caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Repere carteziene



 

Un fenomen lingvistic neobisnuit: Dr. BENEDEK DEZSÖ

de (22-2-2009)
Profesor Dr. Benedek DezsoProfesor Dr. Benedek Dezso

Am simtit nevoia de a scrie acest articol, intre altele pentru ca se intampla ca eu sa cunosc foarte bine subiectul. Cred ca profesorul Benedek Dezso, care acum preda la Universtitatea de stat din Georgia, Athens, ar trebui sa fie cunoscut mult mai bine in Romania. I-am cunoscut bine inceputurile si familia. Iar acum, cand a ajuns bine cunoscut pe plan mondial, as vrea sa-l prezint si pentru romanii care nu stiu nimic despre el.

Cine este astazi profesorul BENEDEK DEZSÖ?

Iata aici o scurta descriere a acestei personalitati: „ASSOC. PROFESSOR OF COMPARATIVE LITERATURE AND CULTURAL ANTHROPOLOGY – UGA (University of Georgia – Athens)

Dr. Benedek is a well established researcher of native cultures in Asia and Europe. His activities range from fieldwork in remote tribal communities in such places as the archipelagoes of Austronesia, to Patagonia, Tibet, Central and East Europe, etc. He has organised and led expeditions into the Mekong Delta, Western China and Pakistan and is a recognised world authority in his field. He continues to work as a Presidential advisor within the Eastern European community and is Chancellor of the Humanitad: World Honours Class (endorsed by Heads of State around the globe).”

Lista sa de lucrari pare interminabila; el a predat si in Romania, mai ales in cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, atat in romaneste cat si in limba maghiara.
Dar asta nu este inca nimic fatza de restul activitatilor sale.

In Taiwan, guvernul de acolo i-a acordat premii speciale pentru studierea limbilor minoritatilor nationale din Insula; in Patagonia, el a fost printre pionierii studiilor lingvistice ale grupurilor etnice de acolo.

Impreuna cu inca doi colaboratori, el a publicat un foarte interesant studiu al povestilor din Transilvania despre duhuri, vampiri si varcolaci. („Mihai I. Spariosu, Dezso Benedek; Laszlo Kubinyi GHOSTS, VAMPIRES, AND WEREWOLVES – Eerie Tales from Transylvania ; Povestiri stranii din Transilvania”. Acum acest studiu nu se poate cumpara, pentru ca practic a ajuns o raritate ($575/volum). Literatura rara.

O lista uluitoare de tiluri si pozitii

Nu voi incerca sa trec in revista toate functiile avute de el in lume si premiile luate in diverse tari, unele dintre acestea situate la antipod. Destul este sa spun ca nu cred ca exista vreo limba pe care Profesorul Benedek Dezso sa nu o cunoasca!

L-am cunoscut de copil, la Cluj, unde mi-a fost vecin de bloc si prieten de joaca. Pe atunci studia pe rupte
limba suedeza, dar era atras mai mult de limbile asiatice, ale caror legatura cu limba maghiara mi-a semnalat-o de atunci. Singura mea suparare a fost legata de faptul ca nu a vrut sa faca ceea ce i-am cerut: sa vorbeasca cu mine numai ungureste, ca sa invat si eu aceasta limba mai bine. Dar acum, cand vad ca el a ajuns sa predea limba chineza in Japonia si limba japoneza in Coreea si a ajuns sa cunoasca un numar atat de mare de limbi, probabil ca prima intrebare pe care i-as pune-o ar fi: „care a fost limba primordiala a omenirii, stramoasa tutuor limbilor ce se vorbesc azi?” Daca exista cineva care sa poata raspunde la aceasta intrebare, probabil ca el ar putea fi acest cineva. Si totusi, il apreciez enorm nu numai pentru calitatile lui stiintifice!

Benedek Dezso – omul

Era sfarsitul lui Decembrie, 1989. Romania era cuprisa de flacari. Ca profesor de origine maghiara din Romania, Dezso a fost rugat sa comenteze la televiziunea americana ce se intampla in tara.
A fost impecabil in aceasta postura!
Eu nu eram inca in SUA, dar surorile mele deja erau in New York. Si ele si altii mi-au povestit despre ireprosabila lui pozitie. Dezso nu a exprimat nici macar o singura idee negativa despre romani! Desi putea, fara discutie, sa o faca.

A vorbit cu multa compasiune si fara sa acuze pe nimeni. A vorbit ca un profesor universitar ce era, adaugand un plus de umanitate discursului sau. A vorbit si despre comunitatea maghiarilor din Romania, la fel. Sa afirm ca a vorbit intr-un mod super-civilizat intregii Americi despre Romania si problemele ei, ar fi prea putin. Nu ar descrie in totalitate calitatea discursului sau. Autorul educatiei lui si a sorei lui a fost tatal lor, un om dintr-o bucata, foarte corect.

Dezso era ca si copil foarte deschis social, si ii priveam de multe ori prietenii, care erau cu totii deosebiti.
Momentul cand el a decis sa plece din tara a fost legat de idiotiile facute de Ceausescu. Inainte de plecarea lui l-am intalnit intamplator in Bucuresti, cand alerga dupa acte. De atunci au trecut cateva decenii…

Principala calitate a acestui om, pe care o apreciez eu, este faptul ca nu si-a negat niciodata identitatea. El se considera ce este: un cetatean al acestei lumi, etnic maghiar din Romania. Nu i-a fost rusine nici de faptul ca este maghiar, nici de faptul ca a fost si cetatean roman. Pentru el toti oamenii sunt egali, dar pastreaza ceva special in suflet si pentru originea lui maghiara si pentru Romania. Isi accepta in totalitate personalitatea, nu-si reneaga nimic din istoria sa personala.

In spiritul unei corectitudini politice bine intelese, el nu-i condamna pe toti romanii pentru ca unii din ei au fost criminali. Tot asa nici eu nu ma pronuntz in bloc cand vorbesc despre unguri, ca au ucis in razboi. Pentru ca trebuie sa ne obisnuim sa ne desprindem de valorile iudeo-crestine, care pretind vinovatia colectiva pentru fapte. Nu, nu pot fi de acord cu Isus Cristos care ii acuza pe evrei ca si stramosii lor au fost tot criminali, si deci si ei „calca pe urmele stramosilor”. Nici pentru „pacatul originar” al unui cuplu mitologic.

Noi ne traim cu totii vietile noastre unice, fiind responsabili nu de ceea ce a facut bunica sau strabunica noastra, ci numai de comportamentul nostru.

Ecouri

  • Gheorg: (22-2-2009 la 00:00)

    In ansamblu, sunt de acord cu autorul articolului. Totusi, cred ca nu putem inlatura cu totul ideea de vina colectiva. Atunci cand esti casapit ori numai discriminat doar pe motiv ca nu tii de natiunea sau de categoria umana dominanta, iar majoritariii au aerul ca nu se intampla nimic, cred ca acestia pot fi acuzati de complicitate cu elementele extremiste ori criminale. Chiar nu vad de ce i-as absolvi de vina in acest caz…

  • Titusz: (22-2-2009 la 00:00)

    Sunt de acord cu Gheorg. In acelasi timp trebuie sa mentionez ca majoritatea nu este in realitate controlata de un instinct natural, etnic, ci mai de graba este manipulata de jurisdictie si puterea manipulativa a acesteia. Deci, prin urmare, nu putem condamna neamul ronanesc pentru crimele ordonate de puterea de stat reprezentata de indivizi ca Ceausescu, etc… Tot asa nici neamul unguresc nu poate fi condamnat pentru crimele savarsite de statul maghiar reprezentat de Horty, etc…
    Cred ii putem acuza si pe unii si pe altii dar dupa o judecata corecta ne dam seama ca nu putem sa-i condamnam pe oameni pentru slabiciunea de a nu se putea opune dictaturii.

  • Titusz: (22-2-2009 la 00:00)

    Citindu-l pe Anton Constantinescu, recunosc in prezenta sa o personalitate impulsiva prin provocarile intelectuale care le initiaza. E o calitate.

    Am gasit doua puncte in articol si as vrea mai multe informatii ca sa avem ce dezbate.

    1. „Singura mea suparare a fost legata de faptul ca nu a vrut sa faca ceea ce i-am cerut: sa vorbeasca cu mine numai ungureste, ca sa invat si eu aceasta limba mai bine. Dar acum, cand vad ca el a ajuns sa predea limba chineza in Japonia si limba japoneza in Coreea si a ajuns sa cunoasca un numar atat de mare de limbi, probabil ca prima intrebare pe care i-as pune-o ar fi: „care a fost limba primordiala a omenirii, stramoasa tutuor limbilor ce se vorbesc azi?”

    2. „In spiritul unei corectitudini politice bine intelese, el nu-i condamna pe toti romanii pentru ca unii din ei au fost criminali. Tot asa nici eu nu ma pronuntz in bloc cand vorbesc despre unguri, ca au ucis in razboi. Pentru ca trebuie sa ne obisnuim sa ne desprindem de valorile iudeo-crestine, care pretind vinovatia colectiva pentru fapte. Nu, nu pot fi de acord cu Isus Cristos care ii acuza pe evrei ca si stramosii lor au fost tot criminali, si deci si ei „calca pe urmele stramosilor”. Nici pentru „pacatul originar” al unui cuplu mitologic.”

  • Anton Constantinescu: (22-2-2009 la 00:00)

    Dl Titusz: eu dezbat ceva daca cred ca trebuie. Aici nu am ce adauga, pentru ca afirmatiile mele se refera la optiunile mele personale, de a fi cat mai fluent in mai multe limbi. Cred ca e bine sa inteleg cat mai bine interlocutorii care provin dintr-o cultura diferita. De altfel acest lucru este foarte important si in cultura americana contemporana, unde i se acorda o atentie deosebita. Se predau chiar cursuri pentru persoanele care lucreza la interfatza cu alte culturi.
    In rest, cred ca este logic ce spun.

  • Anton Constantinescu: (22-2-2009 la 00:00)

    Pentru Gheorg: inteleg exact obiectia aceasta. Dar eu vad lucrurile putin diferit.

    Putem sa ne referim la orice tip de prejudecata a majoritatii, de la homofobie la sexism si de la prejudecatile religioase la cele nationale. In toate aceste cazuri, majoritatea poate fi acuzata ca nu gandeste, sau ca nu gandeste suficient. Dar lucrurile nu sunt peste tot la fel. Daca te referi la prejudecatile majoritatii din San Francisco, ele sunt total diferite de cele romanesti sau unguresti. Nu spun ca ele nu exista, ci ele sunt diferite.

    Pentru problema clar definita a homofobiei societatii iudeo-crestine, la care te referi aici, noi cunoastem bine cauzele: acum doua mii de ani, cursul rational al istoriei, inceput de greci si continuat de societatea greco-romana a fost intrerupt brusc prin acapararea puterii absolute de catre crestini (sau de etica iudeo-crestina)care si-au pus amprenta judecatii sau mai precis a lipsei lor de judecata pe intreaga societate.

    Majoritatea nu a fost nevoita sa-si puna probleme si intrebari, pentru ca nerespectarea preceptelor crestine a devenit de multa vreme regula generala si nu exceptie. De exemplu cand manipulatorii discursului religios sustin ca ei sunt impotriva pacatului, oricare ar fi el, se poate constata usor ca ei mint in mod constient. Intamplarea face ca majoritatea acestora sunt casatoriti nu numai odata!(!!), intr-atat cinstesc ei „sanctitatea casatoriei”.

    Deci noi trebuie sa-i desfiintam prin sublinierea ipocriziei lor si a minciunii de care se fac vinovati.

    Nu heterosexualii sunt dusmanii homosexualilor, ci doar ipocrizia generala. Dar contra ipocriziei se poate lupta in comun.

    Corectitudinea heterosexualilor (a majoritatii) nu poate fi decat in favoarea tuturor, cand exista. Din acest motiv se mira unii in gura mare de faptul ca in parti limitate ale lumii, ca de exemplu in San Francisco, cei mai buni prieteni ai homosexualilor sunt chiar heterosexualii.

    Intr-adevar primarul Gavin Newsom ca si multi factori ai puterii (intre altii chiar guvernatorul Schwartzeneger) sunt pentru drepturi egale. In mod asemanator, in relatiile dintre sexe, nu sunt grupati barbatii contra femeilor, atata vreme cat sunt destui barbati cinstiti, care vor drepturi egale pentru toti. La fel, in societate, nu toti romanii sunt contra tuturor ungurilor etc, etc.

    Deci punctul meu de vedere este mai nuantat. Ai perfecta dreptate in privinta existentei acestei probleme, care acum este mai grava decat multe altele care se bucura de prioritate in discursul politic contemporan (de exemplu, cu mult mai grava decat problemele cu caracter national).
    Dar depinde si de noi sa influentam acest discurs.

  • Titusz: (22-2-2009 la 00:00)

    Da. Inteleg. E clar.
    Cultura si Spiritualitatea Maghiara in Transilvania se impleteste cu cea Germana si Romaneasca intr-atat incat nu s-ar putea spune ca sunt culturi straine ci mai degraba componente ale aceluiasi izvor ancestral.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Apel la responsabilitatea jurnalistilor

Organizatiile semnatare isi exprima ingrijorarea fata de degradarea accentuata a discursului jurnalistic si semnaleaza alunecarea periculoasa a presei romanesti in...

Închide
18.232.187.47