O lacrima rece din ochi mi se scurge pe mana incet mi se prelinge sange e prea tarziu pentru a mai plange! poemul se naste din noapte se hraneste cu soapte iar gandul iti zboara la moarte… iti vrei si ceri clipa in care orbit de uitare nimic nu mai doare…
Gelosul dumnezeu ne lasa sa ne ratacim pe drumul ciudat ce ni l-a desenat… azi cand cu toti am uitat de fericire… Toti refuzam sa dam iubire… Nici nu mai stim pierduti in agonia de-a ne pretinde sa traim! Totul se leaga haotic, dar orbiti de durere uitam sa daruim tot ce putem mai mult […]
Visez… ca traiesc Ma ratacesc in mine si ma ascund sub ziduri ce le-am cladit chiar eu ma pierd sa nu mai stiu ca… de atata timp eu nu sunt eu… sunt sclava mea si ma sufoc ca nu pot sa ma-nving DELOC! Am lumea mea in care uit tot ce-i afara si ma dau […]
Victima fara vina Intra in camera si incepi sa tremuri… Pana si aerul devine mai greu si timpul se opreste intr-o clipa atat de moarta comparativ cu durerea ta atat de vie. Ti-ai promis sa nu mai plangi, sa nu iti mai fie frica, dar lacrimile sunt singurele stapane, iar tie nu iti mai apartine […]
