Căldura palmei a topit stejarul Catedrei unde le dădeai poveţe. Din bănci cernite s-a prelins tristeţe Şi-n geamul clasei a tăcut canarul. Nu îmi mai dau pereţii-nalţi bineţe. A-ncremenit în cuie calendarul. Prin fagul gros ce-adăpostea cuibarul Se zbat căinţe şi uitări răzleţe. De ce mă arde amintirea clipei Când te-am văzut cu-atâta trudă-n trup […]
Sala Casei Muresenilor din Brasov a fost neincapatoare, asa cum n-am vazut-o niciodata. A fost nevoie de scaune si intr-o incapere alaturata , chiar daca oamenii asezati pe ele au vazut doar partial. S-a inceput cu prezentarea unui film, un reportaj emotionant despre Ana Il, cu cateva lansari ale cartilor sale, prezenta ei la actiuni, […]
Să te abaţi din drumul spre Poiană, Doar cu un pas să te îndrepţi spre piscuri Fără să ştii de necuprins şi riscuri, Ca să găseşti a regelui coroană. Stânci spre senin sunt două albe discuri. Ajungi solemn erou într-o icoană Cu-n alb trăpaş ce a pornit în goană Să smulgă ramul corbilor din pliscuri. […]
PRESS RELEASE 10.10.2008 Antidot pentru incultura Anuntand finalistii primei editii a Concursului National de Poezie “ANA IL” (destinat tinerilor poeti care nu au debutat editorial), scriitorul si jurnalistul brasovean Adrian Munteanu, directorul editurii ARANIA (Brasov) – care se ocupa si de organizarea concursului- a opinat: “Poezia este o reteta sigura anti-incultura. Cine se indragosteste de […]
Robuste porţi sunt gata să se-aplece. Eu şi coşciugul mamei. Lungi tăceri. Ochi înseraţi. Aşa curând să pieri ? Rostesc în gând. Nu-s lacrimi să mă-nece. Cui să mă plâng ? Noi n-am avut averi. Abur firav din lumânare trece. Doar eu. Sărutul ultim trist şi rece. Un gol în piept. Ai încetat să speri […]
După “Tăcerea clipei” ( Sonete 1), Arania, 2005, “Casa fără ziduri” (Sonete 2), Arania, 2006, “Paingul Orb” (Sonete 3), Arania, 2007, a venit momentul să apară “Ferestre în Cetate” (Sonete 4), la aceeaşi editură braşoveană Arania, cu o tradiţie de 17 ani în domeniul editării de carte. De această dată volumul este dedicat Braşovului, oraşul […]
După “Tăcerea clipei” ( Sonete 1), Arania, 2005, “Casa fără ziduri” (Sonete 2), Arania, 2006, “Paingul Orb” (Sonete 3), Arania, 2007, a venit momentul să apară “Ferestre în Cetate” (Sonete 4), la aceeaşi editură braşoveană Arania. De această dată volumul este dedicat Braşovului, oraşul natal al autorului, conţinând 87 de sonete, cu tot atâtea locuri […]
Admir pe cel ce-n veci se iroseşte. El dă mereu şi nu vrea să reţină. Pe-acel ce-alungă zbaterea străină Şi-n cercul tihnei nu se mai opreşte. Îmi place omul gata să aţină Căi de furtuni când mărul blând rodeşte. Din colcăiala urii prinsă-n cleşte Se va căzni să semene lumină. Veghez pe-acel tinzând spre înălţime […]
Am iscodit ţinutul cu silinţă Să îmi găsesc virtutea, să m-adape. Pe ţărm arzând, în care vis încape Să o înalţ, de este cu putinţă. Pe Eufrat treceam împins de ape, În Partenonul celor de-o fiinţă, Doar voi găsi o brumă de putinţă În trupul meu inert adânc să sape. Într-un târziu, cu anii traşi […]
Ce-i fericirea mea? O-mprăştiere De aripi albe pe gunoiul zilei. Ce-i judecata mea? Silinţa Scyllei De-aş căuta Charybda din artere. Ce e dreptatea mea? Frământ argilei Lipind în trup izbânzi fără avere. Ce e virtutea? Truda la galere Să pot ajunge-n marginea veciei. Am obosit de stearpa toleranţă, De binele făcut pentru un orb, De […]
Abrupt atac, arípa amuţită, Amorfe-accente aspru amputate Au asfinţit abulic amânate Având alături arma aţintită. Afinităţi avid algoritmate Aur ascund, alica aţipită. Acea arcadă amplu alungită Ardea alcoave-amar aglutinate. Absent ascult aceeaşi abordare A acoladei arcului astral. Aulic ax acoperă altare Actinii-albastre au ajuns aval. Adevereşte-ardenta alternare Acord adus aproape abisal.
Iubirea mea de linişte deplină Apare-n trup din legi mereu înalte. E o iubire neoprită-n halte, Îmbietor de tandră şi senină. Nu caută-ntrupări din strâmbe dalte De presărat pe suflet în surdină, Nu se revoltă fără nici o vină Pe cei ce vor în scări de foc să salte, Nu osteneşte-n sine, nu abundă În […]
Aştept primirea-n taina casei tale, La poarta care-nchisă îmi rămâne. Ai pus străjeri venirea să-mi amâne. În grele-armuri mărşăluiesc pe dale. Mărunte slugi se fac pe timp stăpâne Şi-n ceas străin, înlănţuit în zale, Alungă trilul mierlelor din cale Şi-nfig tristeţi în încăperi bătrâne. Doar eu şi ceaţa gâtuind suflarea Hălăduim prin gând rămas ascuns. […]
Călcam pe iarba de sărut nebună. Sclipea zăpada-n suflete, uşoară. Ploua tihnit şi grav în câte-o vară, Cânta un greier tainic pe o strună. Mă scuturam de frunza ce-o să moară. Se pregătea lumina să apună. Un soare crud ardea pe câte-o dună Şi-n trup uitarea începea să doară. Din struguri mustul se scurgea pe […]
Sălbatică nălucă-i aminirea Acelor clipe flămânzind prin vreme Şi ţintuite-n trupul care geme, Târât prin gări, să-şi vândă putrezirea. Ce am făcut să mă dezbar de creme Mânjind cu spaime gestul şi privirea ? Ce am rostit ca să ascund uimirea Rămasă-n joc de false teoreme ? Încă mai trec printre zidiri străine. Pe străzi […]
Particulă-n oceanul de cuvinte, Cât mi-aş dori să le găsesc măsura, Să dau consoane-n praf stelar de-a dura Şi să îi scot confuziei un dinte. Obscur pion, nesocotindu-şi tura, Pe câmpul vast, sădit cu oseminte, Cât aş lupta să le cioplesc morminte Seminţelor ce şi-au pierdut armura. Inclus în val, chiar valul mă mai scoate […]
lângă mare Tăcerea clipei a-mpietrit câmpia. S-a scurs prin vene năucite vinul, Iar flinta verii a scuipat veninul De fierbinţeală, amuţind vecia. Aruncă ziua către stânci seninul, Oprind din zborul tandru păpădia. Clipeşte stins din minaret geamia, Îşi plâng delfinii înspre larguri chinul. Cuprinsul palmei peste pietre frige Şi soarele e doar un veşted disc. […]
Scriu un sonet. Deplină amăgire Că prin canon mai liber mă voi face. Dar sunt ce vreau, ce ştiu şi ce îmi place, Modest cârpaci de vorbe şi iubire. Un gând buimac într-un ungher îmi zace Şi nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Şi mă aruncă-n lumile opace. Trec voci cerşind cărarea […]
Pofta de-a fi un Om şi-un Zeu în spaţii S-a împlântat în visul meu, fierbinte. A scotocit păduri de oseminte, Să urce pod peste răstimp şi naţii. Pot să cobor tot mai adânc în minte, Ca să primescde la săgeţi ovaţii, Să trec un duh prin veşnice mutaţii Şi să-l înalţ în templul de cuvinte. […]
Din tânăr rod îmi pregătesc merinde, Şă îmi pătrundă seva lui ţinutul. Mi-or amâna poverile sărutul Şi rădăcini de glod lutos s-or prinde. Din iarba chibzuinţei ţes avutul De-o-mbucătură foamea mea depinde. Pe cruci de fum primejdia mă-ntinde Şi îmi mângâie tâmpla neştiutul. Târziu le strâng pe toate-acestea-n minte, Şi-mi fac sălaş din zvelte crengi […]
Admir pe cel ce-n veci se iroseşte. El dă mereu şi nu vrea să reţină. Pe-acel ce-alungă zbaterea străină Şi-n cercul tihnei nu se mai opreşte. Imi place omul gata să aţină Căi de furtuni când mărul blând rodeşte. Din colcăiala urii prinsă-n cleşte Se va căzni să semene lumină. Veghez pe-acel tinzând spre înălţime […]
