caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Libris



 

Leszek Kolakowski şi datoria spiritului critic

de (29-3-2009)

Editura Curtea Veche a publicat recent primul volum al trilogiei lui Leszek Kolakowski „Principalele curente ale marxismului”, intitulat „Fondatorii”.

Volumul a fost lansat luni, 23 martie, la sediul central al Institutului Cultural Român, în prezenţa Ambasadorului Republicii Polone, E.S. Wojciech Zajaczkowski, şi a directorului Institutului Polonez, Jarosłav Godun. Doresc să precizez faptul că publicarea trilogiei se datorează în mare parte susţinerii entuziaste a acestui proiect din partea domnului Godun. Cu ocazia lansării, a fost organizată o dezbatere publică la care am avut onoarea de a fi invitat, participând alături de H.-R. Patapievici, Cătălin Avramescu şi Ioan Stanomir la o discuţie despre rolul istoric al marxismului ca religie politică. Acest eveniment editorial reprezintă o sărbătoare pentru toţi prietenii societăţii deschise.

Trilogia lui Kolakowski este una dintre cărţile fundamentale ale secolului XX, cea mai importantă analiză a marxismului european, a fundamentelor sale şi a evoluţiei acestui curent filosofic în ambele sale avataruri, cel occidental şi cel est-european, în special în forma sa sovietică. Kolakowski şi-a imaginat lucrarea drept un manual: „M-am străduit să înfăţişez această istorie nu sub forma unui eseu vag, ci în aşa fel încât să includă principalele fapte potenţial utile oricui caută o introducere în această problematică, indiferent dacă e de acord sau nu cu aprecierea pe care le-o dau eu”. Ca unul care am practicat odinioară ruptura cu sistemul prin invocarea spectrului lui Marx împotriva „socialismului real”, mărturisesc că lecturile din Kolakowski au contat enorm în deşteptarea mea. După plecarea în Occident, despărţirea mea de orice ipostază a marxismului a fost direct legată de modelul Ko lakowski.

Îi admir consecvenţa umanistă, deschiderea spre universul religiei şi curajul respingerii oricărui determinism univoc. Nimeni nu a explorat mai persuasiv funcţia autohipnotizatoare a dialecticii marxiste. Asemeni filosofului polonez, cred că „minciuna este sufletul nemuritor al comunismului”. Rolul Diavolului în Istorie ţine în primul rând de falsificarea Binelui şi a Adevărului. În acest sens, opera lui Kolakowski reprezintă un exorcism gnoseologic. Pentru Kolakowski, marxismul a fost principala fantasmă a secolului douăzeci, „o idee care a pornit de la umanismul prometeic şi a culminat în tirania monstruoasă a stalinismului”.

Filosoful a izbutit să explice modul în care gândirea totalitară de stânga a luat naştere fundamentându-se pe scrierile lui Marx şi Engels, evoluând apoi într-o gnoză revoluţionară care şi-a exercitat dominaţia hierocratică asupra Europei timp de aproape un secol. Gânditorul britanic John Gray caracterizează excelent tipul de conceptualizare care stă la baza trilogiei lui Kolakowski: „Marxismul a fost una dintre marile mişcări ale secularizării în perioada modernă. Pentru Kolakowski însă, religia nu a fost de fapt depăşită, nici în gândirea lui Marx, nici în mişcările inspirate de Marx. Din contra, promisiunea salvării a renăscut ca proiect al emancipării universale”.

Cu alte cuvinte, Kolakowski consideră marxismul drept o escatologie, o doctrină salvaţionistă asupra istoriei omenirii. În viziunea filosofului polonez, „marxismul făgăduia că societatea va deveni una şi că toate barierele dintre individ şi societate aveau să fie înlăturate; pasul următor era să se tragă concluzii practice şi să se traducă făgăduinţa în limbajul unui program politic”. Realitatea politică a utopiei marxiste a fost Uniunea Sovietică. Pentru a-l parafraza pe Kolakowski, statul creat de Lenin s-a născut din visul de putere al lui Marx. Prin intermediul sacerdoţilor Agitprop, marxismul s-a transformat „într-o mitologie, obiectul unui cult încremenit în ritualuri şi imun la orice fel de critică”. Istoria personală a lui Leszek Kolakowski este la rândul ei o lecţie în sine. Odată cu a doua jumătate a anilor ’50, el a fost principalul exponent al curentului revizionismului în Polonia. În 1959, Kolakowski publică „Bufonul şi Preotul”, unul dintre cele mai influente eseuri asupra naturii puterii în cadrul sistemelor de tip sovietic. În acest text, Kolakowski foloseşte formula „escatologie seculară” pentru a descrie marxismul.

El contrapune acestei sacralizări a politicului figura bufonului, exponentul criticii inclemente a sistemului de valori şi a credinţelor anchilozate ale regimurilor comuniste. Bufonul „trebuie să se situeze în afara conformismului societăţii, să o analizeze de pe margine pentru a semnala ceea ce este relevant şi semnificativ dincolo de aparenţe”. Într-un manifest al noii sale abordări, „Trăsături durabile şi aspecte tranzitorii ale marxismului” (1957), Kolakowski enumeră caracteristicile a ceea ce el, în acel moment, numise „marxismul intelectual”: raţionalism radical al gândirii, refuzul total al ingerinţei mitului în ştiinţă, critica neinhibată de prejudecată, neîncrederea faţă de orice sistem filosofic închis şi deschiderea către revizuirea permanentă a propriei gândiri. Revizionismul lui Kolakowski, care a culminat în ruptura cu marxismul, a însemnat în primul rând datoria spiritului critic.

Mai mult despre destinul radicalismelor utopice, pe blogul meu: tismaneanu.wordpress. com.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.196.215.69