Câteodată simţim că nu ne cunoştem suficient de bine ţara. An de an românii preferă să exploreze ţinuturile europene, fără să îşi dea seama că nu îşi cunosc frumuseţile propriei ţări. Astfel, noi, câţiva dintre cei ce se regăsesc între cei mai sus menţionaţi am hotărât să facem o scurtă excursie în propria ţară, pornind […]
Pedeapsa. Şi gândul s-a transformat din bici. – Primeşte-ţi pedeapsa, creatură nenorocită, strigară toţi într-un glas parcă pătrunşi de apocalipsă. Primeşte-ţi biciul sorţii şi lasă-ţi spatele să-ţi şiroiască în sânge. Creatura cu ochi albaştri ca de copil privi în jur dezgustată. „ Ce mai spectacol le oferiţi celor ce sunt avizi după nebunie. Doar sara […]
Interviu cu editorul/scriitorul Dinu Virgil Ureche M-am oprit cu gândul asupra Clujului. Oraş istoric cu aşezări fabuloase. Ca aşezare umană, oraşul are o origine veche şi cunoaşte, sub numele de Napoca, o deosebită înflorire în epoca daco-romană. Aşezare ce şi astăzi ne încântă privirile. Nu numai oraşul este minunat, ci şi oameni ce trăiesc aici. […]
Grădina lui Jhonson – Şi acum? întrebă bătrânul domn Jhonson încurcat printre joarde. Bătrâna îl privi cu o sclipire aparte. Sclipire ce nu o mai avusese de ani buni. Trebuie să înţelegeţi că domnul Jhonson nu mai vorbise de mai bine de zece ani, de atunci de când văzuse o zână zburând în noapte. Îi […]
Infernul. Purgatoriul. Paradisul. Dante reuşeşte să îmbine prin opera sa: „Divina Comedie”, o lume doctrinală ce se conturează prin: mistic – cer şi pământ. El este spectatorul, actorul şi judecătorul propriei opere. Aşa cum el a reuşit, sau cel puţin a încercat, să înţeleagă lumea, a noastră, a lor; viaţa, moartea, noi de ce nu […]
POPORUL ELF Personaje: EURICE – elful de pădure (cea mai frumoasă tânără din neamul elfilor). TORR – stăpânul elfilor (tatăl Euricei, bătrân înţelept). GERR – un muritor (îndrăgostit de Eurice). LARR – elf (comandantul armatelor regale, îndrăgostit şi el de Eurice. În cele din urmă devine trădător). AMOD – elf (ostaş în comandamentul I al […]
CAPITOLUL X CIMITIRUL „ – Cum am ajuns aici, Tlaloc?! Tigrul a dat din umeri. Erau într un loc întunecat, sub un copac mare, care părea că le ţine loc de culcuş. Bărbatul s a privit. Mâinile lui erau mari şi păroase, în loc de dinţi simţea nişte colţi uriaşi. Tlaloc arăta normal sub înfăţişarea […]
Să fii scriitor în România este egal cu a fi muritor de foame. Dacă nu eşti deja celebru şi consacrat şi dacă se poate şi cu ceva ani în spate, să atingi măcar cincizeci de ani, degeaba esti… Căci scriitori mari s-au născut mari, atunci când sufletele lor au început a prinde contur şi au […]
COŞMAR DE CRĂCIUN Ajunul Crăciunului. Cerul, curat ca licrima, soarele strălucea puternic nici urmă de fulgii de nea. O uşoară adiere trecea sfioasă printre crengile goale. Din când în când, câte o vrăbiuţă, poposea pe citura casei. Câinele cel mare, Azor, rodea un os, aproape adormit; cel mic, Patrocle, alerga un boboc de raţă, abia […]
Cerul îşi chemase cei mai negri nori în speranţa că îi va speria pe muritori. Păsările nu se mai auzeau de mai bine de un ceas şi doar tunetele mai întrerupeau liniştea ce se lăsase ca o povară peste micul sat. Adevărul este că niciodată o rază de soare nu îndrăznise să pătrundă în acel […]
VOLUMUL I: RĂPIREA ZEILOR Pentru omul modern, bombardat de afluxul informaţional, lumea nu pare mai mare decât monitorul unui ecran de calculator, iar cele mai îndepărtate locuri nu-s mai departe de un click de „şoarece”. Pe cât orizontul informaţional tinde să acapareze mintea, pe atât spaţiul parcă încorşetează, făcând spiritul să cerşească puţin mai multă […]
PRIMA CARTE Era o tavernă mică la marginea oraşului Belve, mică şi prăfuită. Doar câţiva se încumetau să mai treacă pe acolo, de obicei doar criminalii mai aveau un samenea curaj. Astfel din, Taverna lui Gill, devenise Taverna Întunecată, iar numele i se potrivea de minune. În acea seară de octombrie doi călători, mai de […]
CAPITOLUL I SUB SEMNUL ĖNIAS 1. ZEITĂŢI Şi s-a născut prima lumină o dată cu primele forme inteligente şi atotştiutoare. A apărut lumina din nimic şi era destinată veşniciei într-un Univers căruia nu îi era sortit să cunoască noţinuea de întuneric şi haos. Cea mai frumoasă şi cea mai pură formă de luminare pe care […]
NOUA MITOLOGIE PREFAŢĂ. MEMORIILE ÎNTUNERICULUI Când cele nouă cărţi ale întunericului s-au unit, lumina s-a ivit. Atunci a fost creat pământul. Înainte de lumină s-a născut întunericul cu demonii şi creaturile sale. Au existat nouă etape ale dezvoltării întunericeşti. Fiecare a fost scrisă în câte o carte. Pentru ca lumina să nu dăinuie niciodată, cele […]
Mă întreb adesea: ce rost o viaţă, care oricum se va sfârşi? Câţi nu şi-au pus oare întrebarea? Şi totuşi rostul îl găsim în jurul nostru. În fiecare zi, că e la fel sau se schibmă ceva, tot e ceva ce ne dă putere să continuăm. Altfel cei mai mulţi dintre noi, dacă nu toţi, […]
Mai intai tin sa ma explic. Este un text scurt cu ceea ce vrea sa insemne o poveste fantasy. Speranţa Trăia în Sotora. Acolo s-a născut şi acolo a trăit toată viaţa. Nu a îndrăznit să le urmeze, pe celelalte sirene, în apele marilor oceane. De fiecare dată când trece vreo ambarcaţiune prin apele acelea, […]
Care este visul muritorului de rand? Să se ridice sau să coboare? Oare ce ne dorim cu adevărat? Să excelăm sau să stagnăm? O întrebare mult prea grea, chiar şi, pentru un învăţat. De aceea încerc, în fiecare dimineaţă, să merg cu capul înainte. Simt că dacă, pentru o clipă, aş întoarce privirea m-aş pierde […]
© Oana Stoica-Mujea, 2005 Toate drepturile rezervate Editura NAPOCA STAR Cluj, 2005 Capitolul I ÎNCEPUT DE POVESTE Pe vremea când Dumnezeu era singur în galaxie, s-a gândit: de ce nu ar face o fiinţă după chipul şi asemănarea sa? Şi aşa a făcut. L-a făcut pe Adam. Dar şi el era singur. Atunci Dumnezeu s-a […]
Generaţia Fantasy; s-ar putea spune că e născută din Tolkien şi Rowling, dar nu este nici pe departe aşa. Fără slabă modestie, putem spune că ei s-au născut din noi. Nou, inedit? Da! Un răspuns, simplu şi la obiect. Apreciat? Nu! De ce? Pentru că nimeni nu vrea să investească în noi, măcar suflet. Ne-am […]
Mă înec în propriile gânduri; vise, cugetări, iluzii, deziluzii. Privesc aievea pe fereastră, nici o mişcare, în van. Îmi mut privirea pe copacul din faţa casei: mare, impunător, de o veşnicie. Îşi pleacă crengile cu gingăşie, mângâind pământul. E trist, copacul e trist. Îi simt regretul în frunzele galbene, încerc să aflu scopul, nu pot. […]
Alerg după umbre în fiecare zi. Le desenez pe perete, apoi le memorez. Ploaia, dulce de vară, îmi dă fiori. Privesc din „turnul” meu înalt, cum se opreşte pe pământ strop cu strop. Teama de cunoaştere mă macină în fiecare zi, îmi doresc să mă afund într-un somn profund şi să uit ceea ce am […]
Mi-am ales rochia roşie. Singura din garderobă, care mă făcea să arăt senzual. Era seara cea mare. Soţul meu împlinea venerabila vârstă de cincizeci de ani. Eu eram încă tânără. Pletele îmi erau la fel de negre ca în ziua în care m-am născut, ochii de un albastru proeminent, iar faţa rotundă, ca un măr. […]
Nu ştiu cum a început: unele cuvinte le-am scos din călimară, altele au curs pur şi simplu. Majoritatea le-am văzut în umbrele nopţii. Nu m-au speriat, aşa cum era de aşteptat. Le-am desprins de pe pereţi şi le-am aşternut pe hârtie. Nu îmi amintesc decât că inima îmi bătea cu putere, simţeam cum vrea să […]
Falën Dûr Dealuri, văi şi iar dealuri. Aceasta era imaginea pe care o zărea în acea zi plumburie. În depărtare doar pădurea. Falën Dûr. Cea mai îndepărtată pădure din lume. Şi iată! Ea era aici gata să se afunde în misterele pădurii, acolo unde spera să-şi piardă urma pentru totdeuna. O ploaie măruntă dar biciuitoare […]
