caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

M-am ridicat… din oboseala pietrei

de (7-6-2009)

M-am ridicat din nisipuri
ca un vârtej de lumină
orbitoare
să vă povestesc
de setea
celor rătăciţi în deşert…

M-am ridicat din tăcerea
pustiului
să vă vorbesc în şoaptă
de spaima cerului
ce nu putea opri
paşii celor ce credeau
în apa salvatoare…

M-am înălţat – ca un ţipăt de vultur –
să vă avertizez
că nu vă puteţi agăţa
de speranţă
într-un vârtej de nisip…

M-am ridicat cu greu
– din oboseala pietrei –
arsă de soare
să văd:
setea, spaima,
pustiul…
şi-am încercat să povestesc…

… dar sunetul nisipului
m-a avertizat
că a fi „înţelept”
la ora amiezii
în deşert
e o lipsă de măsură…
(sau poate… pragul nebuniei?)

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.119.26