Author: Petru Clej

În Marea Britanie decizia unui consiliu local de a revoca atribuirea în adopţiune temporară a unor copii pe temeiul afilierii politice a părinţilor adoptivi a provocat o reacţie de indignare.

L-am cunoscut pe Tony Hall în perioada când lucram la BBC World Service. Eram redactor şef al redacţiei române la Londra şi am participat la o şedinţă obişnuită a şefilor de redacţii din regiunea europeană (unde îi ţineam locul lui Christian Mititelu, aflat în acel moment la Bucureşti). La acea şedinţă aveam, cum se întâmpla din când în când, un invitat din afara BBC, în acea zi se întâmpla să fie Tony Hall, care la acea dată era director executiv al Operei Regale din Londra. Înainte de aceasta, Tony Hall, care-şi începuse cariera de jurnalist la BBC în 1973, deţinuse postul de şef al actualităţilor la BBC.

Era după-amiaza zilei de 13 iunie şi în Piaţă ardea un autobuz. Erau scutieri care urmăreau diverşi manifestanţi, care însă n-aveau nimic în comun cu demonstranţii conduşi de Marian Munteanu şi Liga Studenţilor, care se retrăseseră la patru zile după alegeri. Mai încolo, pe calea Victoriei, la ministerul de interne, acelaşi haos. Eram împreună cu Francois Brousseau, un jurnalist pe care-l cunoscusem cu doar câteva zile înainte la Montreal şi nu puteam să-mi dau seama ce se întâmplă.

Am trăit în România comunistă şi cea post-comunistă, iar acum trăiesc în Occident şi nu voi înceta vreodată să îi dau dreptate lui Winston Churchill care spunea la 11 noiembrie 1947, într-un discurs rostit în Camera Comunelor: “Many forms of Government have been tried and will be tried in this world of sin and woe. No one pretends that democracy is perfect or all-wise. Indeed, it has been said that democracy is the worst form of government except all those other forms that have been tried from time to time.” Adică, mai pe scurt, “într-o lume imperfectă, democraţia este cel mai prost sistem de guvernare, cu excepţia tuturor celorlalte care au fost încercate din când în când”. Se vede însă că, orice s-ar întâmpla, sunt destui care sunt incapabili să înveţe lecţia dată de Churchill acum 65 de ani, deşi îi consideră pe alţii analfabeţi sau ignoranţi.

Premierul Marii Britanii, David Cameron a sosit devreme la Bruxelles pentru a găsi aliați la propunerea sa de înghețare în termeni reali a bugetului european în perioada 2014 – 2020, ce va fi discutat la summitul UE.

Sinodul Bisericii Angliei a respins printr-un vot la limită hirotonirea femeilor în funcția de episcop.

Votul negativ care survine după un proces care durează de 12 ani este considerat un eșec sever pentru un cult care deține în continuare o poziție privilegiată în Regatul Unit, dar care în ultimele decenii a cunoscut un declin constant.

Părerea mea este că lui Valeriu Matei, al cărui atașament față de cauza națională românească în Republica Moldova nu poate fi pus la îndoială, trebuie să i se dea o şansă să reprezinte interesele României la Chișinău, iar criticii săi se ridice peste partizanatul politic provincial din această țară cu o populație abia mai mare decât aceea a Bucureștiului.

Pe măsura apropierii summit-ului Uniunii Europene unde se va discuta bugetul UE pe perioada 2014 – 2020, preşedintele României, Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta au dezgropat securea războiului după o încetare a focului de vreo trei luni.

Premierul Ponta este foarte nemulţumit de proiectul de buget avansat de Comisia Europeană spunând că României îi sunt alocaţi prea puţini bani şi i-a cerut preşedintelui Băsescu să uzeze de dreptul de veto al României în caz că nu va obţine modificări favorabile ale bugetului.

Apropierea alegerilor din 20 mai 1990 însemna pentru mine pregătirea pentru plecarea într-o călătorie în Canada şi Statele Unite, care avea să fie pentru mine un moment de cumpănă în cariera mea de jurnalist. De acest lucru aveam să-mi dau seama însă mai târziu, mai ales după mineriada din 13 – 15 iunie.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a avertizat Marea Britanie să nu întoarcă spatele Uniunii Europene și s-a arătat în dezacord cu premierul britanic, David Cameron, în legătură cu bugetul UE ce urmează a fi negociat de cele 27 de țări membre.

Iulian Crăciun e un ilustru necunoscut pe scena politică românească. Recent, a devenit ceva mai cunoscut când a devenit contra-candidatul magnatului Dan Voiculescu – lider de facto al Partidului Conservator (parte componentă a Uniunii Social Liberale (USL)). Imobilizat într-un scaun cu rotile, Iulian Crăciun sfidează stereotipurile şi candidează sub eticheta Alianţei România Dreaptă (ARD), fiind membru al partidului Forţa Civică (FC), condus de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. Candidatul în alegerile parlamentare din 9 decembrie într-un colegiul electoral din sectorul 4 al Capitalei a avut amabilitatea să-mi răspundă la câteva întrebări…

Directorul general al BBC, George Entwistle, a demisionat din funcţie după numai 55 de zile ca urmare a unui scandal generat de acuzaţii nefondate de pedofilie aduse de un program TV unui fost politician de frunte din Partidul Conservator. Demisia aruncă corporaţia publică britanică, deja slăbită de scandalul molestărilor sexuale Jimmy Savile, în cea mai gravă criză din istoria sa de 90 de ani.

În fiecare zi se petreceau evenimente neaşteptate, care îţi puteau schimba – potenţial – viaţa. De pildă, într-o dimineaţă bagă capul pe uşă în biroul unde lucram redactorul şef Anton Uncu şi mă întreabă: “Vrei să pleci la o bursă în America?” Pe vremea aceea ploua cu oferte de acest gen, iar ziarul România liberă primea partea leului.

Am ajuns din întâmplare să practic jurnalismul. Pe la mijlocul lui ianuarie 1990 m-am dus la sediul cotidianului România liberă să-l vizitez pe fostul meu coleg de clasă şi de bancă din şcoala primară, Ştefan Maier.

La un moment dat, Ştefan mi-a spus: “Nu vrei să vii la noi?”, “Bine Ştefan, dar ştii bine că nu am scris niciodată”, i-am replicat, iar el a continuat “Nu-i nimic, o să vedem lumea”. Acest lucru m-a convins pe loc.

Sabin Gherman, prezentator al postului de televiziune Transilvania L!VE, este una dintre vocile cele mai active în sprijinul autonomiei regionale, nemulţumit de statutul actual al Transilvaniei. El a devenit cunoscut în urma publicării în 1998 a manifestului “M-am săturat de România”, care l-a expus atacurilor din partea naţionaliştilor români. I-am pus lui Sabin Gherman câteva întrebări pe această temă…

Sondajele de opinie pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 dau învingătoare la mare distanţă USL, coaliţia aflată la guvernare, cu scoruri între 50 şi 60%.

acum se despart apele: fie o luăm la vale cu toţii, într-o ţară condusă în mod iresponsabil, fie stopăm hemoragia şi ne apucăm să reconstruim. Ronald Reagan spunea că pierderea libertăţii este la doar o generaţie distantă. Văzând fărădelegea din jur, nu pot sta pe margine fără să fac nimic…

Este o confruntare simbolică: de o parte Crin Antonescu, o imagine perfectă a României reale – grandomanie, vulgaritate, spirit gregar, naționalism pernicios, incompetență, demagogie, de cealaltă parte, Sandra Pralong, modestie, integritate, decență, patriotism firesc, naturalețe, competență.

Directorul general al BBC, George Entwistle, a dat răspunsuri în faţa unei comisii parlamentare cu privire la acuzaţii de muşamalizare a unor molestări sexuale, unele chiar acte de pedofilie, petrecute timp de zeci de ani chiar în interiorul corporaţiei publice de radio şi TV.

Situat în nordul Romei, Ponte Milvio este un loc crucial în istoria creștinismului. Aici a avut loc pe 28 octombrie 312 după Hristos bătălia decisivă în care Constantin l-a învins pe cumnatul și rivalul său Maxentius și i-a deschis calea către supremația absolută în Imperiul Roman.

Potrivit istoricului creștin Eusebiu de Cesareea, Constantin, care era credincios al zeului păgân Sol Invictus, ar fi avut în preziua bătăliei o viziune a unei cruci luminoase pe cer. În noaptea aceea, Constantin ar fi avut un vis în care Isus Hristos îi spunea să folosească imbolul crucii împotriva dușmanilor săi.

Interviu cu Christian Mititelu, membru al Consiliului National al Audiovizualului (CNA).

Peste 30 de jucători de fotbal din Premier League, majoritatea de culoare, au refuzat să poarte tricoul cu inscripția “Kick it out” înainte de meciuri, parte a campaniei anuale destinate eliminării rasismului din fotbalul englez.

Gestul fotbaliștilor se înscrie ca un protest împotriva a ceea ce ei percep ca lipsa unor măsuri mai energice împotriva rasismului pe stadioane.

într-un partid care pare a suferi de gravă amnezie în ceea ce priveşte aliaţii politici, atitudinea lui Călin Tăriceanu este de aplaudat. Din păcate, ea reprezintă excepţia, iar nu regula în PNL şi de fapt nu doar acolo. Viaţa politică din România suferă un proces accelerat de becalizare, devenind un spaţiu al mârlăniei, gregarităţii, trivialului şi irelevanţei , cu complicitatea unei mass-medii pe măsură şi a unui electorat pe care trecerea timpului nu-l deprinde decât superficial cu exerciţiul democraţiei.

România este una dintre principalele surse de traficare a persoanelor în Regatul Unit, potrivit unor date publicate joi la Londra.

Exploatarea sexuală, exploatarea în muncă şi exploatarea copiilor sunt principalele destinaţii ale acestui trafic potrivit raportului publicat de Agenţia pentru Combaterea Crimei Organizate (SOCA).

Mii de persoane disperate să scape de sărăcia din Republica Moldova recurg la cetăţenia română pentru a veni să muncească în Regatul Unit, scrie cel mai mare cotidian tabloid britanic. Potrivit lui The Sun (http://www.thesun.co.uk/sol/homepage/news/4588046/Thousands-of-Moldovans-queue-for-passports-to-UK-in-Euro-loophole.html), 10000 de moldoveni ar obţine lunar paşapoarte româneşti, avertizând că în ultima instanţă contribuabilii din ţările Uniunii Europene vor achita nota de plată pentru această politică a României.

Recent în cotidianul Evenimentul Zilei apărea un articol intitulat “Păruiala muierilor din USL”, semnat de Maria Irimescu. Subiectul articolului este o dispută între primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, de la Partidul Social Democrat (PSD), şi prefectul judeţului Dolj, a cărui reşedinţă este Craiova, Elena Costea de la Partidul Naţional Liberal (PNL). Cele două partide sunt aliate în cadrul Uniunii Social Liberale (USL).

Săptămâna trecută a fost marcată la Chişinău de un eveniment politic aparent important: alţi trei deputaţi ai Partidului Comuniştilor (PCRM) au demisionat din grupul parlamentar condus de Vladimir Voronin şi s-au alăturat celorlalţi patru plecaţi din partid pe parcursul ultimului an.

Cei şapte deputaţi au anunţat că formează o noua fracţiune parlamentară, fiind îndeplinit baremul de cinci membri.

Filmul lui Cristian Mungiu, “Dincolo de dealuri”, a rulat în două ocazii la cea de-a 56-a ediţie a Festivalului Filmului de la Londra, în faţa unei săli aproape pline la cinematograful Curzon din cartierul Mayfair, în centrul capitalei britanice.

Companiile aeronautice EADS şi BAE au anunţat că plănuita lor fuzionare nu va mai avea loc datorită imposibilităţii guvernelor Franţei, Germaniei şi Marii Britanii de a surmonta divergenţele dintre ele. Fuziunea ar fi creeat o mare companie capabilă să concureze de la egal la egal cu gigantul american din branşă, Boeing.

În 2012, ca în fiecare an bisect, alegătorii din Statele Unite îşi vor alege preşedintele, în paralel cu Congresul federal, pe care-l aleg din doi în doi ani. În fapt, pe 6 noiembrie – prima zi de marţi după prima zi de luni în noiembrie (marţi 1 noiembrie nu au loc alegeri, ci doar pe 8 noiembrie), aşa cum prevede Constituţia – cetăţenii cu drept de vot vor alege Colegiul Electoral şi acesta la rândul său va alege preşedintele şi vicepreşedintele pe data de 17 decembrie, voturile fiind numărate pe 6 ianuarie anul viitor, preşedintele ales urmând a-şi prelua funcţia pe 20 ianuarie 2013.

Recent, o declaraţie a premierului României, Victor Ponta, a creat senzaţie: în alegerile din 20 mai 1990, primele după înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, el a votat pentru Ion Raţiu în alegerile prezidenţiale şi pentru Partidul Naţional Liberal în alegerile parlamentare. Dacă într-adevăr aşa este, atunci parcursul politic al tânărului de nici 18 ani la 20 mai 1990 poate fi considerat demn de cel al vestitului personaj al lui Caragiale, Coriolan Drăgănescu.

Apropierea alegerilor parlamentare din 9 decembrie din România accentuează polarizarea societăţii, deja vizibilă cu prilejul referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Partizanii Uniunii Social Liberale (USL), alianţa la guvernare condusă de premierul Victor Ponta şi de preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi cei ai Alianţei România Dreaptă (ARD), un cartel electoral al susţinătorilor preşedintelui Băsescu, sunt pe poziţii ireconciliabile, invectiva şi calomnia fiind armele de bază în această luptă care ar trebui să fie una de idei.

Justiţia americană a audiat pentru prima oară de la extrădarea din Marea Britanie cinci bărbaţi acuzaţi de implicare în terorism islamist. Cei cinci au ajuns în Statele Unite săptămâna trecută după o luptă de ani de zile împotriva extrădării.

Ce înţeleg conspiraţioniştii despre şansele lui Barack Obama de a fi reales? Acum câteva zile pe internet, la o discuţie despre alegerile prezidenţiale din Statele Unite, o persoană din România a făcut următoarea afirmaţie: “Am auzit că Barack Obama nu mai e în cărţi”. Când am întrebat-o pe respectiva de unde auzit acest non-sens, persoana mi-a furnizat vreo cinci linkuri, de bloguri dedicate teoriei conspiraţiei sau articole din presa română, în care era vorba, printre altele de alegerile prezidenţiale din SUA din 2012, dar nu rezulta nicăieri că “Barack Obama nu mai e în cărţi”.

Sondajul confirmă faptul că majoritatea cetăţenilor românofoni ai Republicii Moldova consideră că vorbesc limba “moldovenească”. Acest fapt nu înseamnă neapărat că aceeaşi proporţie consideră că e vorba de două limbi diferite.

Bruges (în franceză, Brugge în olandeză), oraş situat în nord vestul Belgiei, în provincia Flandra, are un centru brăzdat de canale, construite începând cu secolul al XII-lea, care au contribuit la prosperitatea acestei localităţi, centru comercial, specializat în industria lânii şi a postavurilor

Aşteptată cu un enorm interes, cartea ciclistului american Tyler Hamilton “The Secret Race – Inside the hidden world of the Tour de France: doping, cover-ups, and winning at all costs” (Cursa secretă – În lumea ascunsă a Turului Franţei: dopaj, muşamalizări şi câştig cu orice preţ – Bantam Press, 2012) nu dezamăgeşte. Scrisă împreună cu jurnalistul Daniel Coyle, ea reprezintă confesiunile unui fost practicant asiduu al dopajului, dar interesul sporit pentru carte provine din dezvăluirile cu privire la fostul coechipier al lui Hamilton, Lance Armstrong.

Dan Diaconescu era cunoscut ca jurnalist şi om politic, din 21 septembrie e cunoscut şi în calitate de capitalist autohton (sau cel puţin asiprant) de când a fost anunţat în calitate de câştigător al licitaţiei de cumpărare a pachetului majoritar de acţiuni la Oltchim scos la vânzare de Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI).

Poate sunt idealist, dar altă soluţie pentru aruncarea în aer acestui spectru politic rânced nu văd. Ce părere aveţi?

La Londra urmează să se desfăşoare luni la prânz o paradă în cinstea medaliaţilor britanici de la Jocurile Olimpice şi cele Paralimpice, într-un sezon început pe 27 iulie şi terminat pe 9 septembrie. Marea Britanie s-a situat pe locul trei în clasamentul pe medalii, atât la olimpici cât şi la paralimpici, dar succesul cel mai mare a fost poate cel de public, care a depăşit toate aşteptările.

Directorul ziarului Cotidianul publică un articol în care critică prestigioasa revistă The Economist pentru un material despre modul în care USL – coaliția la putere în România – a reacționat la criticile jurnaliștilor în timpul crizei legate de suspendarea președintelui Traian Băsescu și referendumul privind demiterea sa:

http://www.cotidianul.ro/the-economist-descrie-libertatea-cu-fundul-in-sus-193429/

Articolul lui Nistorescu nu merită analizat pe fond, nu doar datorită ridicolului generat de directorul unei gazete obscure din România care trage de urechi una dintre cele mai vechi și prestigioase publicații în limba engleză din întreaga lume, dar chiar din start directorul în cauză își dă singur cu firma in cap.

Protestul sprinterului sud-african Oscar Pistorius după pierderea cursei de 200 de metri plat a deschis o Cutie a Pandorei la Jocurile Paralimpice: ce reprezintă un avantaj incorect în tehnologia folosită de sportivii paralimpici și cum sunt clasificați acești sportivi?

Pistorius s-a plâns că adversarul său, ambutat de ambele gambe ca și sud-africanul, folosea lame mai lungi cu 10 centimetri ceea ce i-a creat un avantaj decisiv.

Ce-ți mai poate spune azi o carte despre marele campion ciclist Eddy Merckx? La prima vedere, nu mare lucru.

Și totuși lectura cărții “Eddy Merckx – Canibalul”, de Daniel Friebe (Ebury Press, 2012) este pasionantă. De ce? În primul rând pentru că nu este nici o tămâiere a aceluia care a fost considerat nu doar cel mai mare ciclist din istorie, dar poate chiar cel mai mare sportiv, nici o demolare de pe soclu a acestei legende a acestei legende vii.

Decizia ciclistului american Lance Armstrong, câştigător de şapte ori al Turului Franţei, de a nu contesta auzaţiile de dopaj împotriva sa aduse de Agenţia Anti Doping a Statelor Unite (USADA) şi readierea sa din toate titlurile obţinute după 1998 a declanşat o avalanşă de dezvăluiri în presă care pun la îndoială întegritatea acestui sport. Afacerea Armstrong a dovedit nu doar necinstea sportivilor, a antrenorilor şi medicilor lor, dar şi complicitatea prin tăcere a unor oficialităţi şi a unei bune părţi a presei.

În aceste zile Alexander (sau Aliaksandr) Barankov riscă să fie extrădat din Ecuador în Belarus. Alexander cine? Parcă era vorba de Julian Assange, cel care a divulgat peste un sfert de milion de documente secrete diplomatice americane și a primit azil politic din partea președintelui Ecuadorului, Rafael Correa, aflându-se acum în Ambasada Ecuadorului la Londra.

Barankov este un blogger originar din Belarus, care s-a refugiat acum trei ani în Ecuador, pe când era căutat de justiția din țara sa sub acuzația de solicitare de mită. În 2010, el a primit azil politic în Ecuador, dar pe data de 7 iunie 2012 a fost arestat, cu doar trei săptămâni înaintea vizitei la Quito a președintelui Belarus, Alexander Lukașenka.

În aceste condiţii – lipsa vizibilă de apetenţă a cetăţenilor Republicii Moldova şi conjunctura internaţională – unirea României şi a Republicii Moldova este un cal mort care nu mai merită biciuit. În acest caz sunt absolut de acord cu Băsescu.

La debutul său în Campionatul de Rugby, Argentina a fost învinsă la Cape Town de Africa de Sud cu 27 – 6, în timp ce campioana mondială Noua Zeelandă a învins Australia la Sydney cu 27 – 19.

“Pumas” – cum sunt numiţi rugby-iştii argentinieni – bat de mult la poarta acestui campionat, dar celelalte trei naţiuni, care ocupă primele trei locuri ale ierarhiei mondiale, au ţinut-o la poartă nu din lipsa competitivităţi – Argentina s-a calificat în sferturile de finală la trei din ultimele patru Cupe Mondiale şi a ocupat locul trei în 2007 – ci din scepticismul cu privire la veniturile pe care la va aduce din televizare.

Săptămâna trecută a fost marcată de două evenimente majore, care aparent au legătură cu libertatea de exprimare şi pericolele care o pasc. În primul rând, trei membre ale formaţiei punk Pussy Riot – Maria Aliohina, Nadejda Tolokonnikova, şi Ekaterina Samuţevici – au fost condamnate la doi închisoare de o instanţă din Rusia pentru “acte de huliganism”. În al doilea rând, “Mr Wikileaks” – Julian Assange, a primit azil politic din partea preşedintelui Ecuadorului, Rafael Correa, la aproape două luni după ce se refugiase în ambasada acestei ţări în Marea Britanie.

Guvernul britanic a exclus orice posibilitate de a permite ieșirea liberă a lui Julian Assange – “Mr Wikilieaks” – din ambasada Ecuadorului, unde s-a refugiat acum aproape două luni.

Assange, care a primit azil politic joi din partea președintelui Ecuadorului, Rafael Correa, trebuie extrădat în Suedia unde este căutat pentru delicte de natură sexuală, pe care el le respinge ca fiind acuzații politice.

Această situație riscă să se transforme într-un conflict diplomatic și politic între Londra și Quito.

Abia încheiate Jocurile Olimpice, Londra se pregăteşte să găzduiască, începând cu 29 august Jocurile Paralimpice, care vor dura până pe 9 septembrie. După acea dată, Parcul Olimpic de la Stratford, din estul capitalei britanice, va fi închis pentru transformări care-l vor pregăti pentru folosinţa post-olimpică în interes privat sau public.

Jocurile Olimpice de la Londra s-au încheiat cu rezultate excelente pentru ţara gazdă şi cu un succes organizatoric care aparent a ridicat moralul populaţiei în Marea Britanie, greu încercată după două recesiuni în ultimii trei ani.

Guvernul a anunţat alocarea unor fonduri sporite pentru disciplinele olimpice în vederea viitoarelor jocuri de la Rio de Janeiro din 2016.

Bilanţul sportivilor britanici la aceste jocuri olimpice a depăşit chiar cele mai optimiste aşteptări: 65 de medalii în total, dintre care 29 de aur, locul trei în clasamentul medaliilor după Statele Unite şi China, cel mai bun rezultat din anul 1908, când jocurile olimpice au avut loc la Londra.

Dacă premierul Victor Ponta şi preşedintele interimar, Crin Antonescu, nu ştiau cum să mai înrăutăţească imaginea externă a României, ajunsă la un nivel istoric comparabil cu cea din 1990 de după mineriada din 13 – 15 iunie 1990, atunci numirea lui Dan Şova în funcţia de ministru al relaţiei cu parlamentul a fost soluţia ideală.

Reacţiile, mai ales din rândurile evreilor, din România şi din străinătate, au fost prompte şi lipsite de echivoc: numirea unui negaţionist al Holocaustului a fost o greşeală.

Premierul britanic David Cameron s-a amuzat pe seama suspiciunilor franceze cu privire la extraordinarul succes al cicliștilor din Regatul oUnit la probele de velodrom de la Londra.

Principala antrenoare a lotului francez de ciclism se arătase perplexă cu privire la rezultatele britanicilor care au câștigat 7 dintre cele 10 medalii de aur puse în joc la Olimpiadă, același număr ca acum patru ani la Beijing.

În Marea Britanie întrecerile olimpice sunt difuzate de BBC, care are un monopol asupra acestor transmisiuni.

Compania publica a mobilizat efective impresionante de jurnaliști, comentatori și tehnicieni pentru acoperirea celor 26 de discipline sportive.

La Olimpiada de la Londra echipa Marii Britanii a obținut deja cele mai bune rezultate din ultimii 104 ani, depășind totalul de medalii de aur câștigate acum patru ani la Beijing.

Aceste rezultate plasează Marea Britanie pe locul trei în clasamentul pe medalii după cele două supra-puteri ale sportului mondial, China și Statele Unite, și a generat un val de mândrie patriotică în țara gazdă a jocurilor olimpice.

Un sentiment care contrastează izbitor cu starea de spirit de acum un an, când tulburările violente din marile orașe ale Angliei au declanșat o dezbatere aprinsă asupra coeziunii sociale.

Aproape o treime dintre medaliaţii britanici de până acum la Olimpiada de la Londra au fost educaţi în şcoli particulare, unde proporţia sectorului particular în total este de doar 7%.

Este aceasta o reflectare a unor inegalităţi sociale? Cât de semnificativă este această statistică?

Sfârşitul săptămânii a adus la Olimpiadă o avalanşă de medalii pentru ţara gazdă, Marea Britanie, acum ferm stabilită pe locul trei în clasamentul pe medalii în spatele celor două mari supraputeri ale sportului mondial, Statele Unite şi China. Între altele, sâmbătă seara, pe stadionul olimpic, atletismul britanic a cunoscut cea mai fructuoasă zi din istoria sa cu trei medalii de aur. Dintre acestea un răsunt special a avut cea de la 10000 de metri , cucerită de Mo Farah, un imigrant la prima generaţie.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi premierul britanic, David Cameron, au purtat discuţii despre situaţia din Siria, dar nu au convenit niciun plan de acţiune. Cei doi lideri s-au întreţinut la Londra, unde preşedintele Putin, un judoka valoros, a asistat la meciuri de judo din turneul olimpic, în cadrul primei sale vizite în Marea Britanie din ultimii şapte ani.

Organizarea la Londra era aşteptată ca un un prilej pentru capitală de a atrage un număr record de vizitatori şi pentru comercianţi să beneficieze de un aflux fără precedent de turişti.

Dar realitatea este exact pe dos: în centrul Londrei, numărul turiştilor este în scădere, iar magazinele şi restaurantele se confruntă cu scăderi masive ale încasărilor.

O înotătoare chineză medaliată cu aur a fost acuzată de un antrenor american de nataţie că se dopează, acuzaţie respinsă categoric de chinezi. Rivalitatea dintre China şi Statele Unite, care se luptă pentru primul loc în clasamentul pe medalii la Olimpiadă, nu se limitează doar la sport, aşa că nu este greu de bănuit că disputa are şi o conotaţie politică. Dar nu este singura dispută de acest fel la aceste Jocuri Olimpice de la Londra.

Se pare că românii din Londra nu s-au prea înghesuit să voteze duminică 29 iulie 2012 în referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Dacă într-adevăr preşedintele Traian Băsescu se întoarce la Palatul Cotroceni, atunci el şi-a recâştigat mandatul printr-o prevedere legată de participarea la vot, adoptată pe vremea guvernelor subordonate lui.

Vineri seara are loc pe stadionul olimpic de la Stratford, în estul Londrei festivitatea de deschidere a celei de-a XXVII-a ediții a Jocurilor Olimpice de vară.

Începutul olimpiadei pune capăt unei perioade de așteptare și pregătiri intense începute cu 15 ani în urmă.

Secretul cu privire la conținutul ceremoniei de deschidere a fost păstrat cu strășnicie, în pofida participării a 60000 de spectatori voluntari la repetiții.

Întrecerile olimpice au început la Cardiff cu două zile înaintea deschiderii oficiale a jocurilor, printr-un meci de fotbal dintre echipele feminine ale Marii Britanii și Norvegiei.

Sportivii britanici se așteaptă, ca reprezentanți ai țării gazdă să câștige un număr de medalii de aur fara precedent de la olimpiada din 1908 încoace.

Acest succes, anunțat deja de jocurile de acum patru ani de la Beijing se explică printr-o investiție masivă și susținută a statului în sporturile olimpice.

Este apelul la boicotarea referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu moral sau nu? Răspunsul depinde evident de tabăra celui care face apelul.

Londra este primul oraș care găzduiește trei ediții ale Jocurilor Olimpice. Prima oară, Olimpiada de vară a poposit în capitala britanică în 1908, apoi a revenit în 1948, iar anul acesta poposește din nou aici.

Cum se compară însă cele trei olimpiade?

Primarul Londrei, Boris Johnson, a declarat că orașul este pregătit să găzduiască Jocurile Olimpice, ale cărei ceremonie de deschidere este programată să aibă loc în seara zilei de vineri 27 iulie pe stadionul olimpic de la Stratford.

Dar, cu doar cinci zile înainte de începutul Olimpiadei subzistă serioase semne de întrebare, mai ales în chestiunea asigurării securității participanților, spectatorilor și vizitatorilor.

Ciclistul Bradley Wiggins a devenit primul britanic care câștigă Turul Franței în istoria de 109 ani a “Marii Bucle”.

El a fost urmat în clasamentul general la peste trei minute de compatriotul și coechipierul său Chris Froome și la peste șase minute de italianul Vicenzo Nibali.

Ultima etapă, încheiată cu un circuit pe bulevardul Champs Elysees din Paris, a fost câștigată la sprint de Mark Cavendish, și el membru al echipei Sky alături de Wiggins și Froome.

În ultimele săptămâni românii s-au remarcat în urma unei razii pe podul Westminster din Londra, la doi pași de sediul parlamentului, când poliția a arestat 25 de persoane care jucau alba-neagra dintre care 12 au fost trimiși în judecată

Duminică 10 iunie alegătorii cu drept de vot din România, cetățeni români și cetățeni ai statelor Uniunii Europene rezidenți sau domiciliați în România, în vârstă de peste 18 ani sunt chemați la urne pentru a alege autoritățile locale.

Pentru prima oară după 1990 toate funcțiile în joc, primar, consilier local, președinte al consiliului județean și consilier județean vor fi alese într-un singur tur.

Articolul din numărul trecut al revistei ACUM Isteria homofobă atinge cote alarmante la Chișinău, http:///acum.tv/articol/52893/ a stârnit mai multe reacții negative, unele dintre ele chiar violente.

Este firesc ca al doilea mandat prezidențial , ultimul permis de Constituție, să fie caracterizat de mai puțină motivație politică decât primul. În Statele Unite un președinte în ultima partea a mandatului final este numit “lame-duck”, adică rață șchioapă, deoarece nu mai are nici motivația și nici suportul politic necesar unei guvernări eficace.

Acest spirit al raței șchioape s-a așternut și asupra politicii românești, iar o probabilă victorie a USL în alegerile parlamentare riscă să însemne nu doar că Traian Băsescu va deveni impotent din punct de vedere politic, dar riscă să-și piardă și mandatul.

Jurnalista Marie Colvin de la duminicalul londonez Sunday Times și jurnalistul francez Remi Ochlik au fost uciși într-un bombardament în orașul sirian Homs, a anunțat guvernul Franței.

Cei doi și-au pierdut viața în timp ce încercau să fugă dintr-o clădire care adăpostea un centru de presă improvizat într-un oraș aflat din 4 februarie sub asediul forțelor militare ale guvernului sirian.

Capitala României este sub mormane de zăpadă. A nins mult, dar orașul nu pare paralizat, dimpotrivă, circulația mașinilor este în continuare intensă, iar Bucureștiul e în continuare una dintre cele mai congestionate capitale europene.
România își revine cu greu din acest șoc meteorologic, probabil cel mai sever din ultimii 22 de ani, dar într-o perioadă de criză economică profundă era ultimul lucru de care avea nevoie. Iar acest șoc a probat odată în plus că autoritățile nu sunt capabile să-l protejeze eficient pe cetățean în caz de calamități naturale, așa cum nu sunt capabile să administreze competent țara nici în timpuri mai normale.

Moment istoric – vorba comentatorilor care ironizau – Partidul Poporului (PP), condus de Dan Diaconescu, a intrat în parlamentul României!!!

Pentru cei care nu sunt la curent, PP nu a avut (deocamdată) de înfruntat verdictul urnelor, ci a făcut ceea ce le reproșează adversarilor săi politici, partidele parlamentare consacrate: a racolat primul parlamentar, fostul deputat PD-L (partidul proprezidențial) Daniel Oajdea.

Partidul Național Ortodox Român (PNOR) a luat cunoștință cu adâncă preocupare creștinească și românească de rezultatele provizorii ale recensământului populației din 2011, care arată că populația stabilă a României a scăzut în ultimii 10 ani cu peste 2,5 milioane, fiind acum de puțin peste 19 milioane, adică exact nivelul din 1966.

Liderii coaliției de guvernare din Republica Moldova, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) s-au răzgândit: nu mai doresc să organizeze un referendum de modificarea Constituției, vor mai încerca o dată alegerea președintelui Republicii Moldova, post vacant de doi ani și jumătate.

Federația Engleză de Fotbal (FA) va începe vineri procesul de desemnare a unui nou antrenor în locul lui Fabio Capello caer a demisionat miercuri, în semn de protest față de retragerea de către FA banderolei de căpitan a lui John Terry.

Echipa națională a rămas fără antrenor cu doar patru luni înainte de turneul final al campionatului european de fotbal, unde echipa Angliei face parte din grupa D, alături de Franța, Suedia și Ucraina, care alături de Polonia găzudiește turneul.

Regina Elisabeta a II-a aniversează pe 6 februarie 60 de ani de când se află pe tronul Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Deși îndeplinește rolul un monarh constituțional cu puteri care în practică sunt extrem de limitate, regina continuă și la începutul secolului al XXI-lea să ocupe un rol central în viața publică, chiar dacă prezența ei nu este, cel mai adeseori, un zgomotoasă.

Toată această campanie elucubrantă despre un presupus pericol al unei invazii evreiești a României este expresia unui antisemitism profund, care i-a considerat dintotdeauna pe evrei un corp străin în interiorul națiunii române. În ziua de azi, teoria “invaziei evreiești a României” este o marotă a naționaliștilor, invazie care, parafrazându-l pe marele Caragiale (care i-ar fi satirizat probabil cu savoare pe acești naționaliști, dacă trăia în ziua de azi), este iminentă, dar nu va avea loc.

[caption id="attachment_42448" align="aligncenter" width="150" caption="Geoană și Băsescu au ajuns în vizorul USL"][/caption]
De fapt, România este guvernată de un partid unic – Uniunea Social Democrat Liberală Maghiară din România (USLDMR). Acest partid nu are niciun fel de ideologie decât aceea a menținerii puterii cu orice preț.

În 2010 soldul migratoriu în Marea Britanie a depășit un sfert de milion de persoane – cel mai ridicat număr de când sunt efectuate astfel de statistici.

Numărul de imigranți a rămas relativ constant la 591000 de persoane – aproape 1% din populația Regatului Unit – în schimb emigrația – 339000 de persoane – a scăzut la cel mai redus nivel din 2001 încoace.

Chișinău, începutul lui noiembrie. Sunt ultimele zile ale unei toamne blânde, înaintea venirii iernii, aspră și mohorâtă pe aceste meleaguri.

În Capitala Republicii Moldova parcă s-a schimbat ceva de la ultima mea vizită, în luna februarie a acestui an: pe șantierele de construcții este activitate – se finisează blocuri de locuințe sau imobile de birouri.

E cumva un semn că economia dă semne de revigorare, chiar și în acest climat internațional lugubru? Greu de spus.

Centrul Chișinăului are câteva puncte de atracție și unele clădiri publice neocupate.

Luni 14 noiembrie este data limită pentru depunerea candidaturilor pentru primul tur de scrutin în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru 18 noiembrie.

Până acum, niciun candidat nu s-a înscris în cursă. Pentru aceasta este nevoie de susținerea a cel puți 15 dintre cei 101 deputați, iar pentru a fi ales un candidat trebuie să întrunească minimum 61 de voturi.

Poliția britanică investighează ceea poate fi considerată ca o epidemie a furturilor de metale în care sunt implicate bande de crimă organizată din România.

Efectele acestor furturi sunt dramatice, ducând la suspendarea unor trenuri, întreruperea comunicațiilor și chiar periclitarea siguranței persoanelor.

Zinaida Grecianîi, fost premier pe vremea președintelui Vladimir Voronin, a revenit în postura de potențial candidat la președinție.

Demonstranții anti-capitaliști care ocupă piața din fața marii catedrale St Paul din Londra sunt pe cale să obțină o nouă victorie, după ce Corporația Londrei, care administrează City – cartierul de afaceri al Londrei a propus protestatarilor să rămână acolo până la Anul Nou.

Acum câteva zile, ierarhia anglicană și-a retras acțiunea de evacuare împotriva demonstranților iar protopopul catedralei și-a înaintat demisia.

În recentul său discurs din parlamentul României, unde a fost invitat cu prilejul celei de-a 90-a anuversări, Regele Mihai a spus, printre altele:

“Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi”.

Simpatizanții comuniști și fasciști nu pot fi tratați cu toleranță deoarece ei înșiși nu sunt toleranți și au ca scop distrugerea societăților democratice. Omenirea a făcut greșeala în secolul trecut să le acorde beneficiul îndoielii și cu toții știm ce efect a avut această naivitate.

Grecii au mușcat mâna care-i hrănea și au supralicitat, iar acum dau vina pe alții pentru excesele care i-au adus aproape de sapa de lemn. Imaginea unui Andreas Papandreu, tatăl actualului premier, el însuși premier în anii ’80 – ’90, cetățean american cu discurs anti-american este revelatoare pentru o anumită stare de spirit larg răspândită în Grecia.

Naționalismul, combinat cu o ortodoxie intolerantă, grefat pe un conflict anacronic cu Turcia, a contribuit la această iresponsabilizare a cetățeanului de rând, dus de nas de niște politicieni venali și corupți.

E timpul ca grecii să lase mofturile și să realizeze că singura soluție de ieșire din criză este adaptarea la un nivel de trai mai scăzut. Și să învețe proverbul românesc: calul de dar nu se caută la dinți.

În această situație de vid constituțional – țara nu are un șef de stat ales în mod contituțional de peste doi ani, situație care provoacă incertitudine, mai ales în privința relațiilor internaționale ale Republicii Moldova – fac o sugestie extravagantă: candidatura la președinție a lui Horst Kohler, fost președinte al Germaniei între 2004 și 2010.

Românii sunt capabili, ca orice popor, să trăiască relativ prosper într-o societate liberă. Numai că relele prezentului, care își au originea în mod covârșitor în cei 50 de ani de dictatură dinainte de 1989, nu pot fi șterse cu buretele, iar răul din mintea oamenilor nu dispare în doar 20 de ani, așa cum proorocea după căderea lui Ceaușescu ideologul Silviu Brucan. Vor mai trece destui ani până ce românii vor ajunge la concluzia că trăiesc într-o societate mai puțin rea decât cea de pe vremea lui Ceaușescu. Acum nu sunt gata să accepte cel mai mic dintre două rele.

Parlamentarii din România au dovedit, în al 90-lea an al vieții Regelui Mihai, că mai au un bun simț rezidual. Acest gest de invitare a fostului suveran compensează, chiar dacă doar într-o mică parte, mitocăniile la adresa Regelui Mihai, proferate de politicieni ca Ion Iliescu, Oliviu Gherman, Traian Băsescu și alții. El reprezintă o rară victorie a bunului simț în politica românească.

De ani de zile aștept o dezbatere inteligentă despre relația dintre cele două maluri ale Prutului, România și Republica Moldova, între oamenii din cele două țări. Iar așteptarea mea este zadarnică.

Ca la fiecare aniversare, teoria conspirației despre 11 septembrie 2001 proliferează într-un mușuroi de povești care mai de care mai absurde. Eu nu dau crezare niciuneia dintre ele și-i desfid pe susținătorii acestor teorii și implicit inamici ai democrației să explice cum ar trebui să arate lumea ideală în care le-ar plăcea să trăiască și mai ales, ce au învățat în ultimii 10 ani ?

Potrivit unor documente secrete descoperite de jurnaliști britanici la Tripoli după fuga dictatorului Muammar al Gaddafi, serviciul de contraspionaj britanic MI5 ar fi colaborat în trecut cu torționarii libieni împotriva unor disidenți suspectați de afilieri fundamentalist islamice.

Dezvăluirile vin pe fondul sprijinului activ al guvernului condus de David Cameron acordat revoluționarilor care l-au răsturnat de la putere pe Gaddafi.