caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

PCRM şi integrarea europeană în zodia alegerilor anticipate

de (8-6-2009)

Convergerea europeană a summitului Parteneriatului pentru Cooperarea în Europa de Sud-Est (PCESE), desfăşurat la Chişinău, cu cea a evenimentului de demarare a activităţii Parteneriatului Estic, la Bruxelles, a creat o conjunctură calitativ nouă pentru mediul politic intern din Republica Moldova.

Declaraţia adoptată de reprezentanţii statelor Europei de Sud-Est prevede expres necesitatea unui dialog, spirit de compromis şi relaţii de bună vecinătate în regiune, unde se menţine o atmosferă tensionată (Grecia-Turcia: problema Ciprului; Grecia-Macedonia: disputa din cauza numelui Macedoniei; Albania-Serbia: problema Kosovo; Bosnia şi Herţegovina: conflicte interne; iar odată cu instalarea PCRM la putere – relaţii conflictuale între Republica Moldova şi România). În lumina acestui act, oficialii mai multor state participante la summit au atenţionat partea moldoveană asupra problemei regimului de vize aplicat cetăţenilor români, care a fost calificat drept „regres” în procesul de liberalizare a vizelor cu statele UE.

Pe de altă parte, secretarul general al Consiliului regional de cooperare, Hido Biscevic, a evidenţiat importanţa unor relaţii de bună vecinătate viabile pentru asigurarea dezvoltării regiunii, în special pe timp de criză. Sub incidenţa acestei recomandări cade şi RM, care în urma evenimentelor post-electorale a redus definitiv normalitatea în relaţiile moldo-române (atribuirea calificativului de persona non grata Ambasadorului român de la Chişinău, stabilirea unilaterală a regimului de vize pentru cetăţenii României etc.).

Atât erodarea raporturilor bilaterale, cât şi acţiunile în detrimentul apropierii efective de UE (problema vizelor pentru cetăţenii României) au fost neglijate de preşedintele RM, V. Voronin, care în schimb a făcut demersul tradiţional, dar deja puţin credibil, în vederea liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni şi integrarea europeană a ţării. Ambiţiile europene nefondate şi orgoliul politic ale conducerii moldovene manifestate şi de această dată se datorează inerţiei europene a statelor din regiune în relaţie cu UE (ca urmare a prioritizării Balcanilor de Vest pe agenda extinderii europene etc.), care însă nu îndeplinesc criteriile de bază necesare pentru avansarea europeană (aspect remarcat în cadrul summitului de către şeful Delegaţiei Comunităţilor Europene de la Chişinău, Cesare de Montis). În condiţiile unor Balcani de Vest problematici din perspectiva integrării europene, dar în continuare abordaţi de NATO, guvernarea comunistă a acţionat în vederea folosirii acestei reuniuni înalte pentru a inocula opiniei publice locale falsa percepţie vizavi de posibilitatea conectării RM la o regiune care deja posedă foaia de parcurs cu destinaţie europeană clară. Valoarea liderilor politici regionali prezenţi la eveniment (doi preşedinţi de stat, prim-miniştri şi alţi înalţi oficiali), precum şi pledoaria făcută de aceştia pentru integrarea europeană integrală a Europei de Sud-Est conferă pe cale indirectă o legitimitate politică majoră guvernării comuniste, care în ajunul anticipatelor intenţionează să valorifice sentimentele pro-europene a unor segmente distincte ale electoratului.

Summitul PCESE a prezentat pentru comunişti o circumstanţă favorabilă pentru revigorarea imaginii lor „europene” puternic şifonate de rapoartele şi declaraţiile post-electorale critice ale instituţiilor europene adresate autorităţilor moldovene. Mai mult decât atât, aparatul propagandistic pro-comunist a obţinut posibilitatea prin acest intermediu să echilibreze conţinutul spaţiului public autohton suprasaturat de discursuri de orientare pro-rusă. Or, în cadrul alegerilor anticipate se prevede o mobilizare totală a partidelor mai mici (inclusiv cele social-democrate), ceea ce comportă anumite ameninţări pentru un bilanţ electoral confortabil comuniştilor (adică peste 61 de mandate în Parlament).

Totodată, opoziţia ar putea găsi careva repere în platformele deja dezvoltate de Parteneriatul Estic, în special pe baza filierei care răspunde de democraţie, buna guvernare şi a stabilitate în cele 6 state (ex-sovietice) partenere ale UE. De aceea, summitul de la Chişinău care s-a soldat cu transmiterea preşedinţiei în cadrul PCESE, de la RM către Turcia, a avut o dublă semnificaţie pentru gruparea comunistă. Primo, liderul comunist V. Voronin a folosit tribuna regională pentru a reanima discuţiile în societatea derutată şi frustată despre valabilitatea integrării salvatoare a RM în UE alături de Balcanii de Vest. În realitate însă, negocierile privind un nou Acord aprofundat cu UE vor fi amânate din cauza alegerilor anticipate, pe de o parte, iar Parteneriatul Estic din care face parte Moldova nu prescrie vreun destin european cert, pe de altă parte. Din acest considerent, reuniunea la nivel înalt de la Chişinău (4-5 iunie), chiar dacă a întrunit oficiali ai ţărilor cu prezent sau/şi viitor european concret, dar necorespunzătoare în totalitate standardelor europene, constituie o modalitate eficientă pentru PCRM de a-şi menţine pe linie de plutire discursul politic pro-european. Scopul acestei manevre este influenţarea opiniei publice moldoveneşti vizavi de apartenenţa comuniştilor la forţele politice moldoveneşti care propagă şi susţin aspiraţiile europene ale RM.

Secundo, autorităţile moldoveneşti confruntate cu primele semne ale crizei financiare şi economice au urmărit să-şi conjuge demersul cu cel regional privind nevoia de asistenţă din partea comunităţii internaţionale (cea europeană) pentru depăşirea dificultăţilor economice (fapt reflectat în DECLARAŢIA COMUNĂ DE LA CHIŞINAU A ŞEFILOR DE STAT ŞI GUVERN AI STATELOR PARTICIPANTE LA PROCESUL DE COOPERARE ÎN EUROPA DE SUD-EST (SEECP)). Pentru a ameliora situaţia în economie sau a crea impresia existenţei unor intenţii în acest sens, comuniştii au folosit inclusiv acest for european regional. Acest imperativ trebuie respectat cu rigurozitate de PCRM, dacă acesta doreşte să deţină controlul public şi mediatic asupra subiectului legat de criză, utilizându-l excesiv împotriva opoziţiei anti-comuniste.

În concluzie putem conchide faptul că tentaţia reanimării ideei aderării RM la UE prin Balcanii de Vest este la fel de mare pe ambele maluri ale Prutului (în cadrul vizitei recente în Grecia, preşedintele României a făcut afirmaţii în acest sens). De asemenea, ca urmare a constrângerilor politice (alegeri anticipate, ofensiva opoziţiei pe plan extern, mobilizarea şi organizarea ei etc.) şi a deficienţelor în procesul integrării europene, comuniştii emit fără oboseală mesaje pro-europene, în fond sterile, pentru a se reabilita în ochii cetăţenilor tot mai nemulţumiţi de calitatea guvernării şi a se ralia discursului european al opoziţiei cu scopul banalizării ei.

Pe de altă parte, ipostaza de cerşire de ajutor şi sprijin politic din partea Bruxellului se poate schimba îndată ce actuala putere îşi va prelungi mandatul. Mai ales că, pentru derularea acestui scenariu există premise considerabile: reticenţa UE (ţările din Vechea Europă) faţă de Europa de Est, resuscitarea influenţei ruse (în termeni de securitate energetică, economică şi de „hard şi soft power”) şi dezgheţarea treptată a problemei transnistrene.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.144.84.155