caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Reportaj



 

Apel pentru Sinagoga Meseriaşilor din Târgu Neamţ

de (28-2-2010)
Sinagoga din Tirgu Neamt - interiorSinagoga din Tirgu Neamt – interior

Sinagoga dintre blocuri
O casă modestă, pitită printre blocuri şi purtând pe obloane Steaua lui David, este singura sinagogă care a mai rămas în Târgu Neamţ. Am trecut pragul ei călăuziţi de Mişu Nişniver, preşedintele Obştii Evreilor din Târgu Neamţ, pătrunzând într-un locaş de cult primitor, ca o casă. Vechile pupitre sunt rânduite cu grijă, pe jos sunt aşternute covoare ţesute de mână, iar pereţii sunt împodobiţi cu imagini viu colorate populate cu peisaje şi animale biblice, aşa cum le-a văzut pictorul naiv şi entuziast, din veacul al XIX-lea.
!poza171!D

Chivotul Torei, sculptat în stil baroc şi decorat cu simboluri iudaice, este o piesă mai pretenţioasă care vădeşte vechimea sinagogii. Acolo sunt adăpostite cele două suluri sfinte ale sinagogii. Mişu Nişniver trage perdeaua chivotului şi ni le arată, explicând, cu o oarecare tristeţe în glas, că ele nu sunt scoase decât cu ocazia marilor sărbători. pentru că În alte dăţi nu se pot întruni cei zece bărbaţi necesari pentru o rugăciune colectivă. În prezent obştea evreiască din Târgu Neamţ numără 15 persoane, dintre care doar 5 sunt bărbaţi.

Amintiri, amintiri…
Profesoara Edith Şimşensohn (născută Davidovici), stabilită în Piatra Neamţ, revine adesea în sinagoga de la Târgu Neamţ de care se leagă cea mai frumoasă perioadă a copilăriei ei. „ Îmi amintesc sărbătorile de toamnă când mergeam cu părinţii şi bunicii la sinagogă. Pe atunci funcţionau mai multe sinagogi. De Simhat Tora noi, copiii, pregăteam lămpaşe din dovleac scobit cu câte un măr în capăt şi ne duceam de la o sinagogă la alta. Întreg oraşul era animat, de parcă era sărbătoarea tuturor. De Purim ne mascam şi petreceam. Dar asta a fost cu decenii în urmă… Sinagogile au dispărut încet – încet, doar aceasta a mai rămas în picioare. Pentru mine are o valoare sentimentală deosebită întrucât aici am făcut cununia religioasă, aici se rugau părinţii mei când mai erau în viaţă şi tot aici au învăţat copiii mei primele elemente de iudaism venind cu bunicii la rugăciune.”
Pe Erwin Şimşensohn, actualul preşedinte al Comunităţii Evreilor din Bucureşti, l-am întâlnit la festivitatea de reinaugurare Sinagogii de lemn Baal Şem Tov, din Piatra Neamţ şi mi-a vorbit cu multă simţire despre lăcaşul de cult evreiesc din Târgu Neamţ, unde a deprins slovele ebraice al căror tâlc avea să-l înţeleagă mult mai târziu. Astăzi, răsfoind filele cărţilor de rugăciuni îi vin în minte scene din copilăria legată tot de sinagoga din Târgu Neamţ. „Ţin minte comemorările morţilor la care oamenii veneau cu feliile de leicheh, învelite în şerveţel, şi la care se bea un păhărel de coniac în memoria celui comemorat. Îmi amintesc de sărbătorile la care lumea se îmbrăca elegant şi venea la sinagogă, iar bunicii erau foarte mândri venind de mână cu mine şi frăţiorul meu. Sunt foarte multe lucruri care mă leagă de această sinagogă.”
!poza177!
În anticamera sinagogii sunt expuse mai multe fotografii alb-negru, instantanee ale evenimentelor de acum 20 – 30 de ani; printre ele observ şi cele realizate cu prilejul unei Hanukiade când a poposit la Târgu Neamţ o delegaţie condusă de Şef Rabinul Moses Rosen (z.l.) din care făceau parte Alfred Moses (cel care avea să devină ambasadorul SUA în România) şi rabinul Menachem Hacohen, actualul Mare Rabin al României.
!poza174!D

Cât timp mai suntem aici, sinagoga nu se pierde

Edith Şimşensohn este îngrijorată de soarta sinagogii copilăriei: „Din păcate riscăm să rămânem şi fără această sinagogă întrucât în mai multe locuri peretele este fisurat şi fundaţia are crăpături, fracturi în structura de rezistenţă.”
L-am întrebat pe Mişu Nişniver ce ar trebui să se facă pentru ca sinagoga din Piatra Neamţ să nu se piardă. „Dar nu se pierde ! – mi-a răspuns el – Câtă vreme mai suntem aici avem grijă să fie bine întreţinută. În fiecare vară se face curăţenie mare. Suntem cinci bărbaţi şi câteva doamne care scoatem covoarele şi perdelele şi le spălăm şi rânduim totul ca să întâmpinăm cum se cuvine Sărbătorile de Toamnă.”
Şi Erwin Şimşensohn este ataşat de vechea sinagogă din Târgu Neamţ însă răspunsul la întrebarea mea este mult mai sceptic. „Mi-e foarte greu să vorbesc despre asta, pentru că sunt multe sinagogi în România, sunt în picioare, sunt într-o stare bună, dar nu mai există nici un evreu în acele locuri. Administrarea lor cade în sarcina FCER şi implică eforturi financiare imense. Mi-e greu să spun ce ar trebui să se facă. Eu ţin foarte mult la sinagoga din Târgu Neamţ şi mi-aş dori foarte mult ca ea să rămână în picioare ca amintire a comunităţii evreieşti de odinioară, o comunitate vibrantă, care alcătuia peste jumătate din populaţia oraşului. Era un târg de meseriaşi, de oameni de bine care au contribuit la dezvoltarea oraşului. Mi-aş dori ca sinagoga să se păstreze, să-mi duc acolo copiii şi nepoţii. Nu ştiu dacă acest lucru e posibil… Dar îmi doresc din tot sufletul.”

!poza175!

Profesoara Edith Şimşensohn, cea care mă invitase să vizitez Sinagoga Meseriaşilor din Târgu Neamţ, doreşte să întreprindă ceva concret în vederea păstrării singurului locaş de cult evreiesc din acest oraş, unde în perioada interbelică trăiseră peste 3800 de evrei. „Îmi doresc să realizez o asociaţie a evreilor originari din Târgu Neamţ şi a urmaşilor acestora, ca să punem umărul cu toţii şi să consolidăm sinagoga. Mai sunt foarte puţini evrei aici şi ar fi păcat ca acest oraş să nu păstreze o amintire a populaţiei evreieşti care a trăit aici câteva secole şi a contribuit la dezvoltarea lui.”
Toţi cei care doresc să i se alăture lui Edith Şimşensohn în acest demers lăudabil sunt invitaţi s-o contacteze prin poşta electronică la adresa simdaved@yahoo.fr

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • hanna: (28-2-2010 la 00:00)

    De mult de tot mai era o sinagoga-n Tirgu neamt, pe coltul strazii Cuza Voda parca, usa era incuiata si peste ea batusera-n cuie doua scinduri mari ca nu umva cineva sa mai intre.Nu stiu ce s-a intimplat mai apoi.Sinagoga meseriasilor n-am vazut-o niciodata dar in numele unuia dintre bunicii mei as ajuta cu ce se poate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 1

  • simdaved@yahoo.fr: (28-2-2010 la 00:00)

    Sinagoga de la coltul strazii Cuza Voda cu 30 Decembrie era Sinagoga mare.Strada 30 Decembrie mai era cunoscuta si sub numele de strada PietreiAcum se numeste Mihai Eminescu Dupa daramarea acesteia mai ramasesera Sinagoga meseriasilor de pe strada Marasesti si sinagoga Boslever chiar de pe Strada Cuza Voda.Boslever a fost daramata atunci cand s-au construit blocuri pe Cuza Voda. Sunt singurele sinagogi de ale caror nume eu imi amintesc.Mai imi amintesc de inca trei sinagogi tot in zona Cuza-Voda dar e o amintire vaga. Stiu de la parintii mei e ca au fost 12 sinagogi in Tg Neamt

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 4 Nu-mi place 3



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.91.246