Este un subiect pe larg dezbătut în viața noastră culturală, având în prim planul dezbaterilor, istoricii. Deși ar trebui să fie filozofii istoriei. Cu totul altceva. S-au făcut multe afirmații. Nu are rost să le reiau…
Nu mă interesează polemica.
Cred că trebuie să afirmăm că tracomanii (dacopaţii) au drept teorie faptul că tracii locuiesc aici din paleolitic, neîntrerupt, că aici e baza culturii Europene – şi nu numai – că ei au fondat Troia şi Roma, că ei au dat limba latină latinilor, dar şi germana izvorăşte tot de la ei, că tracii au fost indo-europenii etc…
Toată lumea vorbeşte de blesteme care ar omorî pe îndrăzneţii ce tulbură liniştea vechilor morminte. (Vezi Tutankamon, Oetzi, etc.) Între timp, presupusa protecţie divină s-a deplasat şi spre obiectele de aur…
Continuând serialul istoric dat ca produs BBC, ajungem la două episoade ce tratează despre daci, “Dacii 1″ şi ” Dacii 2″. Se începe cu statuile dacilor de la Roma şi cele ajunse prin alte capitale contemporane. O lungă expunere despre dacii reprezentaţi în porfir (rocă roşie, folosită exclusiv la statuile împăraţilor) sau alte roci, şi se lasă să se înţeleagă faptul că numai nişte persoane de excepţională valoare puteau fi reprezentate aşa. Da, dar nu ştim în ce constă valoarea lor…
Revenind la film, autorii afirmă că grecii atacă Troia pentru că voiau să facă comerţ cu interiorul Anatoliei. Iar o mică scăpare: hitiţii nu făceau comerţ direct cu grecii. Cauza atacului asupra Troiei e diferit. Nu comerţul cu Anatolia îi interesa pe greci…
Episodul începe cu precizarea că tracii trăiau unde odată era cultura Cucuteni “şi cele desprinse din ea”. Greşeală. Cultura Cucuteni a fost ultima cultură (în sens cronologic) apărută în eneoliticul românesc. Din ea nu s-au mai desprins alte culturi eneolitice. Imaginile utilizate în episod sunt de pe fostul teritoriu al culturii Gumelniţa, care a ocupat Muntenia, Dobrogea, Bulgaria de est şi a ajuns până la Egeea şi Marmara. Dar cultura Gumelniţa nu este desprinsă din Cucuteni…
Un prieten mi-a dat adresele unui serial despre istoria românilor. În introducere, autorii aruncă provocarea: Unii consideră că românii ar fi albanezi care au circulat cu oile prin toată Europa şi s-au stabilit în România, renunţând la limba lor şi preluând limba latină. De la cine au preluat limba latină? Cum o cunoşteau? Când au venit? Alţii consideră că românii ar fi fost urmaşi ai coloniştilor romani…
Toata lumea vorbeste de blesteme care ar omori pe indraznetii ce tulbura linistea vechilor morminte. (Vezi Tutankamon, Oetzi, etc.) Intre timp, presupusa protectie divina s-a deplasat si spre obiectele de aur…
“Rezultatul cel mai important a acestor studii (analize ADN, N.R.) ramine precizarea rudeniei extrem de vagi cu marile maimute antropomorfe, caracterul unic si marea vechime a ramurei umane , cu alte cuvinte, anularea definitiva a viziunii darwiniene asupra originii si evolutiei umanitatii. Concluzia fireasca a ipotezelor amintite este aceea ca nu exista nici un fel […]
Pietroglife, Mongolia, 1992. Fotografia autorului Toata lumea stie ca populatiile de azi din Europa, sunt…indo-europene (pe viitor i-e). Toti cunosc faptul ca eneoliticul est-central european a fost distrus de un val de populatii nomade (bastinasii erau sedentari), razboinice (bastinasii erau pasnici), patriarhale (bastinasii erau “matriarhali” sau -mai nou- matriliniari), crescatori de animale in turme mari […]
Vi se pare usor? Stiti cine sunt? De unde vin? Atunci, va rog sa-mi spuneti si mie. Pina acum, am incercat (in modestul meu discurs) sa simplific la extrem tabloul general. Scopul este foarte clar: intelegerea evenimentelor ce au avut loc in epoca. Stabilirea cadrului cronologic si geografic, a citorva termeni. Abia acum putem purcede […]
In discursul nostru, ajungem la un punct delicat. Tracii au fost 100% “legati de glie”? Cercetarile arata, in mod clar, ca si tracii au migrat. (Nu toti si in mod obisnuit, dar in mase importante, totusi.) Unde si cind? Fara discutie, spre sud. Si dupa sec. XII i.e.n. (Deci triburi ce au contribuit la formarea […]
De revelion, toata lumea e libera, se distreaza, viseaza. Spre ca cititorii revistei electronice RLIV/ACUM sa-mi permita o scurta digresiune pe tema zborului. Evident, ca istoric.
Sabiile (spadele) nu au o bibliografie voluminoasa in preistorie. Nu voiam sa abordez subiectul (destul de sarac) dar comentariile postate de o revista serioasa, mi-au atras atentia. Din pacate, moderatorii revistei on-line (sau conducerea ei) permit postarea unor comentarii tracomane de cel mai prost gust cu putinta. (De fapt, nu exista traco-mani de bun-gust.) Cred […]
Lancea este arma de baza a preistoriei si antichitatii europene. Cu originea in paleolitic, aceasta arma se dezvolta continuu, reprezentind \”coloana vertebrala\” a armatelor epocii. Initial, era un lemn ascutit la un capat, cu care se \”impungea\” animalul de la distanta. (Se marea lungimea bratului uman.) Dar aceasta arma putea sa tina si coltii fiarelor […]
Arcul a fost o arma slaba in antichitate. Desi apare in mezolitic cind e documentata si prima victima (la noi) la Schela Cladovei (Un mormint are un craniu cu o orbita sparta de o sageata de silex, ce a patruns in creier. Virful sagetii a fost descoperit in calota craniana, alaturi de fragmentul de os […]
In paleolitic avem de-a face cu lanci, tepuse si bite de lemn, intarite in foc. Probabil, existau si propulsoare pentru lance. Virfurile de silex acrosate prin legaturi, nu erau foarte eficiente. (Se rupeau usor, nu erau taioase, se desprindea legatura, etc.) Topoarele de piatra erau plate si prinse de cozi prin legaturi cu diferite fibre. […]
Portul militar al cetatii bizantine de la Pacuiul lui Soare, adapostea (foarte probabil) si faimoasele “dromoane”. Acestea erau dotate (la prova) cu un “sifon” (sau injector) ce elimina sub presiune, un lichid inflamabil. Lichidul teribil, ce incendia navele (si oamenii) nu putea fi stins. Nici cu apa. Toti (contemporani, cronicari, diplomati, militari, istorici) l-au numit […]
In saptamina care a trecut, o nava austriaca a lovit un motoslep romanesc. Acesta s-a scufundat imediat, tirind in adincuri cei doi marinari (cetateni romani), de la bord. Anuntul preluat de presa, spunea ca e vorba de un accident “pe Dunare”, in apropiere de “Calarasi” si ca senalul (navigabil) “este foarte ingust, din cauza unei […]
In Romania comunista, arheologii au avut un statut aparte. Desi ocupatia lor nu era recunoscuta oficial (“arheologia” nu figura in nomenclatorul de meserii al RSR.), arheologii romani dadeau dovada de o superbie iesita din comun. Trufasi, cu un spirit de casta hiperdezvoltat, se limitau la a-si publica rezultatele in reviste de specialitate sau carti “tehnice”. […]
Dezvoltam, pe scurt, o idee enuntata in nr. trecut. Continuitatea dacilor sub ocupatie romana si latinizarea lor. In primul rind, e de amintit ca tezele ce contrazic aceasta idee ar fi: golirea Daciei de populatia bastinasa (prin masacrarea ei si deportari) si aducerea unor coloni din imperiu, care ar fi plecat (in timpul lui Aurelian) […]
Epoca dacica, a fost atit de unitara, incit arheologii au renuntat la identificarea si \”botezarea\” unor culturi arheologice independente. Faptul ca izvoarele scrise, pomenesc de unitatea lingvistica si de neam a tracilor, a redus efortul arheologilor de a cauta deosebiri in ceramica, pentru a izola \”aspecte locale\”. (Desi, atunci cind se grupeaza tipurile ceramice, exista […]
Dupa scurta paranteza cu Vauban si …cetatea Babadag, sa vedem in ce consta aceasta epoca, la noi. Specialistii au impartit teritoriul Romaniei in 2 mari parti si citeva insulite. Aceste parti sunt separate de o linie imaginara NE-SV. In vest si nord exista grupul Gava (sau Holihrady sau Gava-Holihrady -in viitor Gava-), in est si […]
Incepind discutia despre aceasta epoca, trebuie sa clarificam citeva probleme. In primul rind, avem -din nou- o perioada tulbure, neclara la inceputul epocii. Primii 500 de ani (sec.XII-VIII i.e.n.) sunt caracterizati prin framintari puternice. Nu doar la noi, ci in toata Europa. Plus Anatolia. Miscarile de populatie sunt atit de turbionare, incit toti arheologii au […]
Nicolae Ceaușescu și Iosif Constantin Drăgan – doi promotori ai tracomaniei Fara indoiala, in epoca fierului avem de-a face cu triburi tracice. Procesul formarii lor e lung si complex, dupa cum am precizat in articolele anterioare. Momentul nasterii lor din prototraci, este dat de incheierea sintezei dintre bastinasi si noii veniti (din valea Dunarii Mijlocii). […]
Glina III -Schneckenberg este cea mai veche cultura de epoca bronzului din Muntenia si Transilvania de S, SE. Multi cercetatori opineaza ca inceputurile ei depasesc limita epocii bronzului, fiind plasata in epoca de tranzitie. Altii cred ca avem 2 culturi diferite. Glina (in Muntenia si Oltenia) si Schneckenberg – Naieni in sudul Transilvaniei si nordul […]
Culturile epocii bronzului sunt foarte numeroase si ocupa spatii mai mici, decit in epocile precedente. Uneori, dispar de la o faza la alta a epocii. Aceasta farimitare este ciudata, tinind cont de spatiile vaste ocupate de culturile neolitice ca si de uniformitatea culturala din epoca fierului (lumea tracica), pe o mare arie teritoriala. Cele doua […]
Despre epoca bronzului in Romania, avem numeroase stiri contradictorii. Sau sa zicem ca sursele, nu sunt inca suficient cunoscute (descoperite). Acest lucru duce la interpretari diferite. Sa analizam, pe rind, problemele, incepind cu metalurgia. Nimeni nu stie cum a aparut aceasta tehnologie la noi. Cel mai apropiat centru era Europa Centrala, unde exista cositor din […]
Principala problema care se ridica in fata arheologilor romani, consta in denumirea perioadei ce se intinde intre sfirsitul eneoliticului (aprox.2800 i.e.n.) si perioada propriu-zisa a bronzului (2000/1800 i.e.n. – 1200 i.e.n.) Si, evident, incadrarea ei culturala. In Europa Centrala, Caucaz, Anatolia si Egipt-Mesopotamia, noul aliaj este prezent din belsug, mult inainte de 2000 i.e.n. La […]
La Dececa, pe Mures, intr-o necropola de inhumatie (Gornesti sau Romanesti, nu se stie exact), apar morminte ce contin piese asemanatoare cu inventarul necropolei de la Mariupol (Crimeea). Dovada ca triburi nord pontice, au ajuns in Transilvania (si pina in Pannonia). Nu se stie cum au ajuns aici. Probabil, pasnic. Cultura Cucuteni este si ea […]
Vorbind despre culturile arheologice, am intrat, deja, pe tarimul neoliticului, pe care l-am definit pe scurt: cresterea animalelor, cultura plantelor si, apoi, ceramica. Trebuie subliniat ca avem de-a face c-o schimbare de mentalitate. O revolutie in ceea ce priveste existenta grupului, modul de viata, gindirea, etc. Acum se creaza premisele ptr. sedentarizarea populatiei. Grupurile nu […]
Este greu sa scrii despre Iosif Constantin Dragan. Pentru ca viata sa nu este chiar atit de cunoscuta, pentru ca toate ziarele dau amanunte. Originalitatea este dincolo de limitele posibilului. Iar uneori, amanuntele se contrazic intre ele. Se presupune ca in tinerete a fost membru al Garzii de Fier. Dragan a negat acest episod, afirmind […]
Este greu sa urmaresti evolutia societatii omenesti in niste granite fixe si destul de reduse. Fenomenele ce au avut loc in timpurile preistorice se petreceau la scara continentala sau (in cel mai rau caz) regionala. Pentru inceputurile neolitizarii acestor teritorii, un lucru extrem de interesant este faptul ca in sud-estul Europei nu existau in epipaleolitic/mezolitic […]
Dupa ce am vorbit despre arheologie si arheologi, dupa ce am exemplificat metodele de baza ale arheologiei (stratigrafia si tipologia), dupa ce am vorbit de mediul geografic si schimbarile sale in timp, dupa ce am tratat despre posibilele influente ideologice contemporane, trebuie sa vedem cite ceva despre unitatea de baza a arheologiei: “cultura arheologica”. In […]
Am precizat, deja, ca in paleolitic avem hominizi care nu evolueaza. Se sting fara urmasi genetici pe urmatoarea treapta de dezvoltare biologica. Deci, a te raporta la “continuitate” din paleolitic pina azi, este o timpenie incomensurabila. Homo sapiens sapiens, apare cindva, cu 40.000 de ani in urma. Nu se stie cum. Asta e “tipul” care […]
Dupa ce am stabilit datele referitoare la relief, sa facem citeva precizari inainte sa purcedem la studiul \”lichidelor\”. Ultima glaciatiune (Wurm) dureaza cam de aum 100.000 de ani pina in urma cu 40.000 de ani. In aceasta perioada, apa de pe planeta se aduna nu doar in sistemul hidrografic (oceane, mari, riuri, etc.) ci si […]
Foto 1 La venirea mea in muzeografie (1987), din tabloul istoric al Baraganului lipseau mai multe epoci istorice. (Paleolitic, mezolitic, neolitic timpuriu, bronz mijlociu si sec. V-VIII A.D.) (Ma mindresc cu faptul ca am desoperit paleoliticul si mezoliticul si ca am explicat absenta bronzului mijlociu prin datarea gresita a culturii Coslogeni, care nu incepea in […]
Inainte sa parasim acest subiect, sa vedem care au fost influentele reciproce dintre cele doua civilizatii si cite ceva despre formarea Marii Negre. In primul rind, prezenta coloniilor grecesti in Dobrogea duce la modificari antropice ale reliefului. Vechea Dobroge era acoperita de paduri seculare (ca si Grecia preistorica). Putini din cei ce vad azi Dobrogea […]
Vara, “toti” romanii (si nu numai ei), vin “la mare”. Pentru a se recrea dupa un an de munca sau a se trata de afectiuni reumatismale prin bai de soare, namol, etc. Toti admira Marea Neagra cea…albastra. Intrigati de numele ei, uita (sau nu stiu) ca ea a mai avut citeva denumiri: “Marea cea Mare” […]
Toti oamenii, cu un bagaj acceptabil de cunostinte generale, au auzit de Heinrich Schliemann. Multi ii cunosc biografia si stiu ca este unul dintre cei care au pus bazele arheologiei ca stiinta. El a verificat in practica epopeile homerice, dovedind existenta legendarelor cetati Troia si Micene. Se poate afirma ca avem de-a face cu o […]
Fidel promisiunii facute in numarul trecut, am inceput sa scriu despre metodele de lucru ale arheologilor si ceea ce confera statut de stiinta acestei ramuri controversate a istoriei. Am reusit sa acopar 3 pagini (A4). Ar mai fi fost necesare 3-4. Textul era atit de arid, ca m-am plictisit si eu, care sunt invatat cu […]
1990. Punct “La vii”, localitatea N.Balcescu, jud.Calarasi. Prima statiune paleolitica din Baragan, descoperita de autor in 1987. Acum (1990) un sondaj de verificare. Pina acum, am vorbit de arheolog ca asistent al istoricului (asistentul de teren). Exista o zona in care arheologul este SI istoric: perioadele in care nu avem stiri scrise. Fie din timpurile […]
Lawrence era îndrăgostit de peninsula Arabiei Opinia publica identifica doua tipuri de arheologi. In primul rind, arheologul “tribun national”. Cel care cauta la izvoarele istoriei nationale. Din pacate, exagerarile nationaliste sunt extrem de puternice in zona. Si insotite de presiuni de toate felurile. In al doilea rind, este destul de comuna imaginea de arheolog “aventurier”. […]
Arheologia este una din stiintele auxiliare ale istoriei, alaturi de: cronologie, numismatica, epigrafie, paleografie, gliptica, toreutica, sigilografie, heraldica, genealogie, arhivistica, arheologia contribuie, prin metode specifice, la aventura cunoasterii umane. Arheologul este istoricul cu rucsacul in spate. Gata oricind sa mearga pe teren, pentru a verifica o ipoteza sau alta, sau pentru a incerca identificarea, plasarea […]
Venirea comunismului a insemnat o serie intreaga de modificari in organizarea statului si-n mentalitatea oamenilor. Toate au fost impuse fortat. Unele reglementau aspecte importante ale vietii, altele se legau de amanunte. Pentru ca NIMIC, nu trebuia neglijat sau omis. Cum istoria era considerata o stiinta „sociala”, evident si aici au avut loc tot felul de […]
In anii ’70, in Romania s-a luat hotarirea (secreta) de a nu se mai sapa tumuli. Ba chiar sa se distruga discret,p rin tot felul de activitati antropice (in general lucrari agricole). E greu de spus cine a hotarit asa ceva. Se poate spune de ce. In istoriografia noastra contemporana, au existat (si mai exista) […]
Este ciudat cum un oras sau o zona intra in constiinta colectiva. Cum este personalizat…. Uneori, eforturile oamenilor sunt zadarnice. Orasul este blamat prin epitete peiorative, sau prin situatii dubioase. (Vezi Giurgiu si… ciinii; desi azi, nu mai sunt maidanezi in oras. Sau nu mai erau prin ’95-’96, cind am lucrat eu acolo.) Alteori, oamenii […]
Este excelenta metafora dvs. Aveti stil si forta de expresie. Dupa ce a citit artiolul, toata lumea ride si …intelege despre ce este vorba. Cred ca aveti putere de convingere mai mare decit orice prof. univ., care conferentiaza despre … subiect (cel adevarat). Totusi, trebuie sa remarc faptul ca ati creat o imagine …..idilica. Rahatii […]
