caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Portugalia: Culorile avangardei româneşti vizitează Lisabona

de (29-3-2009)
Afişul expoziţiei prezentate la Museu do Chiado, LisabonaAfişul expoziţiei prezentate la Museu do Chiado, Lisabona

Joi, 26 martie, a fost inaugurată la Lisabona, în plin centru istoric, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană – Museu do Chiado, expoziţia de pictură “Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950”, o iniţiativă a Institutului Cultural Român.

La inaugurare au participat Pedro Lapa, directorul Muzeului Chiado, directorul ICR Lisabona, Virgil Mihaiu, Anca Milu-Vaidesegan, director adjunct ICR Lisabona, şi curatorii Ioana Vlasiu şi Erwin Kessler.

Printre asistenţă am remarcat prezenţa ambasadorului României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, însoţit de soţie, reprezentanţi ai altor ambasade, jurnalişti, proofesori universitari cu renume, public larg.

”Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950” este o expoziţie itinerantă ce urmează a fi prezentată şi la Madrid, Roma şi Praga.

Potrivit informaţiilor oferite de ICR Lisabona pe site-ul său, expoziţia “Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950” vizează relaţia tensionată dintre avangardă şi tradiţie în arta românească din prima jumătate a secolului XX. Selecţia constituie o investigare a condiţiilor politice, culturale şi estetice ale emergenţei avangardei şi tradiţionalismului local şi evoluţia lor până la sfârşitul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX.

Pornind de la modernismul matur de tip expresionist si post-impresionist al lucrărilor din jurul anilor 1910, expoziţia prezintă experienţele artistice concomitent traumatice şi utopice determinate de primul război mondial. Turnura istorică a generat o rupere de ritm în dezvoltarea culturală, impunând figuri remarcabile precum Arthur Segal (viitor lider al Novembergruppe din Berlin), Marcel Iancu (fondator al dadaismului la Zurich împreună cu Tristan Tzara), Hans Mattis-Teutsch (pictorul abstract legat atât de Bauhaus cât şi de Der Blaue Reiter, dar şi de cercurile avangardiste din România şi din Ungaria), Corneliu Michăilescu sau M.H. Maxy ori Victor Brauner. Lor li se adaugă lucrările clasic-moderniste ale unui Theodor Pallady, sau acelea militant-tradiţionaliste semnate de Camil Ressu, Francisc Şirato sau Ion Theodorescu Sion.

Potrivit directorului ICR Lisabona, Virgil Mihaiu, expoziţia inaugurată la Lisabona, reprezintă “o demonstraţie vie a legăturii intime care există între diverse mişcări de avangardă, dar în special între cea română, una dintre cele mai puternice din lume, şi cea portugheză. Organizarea unei asemenea expoziţii a fost extrem de dificilă, mai ales în condiţiile de criză şi ţinând cont de distanţa care ne separă. Cele 67 de tablouri provin din nouă muzee româneşti şi sunt foarte greu de transportat, de asigurat, însă admir implicarea vie a curatorilor care au reuşit această coordonare extraordinară. Şi sunt foarte impresionat de recepţia critică a expoziţiei care a fost deja comentată, chiar din prima zi, în două dintre principalele ziare portugheze şi în Jornal de Letras, echivalentul portughez al României Literare. De notat şi prezenţa remarcabilă a mass-mediei româneşti la inaugurarea expoziţiei.

Sigur că la început există o doză de scepticism, din partea publicului – ne-a mai declarat directorul ICR Lisabona, Virgil Mihaiu –, dar din momentul în care vizitatorii iau contact cu tot ce am organizat în doi ani de activitate, observ că sunt extrem de receptivi. Bineînteles că această se datorează şi similitudinilor de temperament şi mentalitate, pe substratul de latinitate. Viaţa noastră intelectuală are multe puncte în comun şi încet-încet sper că se va crea un lobby cultural românesc în Portugalia”, a conchis Virgil Mihaiu.

Cu ocazia inaugurării, l-am invitat pe directorul Muzeului Chiado, Pedro Lapa, să comenteze importanţa acestei iniţiative culturale de anvergură: “Este prima mare ocazie de a prezenta istoria picturii româneşti din prima jumătate a secolului XX. Pictura românească nu este foarte cunoscută publicului portughez, dar, de-a lungul istoriei, artiştii din cele două ţări au avut legături sporadice, mă refer, de pildă, la prietenia dintre Constantin Brâncuşi şi pictorul portughez Amadeo de Souza-Cardozo. Ca să nu mai vorbim că prima istorie a jazz-ului portughez a fost scrisă de Virgil Mihaiu, directorul Institutului Cultural Român filiala Lisabona.

Această expoziţie va contribui la descoperirea unor analogii, între România şi Portugalia, în procesul istoric de modernizare a practicilor artistice.

Sunt sigur că portughezii vor avea curiozitatea să descopere noi orizonturi. Mă aştept la un număr de douăzeci şi cinci de mii de vizitatori, un număr foarte bun în Portugalia.

Preţul biletului este de patru euro, dar există şi vizite ghidate, organizate în fiecare lună. Pe lângă aceste vizite gratuite, vom organiza mai multe ateliere pentru elevi. Şi aceste ateliere vor fi gratuite iar elevii vor avea ocazia să afle informaţii teoretice dar şi să picteze propriile tablouri influenţaţi de cele pe care vor vedea în cadrul expoziţiei” – ne-a declarat directorul muzeului.

Prezentă la expoziţie, în calitate de curator al expoziţiei (împreună cu Erwin Kessler), Ioana Vlasiu ne-a explicat că expoziţia a fost concepută pentru a fi prezentată în cadrul evenimentului “Sibiu – capitala europeană a culturii”, fiind itinerată în România. S-a născut, apoi, ideea de a exporta expoziţia iar dintre muzeele la care a fost trimis catalogul, muzeul Chiado a răspuns imediat, manifestându-şi interesul. “Este un prilej ca arta română să devină cunoscută – consideră doamna Vlasiu – este un prilej de a dialoga, pentru că organizatorii expun, în paralel, o expoziţie cu arta portugheză din aceeaşi perioadă. Muzeul, care se află în zona istorică a oraşului, cea mai frecventată de vizitatori, oferă posibilitatea unui dialog între cele două culturi aici, la Lisabona, o capitală culturală importantă, cu foarte mulţi turişti”.

Printre vizitatorii atenţi ai expoziţiei, ambasadorul României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, observă cu umor că “în urmă cu doi, trei ani, portughezii ştiau despre România că Böloni a antrenat echipa de Sporting Lisabona şi l-a descoperit pe Cristiano Ronaldo şi că Ioan Timofte a jucat la echipele F.C. Porto şi Boavista. Consider că am trecut de această fază.

Este extrem de semnificativ faptul că acum câţiva ani am avut o mare expoziţie de pictură românească contemporană la Fndaţia Gulbenkian, şi acum, în 2009 avem această expoziţie “Culorile avangardei” la Museu do Chiado, în plin centru istoric al oraşului.

România – consideră Gabriel Gafiţa – este percepută dincolo de faptul că este o furnizoare de mână de lucru pe şantiere sau de menajere, sau o ţară de unde, din când în când mai vine câte un fotbalist să joace în Portugalia. România este percepută ca un stat membru al UE, la egalitate cu Portugalia, un stat partener şi o cultură importantă la celălalt capăt al Europei. Este o ţară latină, cu anumite similitudini cu Portugalia, din punctul de vedere al evoluţiei istorice, pentru că ambele au ieşit dintr-o dictatură: România dintr-o dictatură de stânga, Portugalia dintr-una de dreapta. Deci sunt create toate premisele pentru a crea o nouă percepţie a României în Portugalia.

După cum se sublinia şi la vernisajul expoziţiei Culorile avangardei – mai observă ambasadorul român –, în acea seară aveau loc, la aceeaşi oră, şapte evenimente culturale distincte la Lisabona. Deci la o asemenea densitate, faptul că un critic de artă preferă să vină la expoziţia românească este, în mod cert, un indiciu că România se află pe harta culturală a mediilor de specialitate din Portugalia”.

Expoziţia “Culorile Avangardei. Arta în România 1910-1950” va fi deschisă publicului până la data de 21 iunie 2009. Pentru mai multe informaţii vizitaţi pagina muzeului Chiado: http://www.museudochiado-ipmuseus.pt/ şi a ICR Lisabona: http://www.icr.ro/lisabona/.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Jubileul Principesei Moștenitoare Margareta

Biroul de Presa al Majestatii Sale Regelui Mihai este autorizat sa transmita urmatorul comunicat: Joi, 26 martie, a avut loc...

Închide
3.223.3.251