caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

Buget nesigur, disperare fiscală

de (1-3-2009)

Bugetul pe 2009, adoptat în mare viteză, dar nu responsabil, de Parlament la sfârşitul săptămânii, a fost construit plecând de la un deficit estimat de 2% din PIB şi o creştere economică sperată de 2,5%.

În cifre absolute, cheltuielile bugetului general consolidat sunt previzionate la 205,5 miliarde de lei (51,3 miliarde de euro), deci 35,5% dintr-un PIB sperat de 579 de miliarde de lei (145 de miliarde de euro). Doar că, abia adoptat, bugetul pune deja probleme! Chiar în ziua votului, ministrul Finanţelor vorbea despre o rectificare cu reducerea cheltuielilor! Şi are dreptate!

Încasările la buget prevăzute sunt supraestimate. În ianuarie, veniturile bugetului general consolidat au scăzut cu aproape 9% faţă de cele din ianuarie 2008, fiind însă mai mici şi decât cele estimate de Ministerul Finanţelor. Acesta prevăzuse încasări de 14,75 miliarde de lei, dar n-a adunat decât 13,82 miliarde. Situaţia nu poate fi pusă doar pe seama lentorii plăţilor la început de an, ci şi pe aceea a manifestărilor vizibile ale efectelor crizei, care nu permiteau estimări aşa de mari. Poate că Banca Mondială e pesimistă când prevede o creştere economică pentru România anului 2009 de doar 0,2%, dar cu siguranţă că estimarea Finanţelor suferă de un exces de optimism.

Înţeleg raţiunile politice ale acestor exagerări – promisiunile din campanie, an dublu electoral etc. -, dar nu cred că va mai rămâne mare lucru din ele atunci când Guvernul va fi nevoit să taie din cheltuieli. E chiar ciudat că, în condiţii de criză, bugetul, care a sacrificat austerităţii şcoli, spitale etc., are bani pentru construirea şi reabilitarea a aproape o mie de biserici. E logic numai dacă Guvernul îşi pune nădejdea ieşirii din criză mai mult în Dumnezeu decât în inteligenţa şi eforturile proprii! Poate nu se înşală!

De altfel, acest buget, ce pleacă de la o creştere economică estimată de 2,5%, este construit mai degrabă pe disperare fiscală decât pe o creştere reală. Cheltuielile strict bugetare merg în cea mai mare parte în consum, investiţiile fiind lăsate pe seama unor credite pe termen lung. Nu asta e problema, te poţi dezvolta foarte bine prin acest sistem, e chiar recomandabil. Pe de-o parte, am însă mari dubii în ceea ce priveşte accesul nostru la creditele nerambursabile UE, domeniu în care nu ne-am dovedit mari experţi până acum; pe de altă parte, mă interesează în ce condiţii vom obţine împrumuturi bancare pe fondul actualei crize financiare. În schimb, fiscalitatea să trăiască. În momentul de faţă avem 540 de taxe şi impozite parafiscale, de aproape cinci ori mai multe decât cele prezentate de Finanţe, 115!

Se mai anunţă creşterea anticipată a accizelor la alcool şi tutun – probabil că ministerul se bazează pe faptul că oamenii, necăjiţi de criză, se pun serios pe băut şi fumat! -, mărirea impozitelor pe clădiri şi terenuri. Dl Pogea declară că nu va fi mărită TVA, dar dat fiind nivelul veniturilor, am mari dubii. Singura măsură de stimulare economică, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, e frecţie la picior de lemn. Care profit? Cine reinvesteşte? Sunt estimate 20.000 de falimente. Măsura avea sens pe fond de creştere economică, atunci când mărea baza de impozitare, nu pe recesiune. Mai vorbim în martie, când va veni prima rectificare „în jos“ a bugetului disperării.

Articolul a apărut inițial în Cotidianul www.cotidianul.ro

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.254.212