D-l Dragnea ar trebui să facă pasul „în lateral“ cerut în scrisoarea celebră a „dizidenților“ PSD. Ar fi, desigur, și spre binele nostru. Numai că domnia sa a declarat ferm că nu vrea „să iasă din politică și din viață ca prostu’“…
Ieșirea „în decor“ a României, afundarea tot mai gravă în haos politic, juridic și constituțional cer și un răspuns extern pe măsură. Îl mai poate opri ceva sau cineva pe Liviu Dragnea? Îl mai poate opri să nu distrugă complet ce a mai rămas din independența justiției, să-i facă iertați sau amnistiați pe infractori, în primul rând pe el însuși, deja condamnat în primă instanță pentru corupție?…
Ce s-a întâmplat în după-amiaza și seara lui 10 august știm, mai mult sau mai puțin. O mare manifestație pașnică antiguvernamentală a fost deturnată de grupuri de huligani, care i-au atacat pe jandarmi. Aceștia, în loc să-i izoleze pe huligani, au răspuns cu o violență cu totul disproporționată și indiscriminată, cu nori de gaze lacrimogene, tunuri cu apă și bastoane, împotriva tuturor protestatarilor din Piața Victoriei – indiferent de vârstă și sex. Unii protestatari au răspuns violent la rândul lor…
Problema respectării deciziei e de principiu, mai întîi. Ea n-are legătură nici cu impopularitatea ei, nici cu mizeria ei juridică, nici cu uneltirile sinistre ale lui Dragnea, Tăriceanu & Co. Președintele trebuie să semneze decretul de revocare a procurorului-șef DNA, pur și simplu fiindcă a jurat să respecte Constituția, iar CCR e singurul interpret autorizat al acesteia. Vreți un președinte sperjur?…
în 2018 forțele democratice și liberale nu mai pot beneficia de o susținere credibilă și eficientă din partea unui Occident unit, ca acum șase ani. În consecință, ar trebui ca ele, în mult mai mare măsură decât în trecut, să se bazeze pe ele însele, apelând mult mai mult decât până acum la inteligență, creativitate politică și acceptare a imperativului binelui comun…
Militantismul religios ecologist, importat din Vest, a găsit aici un sol fertil, cu sau fără ajutor rusesc. Între protestele privind Roşia Montană şi cele, mai recente, de la Pungeşti, legate de gazele de şist, exis¬tă o mare diferenţă de principiu, care va deveni tot mai vizibilă. Primele ţin de ecologie şi de politică. Celelalte se asociază tot mai mult cu ideologia ecologistă, care nu e nici simplă politică, nici ştiinţă, ci e o veritabilă religie seculară.
