Author: Ion Untaru

Buna ziua, Locuiesc in comuna Baneasa, judet Giurgiu. M-a ajutat Dumnezeu si am publicat un numar de carti. Daca este nevoie voi da lista lor, editura, an aparitie. Doresc sa va trimit alaturat un numar de poezii din care poate veti alege ceva. Pot sa mai particip cu poeme haiku, aforisme, povestiri scurte, fragment roman, teatru, articole diverse. Cu deosebita stima, ion untaru Dor Când lacrimile dau pe dinafară toamna, dorul meu se mută în cocori Îndemn Şterge, şterge oglinda până devii transparent Aleargă, aleargă până îţi pierzi greutatea şi începi să zbori Sus, tot mai sus până dai de Dumnezeu! Condamnare la întuneric În fiecare noapte ni s-a furat câte o statuie din oraş Pe urmă, nu s-a mai luminat de ziuă Decadenţă şi grandoare Mângâiată cândva de mâinile reginei harfa zăcea acum sfărâmată de un clovn Predestinare La naşterea fiului lor mama a implorat ursitoarele să aibă parte de un flăcău chipeş care să trăiască ani mulţi şi să cunoască ceea ce ei îi rămăsese străin în viaţă - fericirea Tatăl în schimb îşi dorea un copil voinic înalt şi spătos, bun ca pâinea lui Dumnezeu Ursitoarele însă l-au menit să sufere Psalm Bate-mă Doamne, că mai mult am greşit decât am iertat Ardere Încolăceşte-mă cu drumurile tale din trupurile noastre curge nisip cald Inamicul public Sugrumătorul de piane trăieşte printre noi şi se hrăneşte cu dizarmonia noastră de fiecare zi Scherzo Nebunul satului era singurul dintre noi care poseda un certificat de sănătate Condiţional Numai după ce treci prin triunghiul de aur poţi deveni un substantiv comun Ploaia de lumină căzând diferit pe fiecare dintre noi Daţi-i fiecărui om câte o carte şi toţi vor învăţa să zboare! Condorul Fericit condorul pentru care piscurile munţilor nu sunt niciodată prea înalte Condorul invidiat de toate vieţuitoarele pământului şi care pe noi, oamenii ne vede din ce în ce mai mici Condorul care nu moare decât fulgerat de vânător De vânătorul care nu poate ajunge la el Recompensă Mi-aţi tăiat aripile o dată şi încă o dată şi apoi iarăşi Acum nu vă mai osteniţi: ele mi-au crescut în interior Zbatere în gol Încercând să fugă din calea destinului, omul aleargă în întâmpinarea lui Să nu râdeţi Toată noaptea visa cai verzi pe pereţi Dimineaţa se trezea devreme pentru a şterge urmele copitelor Cercul magic Desenaţi un cerc în jurul meu şi toată viaţa voi încerca să evadez Viciu ascuns Vorbim repede şi ne înţelegm din ce în ce mai puţin Lumea se schimbă pe bancnote din ce în ce mai mici Statuie vorbind Cioplitorule aruncă-ţi dalta Adevărul pe cre îl cauţi nu se află în mine; Eu sunt EROAREA! Domnul Liszt A venit aseară cu-o trăsură L-a adus un înger mai de sus Nu voia să vină dar, supus A bătut tot drumul o măsură Şi trăsura lui era de ceară Dar venind jandarmii cu toptanul Şi mandate pământeşti să-i ceară Acte şi să-i vadă geamantanul, A trecut ca duhul prin pereţi Nu-l simţiţi în suflet cum adie? De aceea nici n-o să-l vedeţi: Domnul Liszt e numai armonie! Miezul nopţii Temerile ies din ascunzişuri Dorm bărbaţii în oraşul mort S-au spânzurat catargele în port Ca nişte spade pline de tăişuri Un ţipăt scurt de buhă plânge Spintecând văzduhurile-n două Prin hornuri coşcovite luna nouă Toarnă raze cu miros de sânge Bacoviană Priveşte iubito cum plouă În munţi, printre brazi, pe poteci Cu boabe şi struguri de rouă Iar mâinile noastre sunt reci De-o mie de ani plouă-ntruna Şi mările nu s-au umplut Iar viforul curge ca runa Prin suflete de împrumut Şi gem cimitire de apă Iar ploaia ne-nchide prin case Să nu vedem noaptea cum sapă Pământul din care ies oase Priveşte iubito cum plouă Ca-n moarte cu somnul de veci Să nu ne mai plângem, că nouă De ploaie, ni-s mâinile reci! xxxxxxxxxxx
Back To Top