (Vezi Charta Oecumenica. A Text, a process […]
Capitolul 3 [24] Printre modele postdecembriste religia este în mare trecere. Persoane care până mai ieri habar naveau de Biserică şi se băteau în piept cu legitimaţii şi permise de liberă trecere emise de PCR şi UTC, astăzi, cu complicitatea unor ierarhi compromişi, şiau redescoperit vocaţii mistice şiau populat chiliile valahe, din nordul Moldovei până […]
Capitolul 2 [12] Oricât am fi de cinici nu putem nega vulcăneasca «ispită bizantină» – mănăstirile valahilor. Nu trebuie să ne imaginăm însă că ele sunt populate de sfinţi! Nu spunea Nicolae Steinhardt că erau pe cale să devină ceapeuri? Un Paisie Olaru se naşte o dată la o sută de ani. Eugen Lovinescu avea […]
ORTODOXIA MIORIŢICĂ Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand Lucrare aparuta la Editura Pallas, Focşani, 2006, preluata cu permisiunea autorului ORTODOXIA MIORIŢICĂ Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand Lucrare aparuta la Editura Pallas, Focşani, 2006, preluata cu permisiunea autorului În loc de prefaţă Într-o regiune pe care huntingtonlogii ultimilor decenii […]
