Cei ce au şansa să trăiasca în mijlocul Naturii- poate cu preţul renunţării la comoditate ţi siguranţă, care sunt înconjuraţi de Viul manifestat în aşa de multe forme, vor fi expuşi la un cu totul altfel de stimuli iar mintea lor se va forma cu totul altfel. Viul evoluează, are dependeţe şi interdependenţe ce cu greu se pot studia separat. Viul implică o serie de ritmuri, asemanându-se cu o simfonie!
Am putea spune că „Scopul nu scuză mijoacele”, ci Scopul trebuie să se armonizeze cu Mijloacele în cadrul unui anume nivel de dezvoltare intelectuală, afectivă, sufletească, spirituală.
Pentru a dezvolta o societate, pentru a genera un mediu propice dezvoltarii şi valorificării gândirii, pentru a crea cu-adevărat o civilizaţie şi nu doar o comunitate socială, este nevoie de o altă circulaţie a informaţiilor, de o altă modalitate de stimulare şi împărtăşire a gândurilor: necenzurat, neblocat de frica de a nu fi furat de idei, cu bucuria dăruirii şi fără frica de a fi ridicol… Gândurile trebuie să treacă de la unul la altul continuu, nedistorsionate de intenţiile şi fricile noastre, pentru a se rafina în acest creier colectiv pe care societatea îl constituie. Apoi, la capătul acestui joc colectiv, într-o anumită minte (mai pregatită poate) se declanşează acel EVRICA! şi toată lumea face un pas înainte!
Societatea modernă se fereşte, în numele “libertăţii” de exprimare, a bunăstării unei societăţi de consum, a unui modernism postindustrial în a sugera măcar necesitatea unei coloane vertebrale bazate pe etica şi morală. Alege cu ostentaţie doar cuvintele care şochează, lovesc, uimesc… Frumosul “canonic” pare ceva monoton, plictisitor, de domeniul trecutului în timp ce “frumuseţea” urâtului, a grotescului, devine cap de afiş…
Oare ce imagine ne-am putea face asupra mişcării bancului de peşti din care am face parte, dacă …evident am fi în postura unui peşte?! Am putea noi, cei cu vederea limitată doar la mişcarea “vecinilor” să intuim măcar fascinantul dans al Întregului (el însuşi format din mii şi mii de indivizi biologic identici)?
…Cred că ar trebui să ne gândim mult când cumpărăm o jucarie pentru Crăciun sau Paşti, sau pentru o zi onomastică sau pentru a face pur şi simplu o bucurie copilului… Nu valoarea şi nici cantitatea, mărimea cutiei sau calitatea copiei (vezi maşinuţele pentru copii) nu îl va face fericit pe micuţul nostru… ci acele lucruri simple ce pot căpăta valore în interacţiunea Copil – Părinte, acele jucării ce nu sunt în fond decât punţi de lagătură afectivă şi spirituală… jucării animate de cei mari, într-un timp dăruit cu-adevărat celor mici…
Prima editie a acestei conferinte a fost organizata in Septembrie 2008 prin Workshopurile Exploratorii. Evenimentul a dat posibilitatea comunitatii stiintifice nationale de cercetare sa isi prezinte realizarile, a creat premisele pentru punerea bazelor si pentru extinderea a cat mai multe parteneriate stiintifice intre centrele romanesti si internationale de cercetare.
[caption id="attachment_1868" align="aligncenter" width="320" caption="Retea Complexa"]
[/caption]
– Nu spune adevaru’!
– Vrem sa stim adevaru’!
– Vrea cineva sa ascunda adevarul?
– Da…da… dar sa vedem si in ce scop vrea sa-l ascunda ?
O explozie de pareri, de ipoteze, de barfe si sfaturi… o mare indigesta de cuvinte ce par toate sa aiba un singur scop: germinarea unei stari de confuzie si frica! Si parca toate acestea nu ar fi suficiente pentru a infiora o planeta! Dincolo de auto-biciuirea mintii, Natura ne biciueste corpurile. Asupra noastra se napustesc…
Asistam la un proces de constientizare in plan pragmatic a cuplajului Geofizic-Economic-Social (Modelul GAIA – planeta vie) , pus in discutie atat de coerent in cartea Economie si Entropie de catre Nicolas Georgescu Roegen , parintele bioeconomiei. Eruptia extrem de locala a unui vulcan are la nivel global un cost de aproximativ 250 milioane de […]
