caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Diaspora



 

Cetăţenia română şi problemele stringente ale Republicii Moldova

de (10-5-2009)

“După ce, pe 15 aprilie, Guvernul României a emis o ordonanţă prin care a completat şi modificat Legea cetăţeniei române nr. 21 din 1991, mii de cetăţeni ai R. Moldova vin zilnic la oficiile poştale să expedieze scrisori prin care solicită redobândirea cetăţeniei române. Amintim că, în conformitate cu modificările operate, ei vor putea s-o redobândească în termen de maximum cinci luni de la data înregistrării cererii. Ieri, sediul Poştei centrale din Chişinău era ca un adevărat furnicar. În sala de la parter a oficiului poştal nr. 12 era imposibil să te deplasezi. Cu toate că un crainic anunţa că cetăţenii pot expedia cereri de programare în vederea depunerii dosarului de redobândire a cetăţeniei române şi la alte oficii poştale, lumea a preferat să facă acest lucru anume aici. Majoritatea dintre cei cu care am discutat au spus că vor să depună cereri pentru întreaga familie. „Nu mai dorim să stăm închişi în ţarcul lui Voronin. Vrem să fim cu toţii în marea familie europeană! Vrem cetăţenie română şi punctum”, ne-au declarat mulţi dintre ei.”- scria zielele trecute Nicolae Roibu în ziarul Timpul.

Este o reacţie firească a populaţiei din RM după recentul val de violenţe şi discursul românofob al autorităţilor de la Chişinău. Românii basarabeni ştiu foarte bine, din istorie (nu cea din manulele falsificate, bineînţeles, ci istoria trăită de părinţii şi bunicii lor), că dacă se dă semnalul de start, de la “conducere”, românofobia, specifică societăţii moldoveneşti, cultivată zeci de ani la rând prin politici bine dirijate, va lua amploare şi va face noi victime nevinovate. Aşa a fost şi în ‘88, şi în ’92, şi în ‘94, şi în 2002, iar tradiţia vine din perioada stalinistă.

După ce Traian Băsescu a anunţat simplificarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni, am asistat la o adevărată isterie mediatică, prilejuită de două fenomene simetrice: atacurile conjugate ale Kremlinului şi ale Chişinăului asupra României care protestează, bineînţeles, pe de o parte, şi îngrijorarea mass-media din UE în faţa unui eventual val de noi cetăţeni UE, via România, pe de alta. Ambele fobii au ocupat primele pagini ale ziarelor, primele minute ale programelor de ştiri şi ambele sunt neîntemeiate. Prima, pentru că România nu face decât să fie consecventă în politica sa, găsind un mijloc legal, democratic, de a repara parţial, pentru urmaşii românilor care au suferit după cel de-al doilea război mondial, consecinţele Pactrului Ribbentropp-Molotov. Rusia, care acordă cetăţenia sa oricărui doritor dinspaţiul fostei URSS de a deveni cetăţean rus, ar fi ultima îndreptăţită să protesteze.

Cât priveşte frica Occidentului de noii cetăţeni UE originari din RM, nu cred că ar trebui să fie îngrijorată de acest act justiţiar în sine – de faptul că descendenţii acelor români, cărora acordul dintre regimul lui Hitler si puterea sovietică le-a incălcat dreptul la cetăţenie şi identitate, li se face astăzi dreptate. Aceşti noi cetăţeni UE nu vor pleca din RM pentru că vor redobândi cetăţenia ţării la care nu au renunţat niocdată şi, cu ea, un paşaport românesc. Ei ar putea să emigreze pentru că politica românofobă şi incapacitatea de a guverna a puterii politice a RM au devenit insuportabile. Altfel, este deja bine cunoscut faptul că o mare parte din cetăţenii RM au şi ajuns în ţările UE şi lucrează acolo, deseori la negru, dovadă că şi în lipsa unui paşaport valabil ei încearcă să fugă de politica antidemocratică de acasă. Una dintre cauzele pentru care cetăţenii RM apelează la dreptul de a-şi redobândi cetăţenia română este atmosfera de incertitudine, de nesiguranţă, care domină în societatea noastră, începînd cu acel “război împotriva limbii române”, declanşat încă în ’89 de către Interfront, continuat de forţele armatei a 14-a în 1992 şi resimţit în stânga Prutului, ori de câte ori Rusia încearcă să-şi reinstaureze influenţa în fostele teritorii sovietice. Este firesc, deci, ca românii din RM să caute protecţia statului român, dar şi pe cea a statelor din UE, din care România face parte, în cazul în care se simt ameninţaţi la ei acasă.
Partidele de opoziţie, mass-media, societatea civilă şi observatorii străini au semnalat de mult prea multe ori că situaţia drepturilor omului a devenit insuportabilă în RM. Răspunsul conducerii RM a fost, de fiecare dată, de un cinism dezarmant. În aceste condiţii, este normal ca populaţia să căute sa plece cât mai degrabă şi cât mai departe din RM.

Soluţia, deci, nu este interzicerea cetăţeniei române, cum i-ar placea Kremlinului şi Chişinăului, ci instaurarea unei democraţii funcţionale în RM şi, implicit, retragerea forţelor armate ruseşti din regiunea transnistreană, unde aceste forţe constituie un factor destabilizator şi ameninţă securitatea RM şi a frontierelor UE şi NATO. Apropo de stabilitate, declarată ca un deziderat de către toată lumea, când se discută despre situaţia politică din RM. Nu cred că “stabilitate” s-ar traduce prin simpla imagine a clădirilor administrative din Chişinău cu geamurile întregi. Nu putem vorbi despre o stabilitate veridică, atunci când ea se ţine pe încălcări grave ale drepturilor omului.

S-a menţionat de multe ori că RM este o “ţară a paradoxurilor”. Unul dintre paradoxuri era faptul că moldovenii votează cu comuniştii (declaraţi sau reformaţi) şi pleacî să lucreze la… capitalişti. Poate că acest paradox se explică prin fraudarea sistematică a alegerilor? Dacă cetăţenilor moldoveni le-ar fi plăcut atât de mult “socialismul” regimului comunist, de ce ar mai fi plecat? Nu era logic să rămână acasă, dacă le place guvernarea, pe care o aleg în mod repetat, acordându-i mereu un procentaj care le asigură comuniştilor o situaţie dominantă în Parlament?

Un alt paradox e faptul că, deşi este cea mai săracă ţară din Europa, majoritatea protestelor din RM sunt destul de departe de temele strict economice sau sociale. Cu mici excepţii, protestele cetăţenilor RM vizau, cel puţin până în prezent, în primul rând, chestiunea identitară (de exemplu, dreptul la denumirea corectă a limbii oficiale: Limba Română; sau dreptul la studierea Istoriei Românilor) şi problema situaţiei geopolitice ( ieşirea din CSI, retragerea armatelor ruse din Transnistria, integrarea în structurile UE şi NATO, apropierea de România). Sigur, problema drepturilor omului este una de bază într-o democraţie. De aici concluzia că astea sunt problemele cele mai dureroase ale RM, cele care necesită o soluţionare urgentă.

Paradoxurile, prietenii geniului, ca să parafrazez un vers celebru. Înainte de alegeri, un tânăr expert a zis despre electoratul Republicii Moldova că e “mai inteligent decât pare” ( http://www.azi.md/ro/comment/1547 ). S-ar putea ca explicaţia să fie foarte simplă, genial de simplă, cum se întâmplă de obicei, şi, în condiţiile în care am avea la dispoziţie date corecte, nefalsificate, experţii să constate că ceea ce a fost numit de atâtea ori “paradoxul moldovenesc” nu e altceva decât o sumă de erori regretabile.

www.argribincea.wordpress.com>/i>

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • atanasiu: (10-5-2009 la 00:00)

    Dna Gribincea,
    Celor care se sperie de exodul moldovean in EU le-as spune sa nu se sperie ca acestia vor veni, ci din contra ca in ciuda dorintei lor, fata de piedicile pe care le intampina, daca se vor dubla sau maximorum tripla cifrele, ceea ce este foarte putin, si in contra partida mai bine sa-si analizeze datele demografice proprii si numarul mediu de copii nascuti per familie cu bunici si strabunici europeni, adica majoritar crstini si sa calculeze cam in cat timp vom avea UE a califatelor musulmane?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Ca nuca în perete se potrivește acest ecou despre „UE a califatelor musulmane(?!)” cu textul propus de Argentina Gribincea. În rest, este o vehiculare a sperietorii islamismului, care echivalează musulmanii cu fundamentaliștii islamici, teză dragă islamofobilor (mulți dintre ei în mod paradoxal și antisemiți).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • griar: (10-5-2009 la 00:00)

    Domnule Atanasiu, eu nu cred ca ingrijorarea celor din UE este atat de mare, pe cat s-a speculat in presa (mai ales in presa din Rusia, dar si in mass-media de la noi, atat cea din RM, cat si cea din Romania – din diverse motive: la noi, in RM, din cauza „romanofobiei institutionalizate”, iar in Romania din motive electorale). E adevarat ca au fost obiectii ale unor oficiali europeni, dar sursa nemultumirilor este, totusi, Rusia. Sper sa am ocazia sa detaliez.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Rusia e complet secundară în toată această atitudine a Uniunii Europene care datează nu de ieri de azi. N-am să obosesc să repet: Legea Cetățeniei 21/1991 a fost modificată în sensul suspendării procedurii accelerate de redobândire a cetățeniei pe 13 decembrie 2001, când la 1 ianuarie 2002 au fost ridicată necesitatea vizelor Schengen de călătorie în Uniunea Europeană pentru cetățenii români.

    Până la 1 ianuarie 2002 au fost redobândite circa 100000 de cetățenii de persoane din Republica Moldova, de atunci încoace, sub 5000.

    Cât privește îngrijorarea nu numai a unor oficialități de la Bruxelles, dar și în mai multe țări importante ale UE, ea este reală și o confirmă cel puțin o sursă a mea de cea mai mare încredere. Deci în UE perspectiva (fie și teoretică) creării de către România a unui număr mare de cetățeni din RM, produce o reală îngrijorare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • griar: (10-5-2009 la 00:00)

    Domnule Clej, sunt nevoita sa va contrazic. Dvs vorbiti despre o modificare care a fost adoptata in 2001, eu insa ma refeream la reactciile recente, din aprilie a.c. Cat priveste gravitatea problemei, este discutabil atat numarul cetatenilor care ar emigra din RM, cat si efectele acestei emigrari. Fapt cunoscut, in fond, la Bruxelles. Repet, obiectiile oficiale din partea UE nu par sa semnaleze o ingrijorare majora, fiind, mai degraba, un „ecou” al protestelor rusesti. O sa revin, ca sa explic de ce cred asa.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Nanu Peri: (10-5-2009 la 00:00)

    Eu cred ca tendinta pentru dobandirea cetateniei romane de catre romanii din RM face intr-un fel jocul rusofililor din Basarabia, contribuind la modificarea balantei demografice in favoarea lor. Si asta, dupa ce aceasta balanta a fost de-acum viguros modificata de geniala (din punctul sau de vedere!) si tipica metoda stalinista de a retrasa granitele naturale ale Basarabiei istorice prin constituirea RM in asa fel incat procentul celor de limba materna romana in RM sa fie cat mai mic: incorporarea Transnistriei si „descorporarea” celor 4 judete de la gurile Dunarii si a unei parti din Bucovina.
    Politica de incurajarea (uneori fortata) a transferului de populatie, a contribuit si ea la schimbarea demografiei, iar actualul val, desi benefic pentru fiecare din cei care participa la el, va avea acelasi efect.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • griar: (10-5-2009 la 00:00)

    Nu stiu la ce modificare demografica in favoarea „rusifililor” va referiti, domnule Nanu Peri. Rusofilia nu mi se pare o chestiune demografica, de fapt. Daca va referiti insa la aspectul demografic al actualei RM, conform ultimului recesamant (organizat de PCRM, deci nu avem de ce sa-i banuim de romanofilie exagerata, si, implicit, de falsificare in favoarea romanilor), romanii constituie aproximativ 80% din totalul populatiei (fara Transnistria).

    Dar repet concluzia din articol: daca vrem sa prevenim exodul populatiei din RM, este esential sa se asigure monitorizarea situatiei politice de acolo cu instrumente internationale (inlcusiv monitorizarea militara a regiunii transnistrene). Altfel, nicio metoda nu-i va opri pe oameni sa FUGA de ductatura care tinde sa se instaureze.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    În primul rând, dacă noțiunea de „cetățean român” (nu „român”) este atât de neclară, cum de au redobândit înainte de 2002 (când legea a fost schimbatp) aproape 100000 de persoane din Republica Moldova cetățenia României?

    În al doilea rând – domnule (doamnă?) „Urmașul” – de ce vă ascundeți sub anonimat? Nu de alta, dar cineva care o critică pe ziarista Stela Popa pentru că „a șters-o cu viteza luminii” de la Chișinău (poate că securitatea ei este în primejdie acolo) ar trebui să dea dovadă de mai multă decență. Dar dictonul englezesc „you should put your money where your mouth is” nu se prea aplică unor astfel de persoane.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Garincea: (10-5-2009 la 00:00)

    Dle Clej,

    Va consideram un analist serios. Argumentele d-stra insa aduse aici ma fac sa cred ca abordati problemele Basarabiei cu o superficialitate crasa, daca nu cu rea intentie. Ma mira ca acceptati argumentele lui Lavrov despre acordarea cetateniei romane moldovenilor si uitati ca Romania are o obligatiune morala fata de basarabeni. Parintii mei, de exemplu, s-au nascut in 1934 pe teritoriul Romaniei ca cetateni romani. Romania i-a cedat Rusiei sovietice fara un foc de arma (apropo, Finlanda a avut curajul sa lupte cu URSS, Romania nu). Parintii mei nu au renuntat niciodata la cetatenia romana. De ce adica ai nu au dreptul sa-si redobandeasca un drept ce li s-a luat ? Tatal meu care are 75 de ani vrea sa aiba pasaport romanesc pentru a muri roman, dar nu pentru careva beneficii aduse de pasaportul romanesc. Faptul ca el trebuie sa doarma prin vami candi si viziteaza copii la Cluj, este o crima a statului roman fata de el care care s-a nascut cetatean roman si Stalin, cu acordul tacit al Romaniei, i-a luat-o.

    Apoi de ce nu va deranjaza faptul ca Rusia acorda in masa cetatenie tuturor fostilor cetateni (si urmasi) ai defunctei URSS ? De ce nu va deranjaza faptul ca numai in Transnistria sunt déjà 135 mii cetateni rusi si circa 90.00 cetateni ai Ukrainei ?

    Problema basarabenilor e ca la carma Romaniei se afla de la 90 incoace niste pigmei politici care au o memorie istorica foarte scurta si sunt fricosi. Daca germanii ar fi fost ca Romanii, apoi si astazi ar mai fi existat RDG –ul , iar nemtii din Povolgia ruseasca ar fi stat in randuri pe la consulatele germane din Rusia pentru a-si vizita mormintele parintilor.

    Ma tem ca pierd vremea explicandu-va unele lucruri, pentru ca v-ati « europenizat » si nu mai puteti intelege asa «sentimentalisme ».

    Anton Dogaru

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Domnule Anton Dogaru,

    Că mă considerați sau nu analist serios, ca să fiu sincer nu mă preocupă foarte tare, că insinuați rea-credință mă deranjează și v-aș ruga să vă retrageți IMEDIAT această afirmație.

    Ca să fiu sincer nu sunt la curent cu argumentele invocate de Lavrov și nici nu mă interesează. România este membră a Uniunii Europene și mă interesează argumentele UE, care le predatează de mult pe cele ale lui Lavrov.

    Așa cum spuneam, România nu poate face figură aparte în UE în privința politicii de acordare a cetățeniei. Nu mă îndoiesc că tatăl dumneavoastră e sincer în motivele de redobândire ale cetățeniei române, dar multe alte sute de mii care și-au descoperit „vocația” după 2006 nu sunt.

    Iar ultima dumneavoastră frază „Ma tem ca pierd vremea explicandu-va unele lucruri, pentru ca v-ati « europenizat » si nu mai puteti intelege asa «sentimentalisme ».” dovedește că nu aveți argumente serioase în favoarea ușurării de către România a redobândirii cetățeniei române de către cei din Republica Moldova.

    Domnule Dogaru, sunt extrem de legat sentimental de acele locuri și de mulți oameni acolo și cariera mea de jurnalist (nu vorbe goale, păunisto-patriotade) stă dovadă, dar asta nu însemană că trebuie să înghit „sentimentalisme” numai ca să fiu popular printre cititori.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Urmasul: (10-5-2009 la 00:00)

    Coincidenta a făcut sa pot vedea la o persoana documentele pe care aceştia le depun pentru redobândirea cetăţeniei române.

    Din curiozitate caut sa vad cum arata acel document de fost roman.
    Nu mica mi-a fost mirarea sa descopăr ca e o aiureala completa din punct de vedere legislativ.
    Legea cere documentele doveditoare redobândirii spunând în felul următor.

    Se cer:
    Acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, deces sau divorţ) în copii legalizate pentru titular şi ascendenţi (părinţi, bunici), “foşti cetăţeni români”

    Bun, caut actul cu pricina el fiind şi curiozitatea.
    Şi ce credeţi ? Nu există
    Nu exista nici că au avut, nici că au fost încetăţeniţi nici că li s-a preschimbat, nimic, un zero complet mergând inclusiv pana la toate cele 3 gradele de rudenie.
    Intrigat de vreo coincidenta sau neclaritate mai caut, la toţi străbunii, în actele de deces, în cele de naştere, în cele de căsătorie …absolut nici un act sau document cu menţiunea „roman” la nici un grad de rudenie.

    Mă îndoiesc ca statul roman este în posesia unor arhive cu foştii cetăţeni romani din zonele respective şi acele timpuri.
    Mi s-a părut uimitor aspectul şi am început sa caut pe internet despre aceasta latura.
    Surpriza mare, toţi stau la capitolul acte doveditoare identic.

    Cetăţenia se acorda în funcţie de localitatea unde au domiciliat bunicii, nu după cetăţenia acestora.
    Dovada concreta de „foşti cetăţeni romani” în mod uimitor nu exista.

    Reiese că cetăţenia se acorda tuturor locuitorilor Basarabiei din vremea respectiva şi implicit urmaşilor acestora, care ipotetic, cine ştie, ar fi trebuit sa fie şi romani doar pentru ca locuiau acolo.

    Întrebare pusă si către Stela Popa, care in mod ciudat a şters-o cu viteza luminii.
    Sa nu credeţi ca am ceva cu ei, fie sănătoşi, să redobândească şi luna de pe cer, dar nu pot sa nu rămân uimit de stilul legal al politicii de redobândire
    Nu ai cum sa nu iţi pui întrebarea „ce se doreşte de fapt” şi unde e legalitatea.
    Dacă e bal sa ştim şi noi.
    (Dacă nu apare ecoul înţeleg aspectul, nu e cu bănat, dar totuşi nu vă mira ? eu am rămas ..)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Urmasul: (10-5-2009 la 00:00)

    Hm, ce sa cred.
    Dacă s-au dat şi pana acum tot asa înseamnă ca ăsta e de fapt actul legal al redobândirilor.
    Dacă mă gândesc mai bine apare şi logica la spusele lui T.Băsescu, că nu e nici o problemă dacă se dau şi la rusi.
    E aproape cert faptul ca ele se acorda ca idee şi mod de operare pe localităţi, anume persoanelor ce au trăit acolo.
    Probabil a fost ceva cu actele, mie neclar, dar mai înseamnă ca ei nu au de unde sa ştie cert cine a fost roman sau nu.
    Dovada de „fosti cetăţeni romani” nu prea sta in picioare” fiind de fapt locul de trai.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Din ce scrie imaginea virtuală care-și zice „Urmașul” rezultă clar că nu cunoaște Legea cetățeniei 21/1991 dacă află din ce zice Băsescu că redobândirea cetățeniei române poate fi cerută de ORICE persoană care a fost sau ai cărei părinți sau bunici au fost cetățeni ai României înainte de 1940, INDIFERENT DE ORIGINEA ETNICĂ.

    Ceea ce înseamnă aproape toți cetățenii Republicii Moldova și ai teritoriilor din Ucraina caer au făcut parte din România înainte de 1940 au acest drept (cu excepția celor colonizați după incorporarea teritoriilor în URS).

    Condiția este necesară nu și suficientă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Urmasul: (10-5-2009 la 00:00)

    Nu e nimic altceva neclar decât dovada.
    Din moment ce nu am văzut in nici un act român, si la aproape toţi există aceeaşi problemă, rămâne acordarea pe baza unor prezumpţii, dacă teritoriul a fost sub cârmuirea României, si localnicii au fost automat romani.
    Logic ?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Dovada este foarte clară: actul de naștere al persoanei respectiv sau al părinților și bunicilor.

    România a acordat prin Constituția de la 1923 cetățenia română tuturor celor care trăiau pe teritoriul său la făurirea României Mari.

    Deci dacă eu am un tată sau o mam[ sau un bunic sau o bunică pe al cărui act de naștere scrie „Soroca, 1934”, sau „Storojineț, 1919” sau „Tatarbunar, 1920” este clar că era cetățean român. Deci, se înscrie în condițiile privind dreptul de a solicita (ceea ce nu înseamnă neapărat a primi) redobândirea cetățeniei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Urmasul: (10-5-2009 la 00:00)

    Eu asta încerc să vă lămuresc, pe actele de naștere al persoanelor respective, ale părinţilor, bunicilor si străbunicilor e trecut moldovean de la cap la coadă, inclusiv la naştere si căsătorie.
    E inexplicabil, s-a muşamalizat ceva cat au fost sub ruşi ?
    Poate vă daţi şi o părere, există sau nu şanse reale de redobândire in cazul dat ?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • griar: (10-5-2009 la 00:00)

    Petru CLEJ:

    ”Tocmai, preocuparea UE cun privire la crearea de către Româania de cetățeni europeni în Republica Moldova nu e noua, dar pot spune cu certitudine dintr-o sursă extrem de serioasă că recenta modificare a legii a stârnit din nou îngrijorare și iritare în anumite cercuri de la Bruxelles și din unele țări mari ale UE.”

    A.G. Cunosc astea, domnule Clej, dra mai stiu si ca UE isi facea mult prea multe griji pentru cetatenii romani care aveau sa “invadeze” statele UE (inclusiv Marea Britanie, care la 1 ianuarie 2007 isi fortificase aeroporturile, pregatindu-se de mult trambitata invazie), si s-a constat ca se ingrijorase degeaba.

    P.Clej: ”Faptul că liderul partidului eurosceptic UKIP, Nigel Farage, a ridicat spectrul unui milion de imigranți din RM, chiar dacă e o minciună grosolană în campanie electorală pentru europarlamentare are impact. “

    A.G. Bineinteles, xenofobia este un sentiment firesc, dar ca orice fobie, trebuie controlata, altfel pune stapanire pe ratiune si nu e bine…Altfel, romaniofobia este tot o forma a xenofobiei. Nu vad de ce am lupta mai putin contra romanofobiei, decat contra altor fobii, domnule Clej.

    P.Clel: “Reamintesc ce scriam acum aproape trei ani http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/10/061006_moldova_presa_cetatenie.shtml când sute de mii de moldoveni și-au adus aminte în mod oportunist de faptul că au dreptul să depună acte pentru cetățenia română taman când devenise clar că România va adera la UE la 1 ianuarie 2007. Acea campanie abjectă din tabloidele britanice, pe care autoritățile române nu au contracarat-o a contribuit semnificativ la nedeschiderea pieței muncii pentru cetățenii români, piață rămasă închisă și azi.”

    A.G.: Apreciez eforturile dvs. de a contracara zvonurile urate despre Romania (si Republica Moldova inclusiv). Din pacate, presa romana nu a constientizzt inca faptul ca este parte a opiniei publice internationale si ca ar putea face niste eforturi pentru a dezminti niste zvonuri, precum acesta. In mod evident, nu Guvernul roman trebuie sa se lupte cu tablidele britanice, ci… jurnalistii romani, care sunt COLEGI, de acelasi nivel, cu cei britanici Sigur, pentru asta, ar trebui ca insasi presa din Romania sa inceteze sa scrine aberatii, dezinformand, sau sa speculeze (repet, de cele mai multe ori din ratiuni electorale) pe chestiuni atat de importante, precum problema basarabeana, care este, in primul rand, o chestiune de securitate regionala. Fiind o problema atat de sensibila, tema basarabeana nu ar trebui sa faca obiectul “glumitelor proaste”, de genul “Germania nu si-a permis ceea ce isi permite Romania in materie de cetatenie. Germania a dat cetatenia sa tuturor nemtilor din partea estica, reunidnu-se cu aceasta, si acorda cetenia sa pe principiu etnic, si de atunci incolo, nemaivorbid de alte cateva situatii in care Germania continua sa acorde cetatenia UE. Romania nu face decat sa REDEA cetatenia pe care niste cetateni ai sai au pierdut-o in conditiile razboiului dintre doua dictaturi odioase. Este o actiune reparatorie, mai mult simbolica, indraznesc sa spun… Dar tocmai asta deranjeaza Rusia: faptul ca n-a reusit sa puna mana pe Basarabia sa o rusifice.

    P.Clej: “Nu v-ați pus întrebarea de ce polonezii nu au o lege similară pentru foști lor cetățeni din Ucraina, cei din Ungaria pentru Ucraina și Serbia sau Finlandezii pentru Karelia rusească?”

    A.G.: Polonia, Finlanda si alte state – toate au metodele lor de a gestiunona acest gen probleme, care, in fiecare caz, sunt diferite, totusi.Nu cred ca Romania trebuie sa imite comportamentul niciunuia dintre statele UE, din simplul motiv ca situatia Romaniei este, ca in orice alta tara, specifica.

    P.S. Sper ca am raspuns la majoritatea dintre intrebarile pe care le-ati formulat (deschis sau voalat). Daca mi-a scapat ceva, mii de scuze pentru graba in care raspund. Mai tarziu, voi putea reveni si cu alte comentarii. Sper.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Urmasul: (10-5-2009 la 00:00)

    Foarte interesant.
    Aţi spus următoarele:
    actele RM sau URSS „probează” nașterea între 1918 și 1940 pe teritoriul de atunci al României, așa cum spune legea cetăţeniei.
    De acord, pentru că persoana la care mă refer s-a născut exact între 1918 și 1940 pe teritoriul de atunci al României. Se încadrează perfect.
    E trecut moldovean cum vă spuneam.
    S-au făcut falsuri din moment ce actul legal diferă chiar si la ei.
    Deci nu sunt actele obiectul doveditor.
    Dovada reală a actelor fiind de fapt alta.
    Certifică dacă persoana a fost sau nu născută in perioada de’ şi atât,teritoriul fiind românesc se subînţelege şi identitatea.
    cu bătaie lungă, abia acum realizez „de ce” la altele.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Domnule sau doamnă care vă ascundeți sub aliasul „Urmașul”, chiar dacă spuneți ceva adevărat, nu știți să vă exprimați coerent, repetați tot timpul „moldovean” – ceea ce n-are nicio legătură cu subiectul.

    Puteți să vă exprimați clar, ca să înțeleg ce doriți?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Nu văd ce legătura are naționalitatea (etnia) de pe actul de identitate sovietic, cu faptul că persoana (sau părinții sau bunicii ei) au fost cetățeni ai României înainte de 1940, care se poate proba fie prin acte ale statului român dinainte de 1940, fie din actele RM sau URSS care probează nașterea între 1918 și 1940 pe teritoriul de atunci al României, așa cum spune legea cetățeniei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • griarg: (10-5-2009 la 00:00)

    Pentru dl „Urmasul”.
    1.Legea cetateniei romane se bazeaza pe principiul Jus Soli, de aici simplitatea restabilirii ei, in baza actelor doveditoare ca locul nasterii petitionarului (sau al urmasului acestuia) este Romania. Iar legea prvind redobandirea cetateniei pentru cetatenii din teritoriile romanesti instrainate (care si-au pierdut-o din motive neimputabile) urmeaza logic Decalartiile de condamnare a pactului Ribbentropp-Molotov de catre. Foarte sorect, dupa parerea mea.

    2.Actele sovietice au fost falsificate, bineinteles. Si nu numai datele privind originea etnica (acolo unde trebuia sa fie scris „roman”, de regula sta semnul „-„), dar si cifrele, uneori, sunt notate gresit in actele din arhivele RM, si numele unor persoane au fost falsificate. Asta face, din cate am putut sa-mi dau seama, ca procedura redobandirii cetateniei de catre basarabeni si bucovineni sa fie destul de anevoioasa. Personal, cunosc mai multe cazuri, in care a fost respinsa cererea unor persoane care nu au mintit cu nimic in cererea lor, ci pur si simplu, datele din arhivele sovietice nu corespundeau cu cele din arhivele romanesti. Si da, de aici concluzia ca datele din cereri sunt confruntate cu datele existente in arhvele de stat ale Romaniei.

    Cat priveste problema sinceritatii petitionarilor, pai sigur, sunt cazuri si cazuri. Iata unul, de exemplu: doi frati nu si-au putut redobandi cetatenia romana pana in prezent, din cauza falsificarilor operate de catre servicile starii civile sovietice, afland, cu stupoare, ca sunt cu 2 ani mai in varsta, conform documentelor originale. A durat mult timp, aproximativ 3 ani, pana au stabilit adevarul despre data lor de nastere, iar intre timp, cozile de la Consilatul Romaniei au devenit insuportabile pentru niste batranei ca ei. Chiar daca acum au toate actele in regula si ar putea apela din nou, ei au abandonat demersul, pentru ca e vine greu sa stea la cozi sau sa umble din oficiu in oficiu… Nu au nevoie de pasaport romanesc, pentru a pleca in UE, nici acum 5 ani nu aveau nevoie, sunt nelispiti la mitingurile opozitiei si sunt legati sentimental de Romania. La fel cum a fost atasat Grigore Vieru, de exemplu. nu-i inteleg pe cei care pun la indoiala seinceritatea tuturor basarabenilor care cer cetatenia Romaniei. Cred ca ei insisi sunt oarecum porniti cintra Romania, daca nu concep ideea ca cineva ar putea iubi aceasta tara, asa , epntru ca stie, de la bunic si strabunici ca e tara lor… Multi dintre romanii basarabeni nu vor sa plece din RM, dar au nevoie de sustinere si de recunoasterea identitatii lor, pe care, stiti bine, statul ai caror cetateni sunt, RM, o contesta si chiar o reprima cu salbaticie.

    Sigur ca unii, mai tineri, vor sa profite si sa plece sa lucreze in strainatate, beneficiid de pasaportul romanesc. Si, care e problema? De ce n-ar avea acest drept, daca tot au dreptul la cetatenia Romaniei? Cu ce ocazie ar trebui pedepsiti inca o data, dupa ce au fost deja pedepsiti, de mai multe ori, de Hitler si Stalin? Deaceea demersul Romaniei, in esenta, mi se pare onorabil si corect.

    Sigur ca exista si exemple in care, invers, basarabeni care si-au dobandit cetatenia sunt ostili romanismului (banuiesc, de pilda, ca Oleg Voronin detine cetatenia Romaniei, altfel nu stiu cum ar fi facut afaceri in Romania). Alt exemplu e foarte mult mediatizatul Gorbunov, care a cerut traducatori la proces, dovada ca n-a reusit nici sa invete limba romana, in tot acest timp in care incalca legile romanesti. Cine stie, daca astfel de persoane si-au redobandit cetatenia pe cai legale. Ar fi un subiect de discutat, nu?…

    Deaceea, sunt perfect de acord cu parerile celor care sustin ca procedura acordarii cetateniei ar putea fi imbunatatita. Nu sunt de acord insa cu ideea de a abandona principiile care stau la baza acestei legi. Mi se pare un act de justitie foarte necesar si foarte util – nu doar pentru Romania, ci si pentru frontierele UE si NATO in genere.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • griarg: (10-5-2009 la 00:00)

    Si in sfarsit, acei basarabeni care vor doar un pasaport pentru a emigra in Vest pot lua mult mai usor cetatenia Bulgariei, a carei procedura de acordare a cetateniei este mult mai simpla decat cea de redobandire a cetateniei romane. Sau la pasaportul rusesc, pentru ca si acesta este mult mai accesibil, Rusia acordand cetatenie in masa pentru cei din fosta URSS.

    Admit ca solicitantii de cetatenie romana din Basarbia nu sunt ideali. Poate ca ar trebui sa sustina un examen la limba romana sau sa demonstrezae elementare cunostinte de istorie sau de literatura, de exemplu, dar nu vad de ce ar fi banuiti de nesinceritate si lipsa de loialitate fata de statul roman – in ansamblu.

    Altfel, revin la concluzia din articol, nu cetatenia romaneasca e cheia acestei probleme, ci starea democratiei in RM. Cetatenia romana poate adauga un sentiment de suguranta cetateanului din RM, care, ramas acasa in RM, ar sti ca poate oricand sa caute dreptate, in calitate de cetatean al UE – [n cazul in care se simte persecutat in RM. Totusi, pentru a nu se confrunta cu valuri de refugiati din RM, asa cum se intampla prin alte parti, UE ar trebui sa se implice in procesul de democratizare, urgenta, a societatii din stanga Prutului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (10-5-2009 la 00:00)

    „Cunosc astea, domnule Clej, dra mai stiu si ca UE isi facea mult prea multe griji pentru cetatenii romani care aveau sa “invadeze” statele UE (inclusiv Marea Britanie, care la 1 ianuarie 2007 isi fortificase aeroporturile, pregatindu-se de mult trambitata invazie), si s-a constat ca se ingrijorase degeaba.”

    Comparație greșită. Cetățenii români puteau circula liber în spațiul Schcengen de la 1 ianuarie 2002, nu și în UK și Irlanda, unde au putut circula liber la la 1 ianuarie 2007. De data acaeasta piedica a fost nedeschiderea totală a pieței muncii pentru ei.

    „A.G. Bineinteles, xenofobia este un sentiment firesc, dar ca orice fobie, trebuie controlata, altfel pune stapanire pe ratiune si nu e bine…Altfel, romaniofobia este tot o forma a xenofobiei. Nu vad de ce am lupta mai putin contra romanofobiei, decat contra altor fobii, domnule Clej.”

    Ca să lupți împotriva românofobiei trebuie s-o faci inteligent, nu cu pășunism patriotard, oferind xenofobului contra-argumente.

    „A.G.: Apreciez eforturile dvs. de a contracara zvonurile urate despre Romania (si Republica Moldova inclusiv). Din pacate, presa romana nu a constientizzt inca faptul ca este parte a opiniei publice internationale si ca ar putea face niste eforturi pentru a dezminti niste zvonuri, precum acesta. In mod evident, nu Guvernul roman trebuie sa se lupte cu tablidele britanice, ci… jurnalistii romani, care sunt COLEGI, de acelasi nivel, cu cei britanici Sigur, pentru asta, ar trebui ca insasi presa din Romania sa inceteze sa scrine aberatii, dezinformand, sau sa speculeze (repet, de cele mai multe ori din ratiuni electorale) pe chestiuni atat de importante, precum problema basarabeana, care este, in primul rand, o chestiune de securitate regionala.”

    Greșit. Era vorba de influențarea opiniei publice BRITANICE, căreia i se adreseau toate mesajele. Din acest punct de vedere, influența presei române e ZERO și n-are cum fi altfel. Mult mai important era că la acea oră România n-avea Ambasador în Marea Britanie din cauza stupidei dispute Băsescu – Tăriceanu, iar Monica Macovei, ministru al justiției în acea perioadă, în vizită la Londra, a avut o prestație lamentabilă în fața presei birtanice. Iar faptul că jurnaliștii români ar fi colegi cu cei britanici e ca și cum ai zice că Manchester United și Unirea Urziceni sunt ambele echipe de primă ligă.

    „Fiind o problema atat de sensibila, tema basarabeana nu ar trebui sa faca obiectul “glumitelor proaste”, de genul “Germania nu si-a permis ceea ce isi permite Romania in materie de cetatenie. Germania a dat cetatenia sa tuturor nemtilor din partea estica, reunidnu-se cu aceasta, si acorda cetenia sa pe principiu etnic, si de atunci incolo, nemaivorbid de alte cateva situatii in care Germania continua sa acorde cetatenia UE. Romania nu face decat sa REDEA cetatenia pe care niste cetateni ai sai au pierdut-o in conditiile razboiului dintre doua dictaturi odioase. Este o actiune reparatorie, mai mult simbolica, indraznesc sa spun… Dar tocmai asta deranjeaza Rusia: faptul ca n-a reusit sa puna mana pe Basarabia sa o rusifice.”

    Fals. România nu e singura țară care a suferit schimbări de frontiere în urma Tratatului de pace de la Paris din 1947. Cetățenii României din acele teritorii pierdute au devenit cetățeni ai URSS, după cum precursorii lor fuseseră cetățeni ai Imperiului Țarist sau ai Imperiului Otoman. România nu poate pretinde la originalitate aici.

    „A.G.: Polonia, Finlanda si alte state – toate au metodele lor de a gestiunona acest gen probleme, care, in fiecare caz, sunt diferite, totusi.Nu cred ca Romania trebuie sa imite comportamentul niciunuia dintre statele UE, din simplul motiv ca situatia Romaniei este, ca in orice alta tara, specifica.”

    Vestitul provincialism „La noi ca la nimeni”. Suntem cu toți în aceeași barcă în UE și când facem un cetățean al României, facum un cetățean UE.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • griarg: (10-5-2009 la 00:00)

    P.Clej: „Ca să lupți împotriva românofobiei trebuie s-o faci inteligent, nu cu pășunism patriotard, oferind xenofobului contra-argumente”

    Pai si cine e impotriva acestei metode ideale? Nu am de gand sa va contrazic.

    2. Prin ce anume e superior un jurnalist care isi dezinformeaza cititorul intr-un tabloid britanic unui jurnalist din Romania?

    3. Orice tara este specifica, domnule Clej. Altfel, nu exista nici libertate individuala, daca mergi pe aceeasi logica. In cazul Romaniei, e vorba de consecintele pactului Molotoiv-Ribbentropp si de faptul ca la Chisinau continua sa domine ideologia romanofoba de tip stalinist. Dupa cum vedeti, nici vorba de pasunism – stalinismul fiind o aberatie destul de recenta.

    Repet, si Bulgaria acorda cetatenia UE, in conditii mult mai relaxate decat Romania. La fel si Spania, la fel si Franta. In plus, cetatenii RM pot ajunge in UE cu viza, optand pentru cetatenia Rusiei (si de acolo, ilegal, pot ramane in orice tara a UE). Deci, daca e vorba sa se produca vreo „invazie moldovenasca”, nu e neaparat sa se produca via Romania. Sunt cai mult mai accesibile, si profitorii le cunosc foarte bine.

    Ceea ce deranjeaza insa este tocmai faptul ca dorinta basarabenilor de a avea cetatenia romana demontraza faptul ca Rusia a ESUAT in planul sau de deznationalizare fortata a Basarabiei (si a Transnistriei). Iata de ce sunt atat de iritati liderii de la Kremlin de faptul ca si Romania acorda cetatenie basarabenilor (nu doar Rusia si Bulgaria).Iata de ce tipa atat la Romania, cat si la UE: ca nu ia masuri contra Romaniei.

    Or, raspunsul UE a fost cat se poate de clar: „Da, suntem „ingrijorati, speriati etc.”, dar nu putem interzice Romaniei sa faca ce face, pentru ca nu avem acest drept”. Un raspuns mai inteligent (ca sa se priceapa si Rusia) NU se putea gasi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    „Prin ce anume e superior un jurnalist care isi dezinformeaza cititorul intr-un tabloid britanic unui jurnalist din Romania?”

    O face mult mai inteligent. Și din nou, Manchester United nu e Unirea Urziceni, chiar dacă teoretic ambele joacă în Champions League (situație ipotetică).

    „Orice tara este specifica, domnule Clej. Altfel, nu exista nici libertate individuala, daca mergi pe aceeasi logica. In cazul Romaniei, e vorba de consecintele pactului Molotoiv-Ribbentropp si de faptul ca la Chisinau continua sa domine ideologia romanofoba de tip stalinist. Dupa cum vedeti, nici vorba de pasunism – stalinismul fiind o aberatie destul de recenta.”

    Este absolut irelevant. Finlanda și Polonia au fost și ele victime al pactului sus menționat (dar bineînțeles că românii sunt unici…), una a purtat și un război cu URSS ca urmare a acestui pact (spre deosebire de România…), iar cealaltă a fost desființată ca țară, ca urmare a acestui tratat, și niciuna nu s-au simțit obligate să procedeze ca România când vine vorba de cetățenie.

    „Repet, si Bulgaria acorda cetatenia UE, in conditii mult mai relaxate decat Romania.”

    S-a găsit modelul… râde ciob de oală spartă.

    „La fel si Spania, la fel si Franta.”

    Poate pentru regularizarea persoanelor rezidente, nu să acorzi cetățenia unora care n-au călcat pe teritoriul tău niciodată și nici n-au de gând.

    „In plus, cetatenii RM pot ajunge in UE cu viza, optand pentru cetatenia Rusiei (si de acolo, ilegal, pot ramane in orice tara a UE). Deci, daca e vorba sa se produca vreo „invazie moldovenasca”, nu e neaparat sa se produca via Romania. Sunt cai mult mai accesibile, si profitorii le cunosc foarte bine.”

    Și ce treabă are asta cu România? România nu trebuie să inițieze sau să fie văzută că inițiază oo astfel de „invazie”.

    „Ceea ce deranjeaza insa este tocmai faptul ca dorinta basarabenilor de a avea cetatenia romana demontraza faptul ca Rusia a ESUAT in planul sau de deznationalizare fortata a Basarabiei (si a Transnistriei). Iata de ce sunt atat de iritati liderii de la Kremlin de faptul ca si Romania acorda cetatenie basarabenilor (nu doar Rusia si Bulgaria).Iata de ce tipa atat la Romania, cat si la UE: ca nu ia masuri contra Romaniei.”

    Dorința basarabenilor de a avea cetățenia română a sporit simțitor odată cu șansele României de aderare la UE și este o dorință preponderent oportunistă (ceea ce e OK din aprtea lor, nu văd de ce trebuie satisfăcută de România, stat membru UE).

    „Or, raspunsul UE a fost cat se poate de clar: „Da, suntem „ingrijorati, speriati etc.”, dar nu putem interzice Romaniei sa faca ce face, pentru ca nu avem acest drept”. Un raspuns mai inteligent (ca sa se priceapa si Rusia) NU se putea gasi.”

    Nu e deloc „inteligent”, este unul normal, de vreme ce reglementarea cetățeniei nu ține de acquis-ul comunitar. Ceea ce au spus unii demnitari UE „off the record” sună însă cu totul altfel decât ceea ce s-a spus (sau mai degrabă nu s-a spus) în public.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Dogaru: (10-5-2009 la 00:00)

    Domana griar,

    Nu face sa va pierdeti vremea discutand cu dl. Clej. Mai bine scrieti un alt articol. Este clar ca dl. Clej nu are argumente sa va combata si bate apa in piua cu UE care „a zis asa”, „a facut asa…” Am impresia ca dl. Clej sufera de sindromul fratelui mai mic. Pe timpul URSS multi din Romania aveau acest sindrom fata de sovietici, acum unii il au fata de UE. Uitati-va, dle Clej, la letoni care mai au pe teritoriul tarii peste 360.000 de asa-zisi necetateni, si la estonieini (cu circa 120 mii de ne-cetateni, si le este in cot ca Rusia si UE sunt nemultumiti de politica lor. Ei stiu ca ceea ce fac e in interesul tarii lor si ignora Moscova si Bruxelles-ul. De ce Romania trebuie sa-si ignore interesele nationale?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (10-5-2009 la 00:00)

    Domnule Dogaru,

    În primul rând vă rog să nu vă faceți că ați uitat de faptul că m-ați acuzat de rea credință și v-am cerut să vă retrageți acuzația.

    În al doilea rând este un obicei extrem de prost ca atunci când nu ești de acord cu argumentele cuiva să spui că nu are argumente.

    În al treilea rând comparația cu URSS este stupidă. România nu este ocupată ca între anii 1944 – 1958 și stat vasal URSS ci a intrat de bunăvoie într-o uniune politică și economică numită Uniunea Europeană, unde trebuie să respecte anumite reguli.

    În al patrulea rând nu aveți dumneavoastră monopolul definirii interesului național al României. E chiar așa o nenorocire dacă avem opinii diferite cu privire la acest subiect sau trebuie să fim strânși uniți în jurul conducătorului iubit?

    În final aștept retragerea acuzației de rea-credință.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Doru: (10-5-2009 la 00:00)

    Excelenta argumentatie si ma refer nu doar la acest articol. Felicitari. Ideea ca ceea ce se numeste paradox moldovenesc este rezultatul falsificarilor repetate ar trebui luata in considerare. La urma urmei, nu este asta un model tipic pentru Rusia si alte state din CSI?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • atanasiu: (10-5-2009 la 00:00)

    Dna Gribincea ,

    Constat ca acest articol a starnit destula agitatie si contradictii intre cititori, asa ca incerc sa sintetizez cam ce am inteles eu:
    Sunt doua pozitii:
    a. Cei care considera ca este bine ce face guvernul Romaniei prin care ma numar si eu, subliniind ca nu e nimic de speriat mai ales ca asa cum am spus, rata de crestere a „navalei” prognozate va fi nesemnificativa in cifre absolute.
    Poate ca va fi navala in Romania, dar asta este obligatia noastra.
    In casa parinteasca, a familiei, copiii, chiar si cei care au plecat, trebuie sa fie oricand  bine veniti, oricat de greu ar fi pentru cei ramasi;
    b. Cei care critica masura plangand de grija Europei sau a Romaniei sau a Romaniei fata de reactii europene. Toti acestia, unii poate ca sunt de buna credinta, dar trebuie sa recunoasca ca si dusmanii tarii au aceiasi pozitie, ceea ce ne cam impiedeca pe noi cei de la pct a sa discernem intre agentii de influenta dusmani sau in serviciul dusmanilor si cei de buna credinta, care asa vad ei lucrurile, mai ales ca acestia nu au argumente convingatoare.
    Va multumesc pentru atentie si in calitate de autoare m-ar interesa si pozitia dvs fata de toate aceste comentarii.
    PS Apropo de unele opinii de pe aici, o referire facuta cu discretie: aveam un profesor care spunea ca sunt doua categorii de „scriitori”. Cei a caror minte merge mai repede decat condeiul si atunci pot apare erori de scriere si cei ai caror minte merge mai incet decat condeiul si chiar daca par corect intocmite, de regula textele lor sunt inepte.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.40.159