caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Alegeri



 

Criza globală, campania electorală şi securitatea Republicii Moldova

de (15-2-2009)

\”Nu te întrista, o să te îmbolnăveşti; după noi – potopul!\”

(Madame de Pompadour către Ludovic al XV-lea)

SUA rămâne singura putere mondială a lumii cel puţin pentru motivul că nu există o altă ţară a cărei criză internă să pună planeta pe butuci. America, poate! Iar pentru a găsi soluţii la ieşirea din criză, toată lumea stă cu ochii pe deciziile Washingtonului – în funcţie de acestea, în mare parte, se vor desena scenariile de reacţie ale celorlalte economii cu pondere. În geopolitică, lucrurile se petrec la fel. Deciziile administraţiei americane sunt decisive şi la ele se raportează, direct sau indirect, pozitiv sau negativ, toţi marii actori din „piaţa” securităţii globale. Cum se vor concretiza acestea la nivelul actorilor mici, în condiţiile unei crize financiare evidente şi pe fondul campaniilor electorale, este miza de viitor a regiunii în care ne aflăm.

Nimic nou pe frontul de Est?

Recenta Conferinţă pe probleme de Securitate de la München a fost aşteptată cu legitim interes. Americanii şi ruşii au stat, pentru prima dată, oficial, faţă în faţă. Vicepreşedintele Joe Biden şi viceprim-ministrul Serghei Ivanov au schimbat vorbe politicoase, chiar dacă tensionate. Nimeni nu se aştepta la clarificări majore, dar unele tendinţe sunt vizibile. Principala direcţie va rămâne Afganistanul, despre care opinia publică americană este tatonată subtil: „Afganistanul nu seamănă cu niciuna dintre problemele cu care ne-am confruntat şi, din punctul meu de vedere, va fi mult mai dur decât în Irak” (emisarul american pentru Afganistan şi Pakistan, Richard Holbrooke). Cum am mai spus în această rubrică, întrebarea crucială este cât de mult sunt dispuse să cedeze părţile în negocierea bilaterală. Coliziuni există şi la propriu, şi la figurat – recent, la 10 februarie, un satelit de comunicaţii american (Iridium) s-a ciocnit cu un vechi satelit de comunicaţii rusesc deasupra Siberiei. Caz unic!

Dincolo de negocierea „1 plus 1”, există şi reticenţa partenerilor europeni. Nu tot ce este important pentru SUA poate deveni prioritate pentru NATO – aici trebuie să vrea şi europenii. Prin urmare, a încerca să negociezi dosare pe care nu le controlezi integral este pierdere de vreme pentru Washington. Un singur exemplu: extinderea NATO, care, deocamdată, stagnează. America nu este întreaga Alianţă! Şi dacă vrei mai multe trupe în Afganistan, trebuie să cedezi ceva, inclusiv Bruxellesului, nu doar Moscovei. Toate deciziile vizând securitatea globală îşi sporesc gradul de incertitudine direct proporţional cu efectele crizei globale. Mai ales dacă eşti „ţară de margine”. Ucraina este exemplul cel mai concludent.

Negocieri globale şi eşecuri locale

A fost odată o Revoluţie Oranj… Astăzi nu mai este. Mai este doar un stat care, inclusiv la München, cere disperat ajutor financiar unei comunităţi obosită de incertitudinile Kievului şi tot mai lipsită de motivaţie pe Est. În prag de alegeri prezidenţiale, Ucraina nu îşi poate reveni din pumnii crizei financiare.

Pe 9 februarie, Ministerul rus de Finanţe anunţa prompt că Ucraina a cerut un împrumut de 5 mlrd. USD. Kievul ceruse deja de la FMI 16,5 mlrd. USD, din care a fost eliberată, în noiembrie 2008, prima tranşă (circa 4,5 mlrd. USD). Dar bugetul pe 2009 nu a fost complet agreat de Fond, sceptic în ceea ce priveşte eliberarea celei de-a doua tranşe. Motivul ţine de deficitul bugetar prea mare – mai pe şleau spus, de incapacitatea politică a Kievului de a reduce cheltuielile bugetare (campania electorală, bat-o vina!). Producţia şi moneda scad spectaculos în Ucraina, dar creşte preţul la gaze. Pentru a ajusta deficitul bugetar şi a primi bani de la FMI, Ucraina are nevoie de bani, adică cei 5 miliarde pe care Rusia îi poate oferi. Dar dependenţă de gaze ruseşti plus împrumut de la Moscova pare să devină reţeta sigură a juvăţului de gât! Cazul Ucrainei ar trebui să fie un exemplu pentru R. Moldova, aflată şi ea în plină campanie electorală.

R. Moldova, locul unde nu s-a auzit de criză

Există o celebră carte a unui scriitor american despre obstinaţia autorităţilor de a nu vorbi despre criza virusului SIDA din anii ’70. Decesele se înmulţeau, teama publică devenea acută, dar orchestra cânta în continuare… Păstrând proporţiile, lucrurile se petrec în RM în acelaşi fel. Asigurările autorităţilor că republica va fi ocolită de criză sunt uluitoare. Când vecinii tăi – unul care exportă cel mai mult în RM, iar celălalt fiind piaţa europeană cea mai mare pentru produsele tale – declară criză, reduc moneda şi instituie austeritate (mai puţin Ucraina), în RM discursului oficial e linişte şi pace. Pensionarii aşteaptă mărirea pensiilor, pâinea se ieftineşte, moneda rămâne stabilă. RM se află în campanie electorală, pe un fond de criză încă ţinută sub tăcere. „Curat-murdar” – cum ar zice Caragiale!

Nu mai e cazul acum să reluăm avertismentele făcute deja de către economişti. Deficitul bugetar, criza creditelor, reducerea cererii la exportul de mărfuri, scăderea volumului investiţiilor străine în economie şi reducerea volumului remitenţelor – toate vor afecta drastic bugetul. Cine achită nota de plată?

Campania electorală – riscuri de securitate?

Este timpul acum să tragem câteva concluzii, cu ochii la aranjamentele globale de securitate, criza financiară şi eşecurile Ucrainei:

1. Într-o perioadă de ajustări sau reajustări geopolitice globale, în care un singur lucru este clar – că Afganistanul va marca atitudinea SUA faţă de Rusia pe dosarul estic – lipsa unei soluţii de securitate viabile se resimte mai acut decât oricând. Este cazul R. Moldova.

2. Nu este atât vorba despre „concesiile nepermise” pe care Washingtonul le-ar face Rusiei – după cum remarca un admirabil coleg de la Chişinău relativ la un comentariu anterior din această pagină – cât despre disponibilitatea elitelor locale de a ceda sunetelor de sirenă estice în lipsa unei angajări euroatlantice instituţionalizate şi ferme. Aparentul paradox este că, dacă în Centru politica externă este relativ de-personalizată (acolo există şi instituţii şi politici de durată, indiferent de ecuaţia personală a liderului), în periferie (spaţiu nestructurat şi fără continuitate) rolul elitelor locale este mult mai important.

3. Criza economică accentuează instabilitatea şi sporeşte geometric insecuritatea. Un stat prins în plasa crizei devine vulnerabil, iar elementul economic devine preponderent chiar şi în evaluarea deciziilor de securitate. Ceea ce se întâmplă la Kiev este grăitor.

4. Campania electorală nu face decât să sporească pericolul acestui veritabil cocteil Molotov. Risipa inconştientă a resurselor în numele câştigului electoral este ceea ce se petrece astăzi la Chişinău. Indiferent cum va arăta, R. Moldova va avea până la urmă un nou guvern, dar cu un buget secătuit de o campanie electorală pe viaţă şi pe moarte, pe fond de reajustări geopolitice şi criză economică mondială.

În aceste condiţii, întrebarea fundamentală este aceasta: cine va da eventualul împrumut de „5 miliarde USD” R. Moldova? Şi ce va da Chişinăul în schimb?

Articolul a apărut inițial în cotidianul Timpul timpul.md

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Petru Clej: (15-2-2009 la 00:00)

    Domnule Ionic,

    Dacă doriți să faceți propagandă pentru sistemul anti-democratic chinez nu cred că veți găsi prea mulți simpatizanți pe aici. Sunt atâtea aspecte negative cu privire la China pe care le treceți sub tăcere, făcând apologia acestui sistem represiv.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ionic: (15-2-2009 la 00:00)

    In actuala criza marea “problemă” a Chinei e cea că exporturile chineze au bătut toate recordurile – in ianuarie 2009 ele au depăşit importurile tocmai cu 39,1 miliarde dolari. China nu mai ştie ce sa facă cu atâta valută, ce să importe şi acum pentru a-şi restabili balanţa e nevoită sa cumpere la preţuri de nimic toată lumea.
    http://www.izvestia.ru/economic/article3125458/

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (15-2-2009 la 00:00)

    Absolut halucinant acest ecou semnat „ionic”!!! „Presupusa democrație” din noile state UE!!! Păi nu e bine că România nu acordă automat cetățenie celor care o solicită din cel mai sărac stat al Europei (geografice)?

    Și zecile de milioane de șomeri din China care s-au trezit fără lucru peste noapte? Și represiunea uneori brutală, inclusiv a revoltelor sociale (care se numără cu miile)? Asta ar trebui să vedem în România?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ionic: (15-2-2009 la 00:00)

    R. Moldova prin felul cum a ţinut piept la primul val al crizei dă o lecţie neplăcută României şi altor state din zonă. Mai sunt pe glob ţări înapoiate şi in ele criza loveşte mai crunt chiar. Veţi constata cu stupoare mai apoi că şi la valurile următoare prestaţia R: Moldova o va depăşi pe cea a României. Adevărul e că partidele de tipul celora aflate la putere in China şi R. Moldova sunt adaptate la maximum pentru a activa in condiţii extremale, de criză (amintiţi-va de doctrina „comunismului de război” etc.). Presupusa democraţie in noile state UE si vecine UE in practică nu e mai mult decât un haos economic convenabil pentru „şmecheri”, lăsat să iasă la liman de la sine, pe contul populaţiei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ionic: (15-2-2009 la 00:00)

    De o veritabila democraţie de tip occidental, inclusiv si din punct de vedere economic, s-ar putea de vorbit numai la finele perioadei de integrare europeană a României. De aceea elementele de haos economic şi nu numai economic – oricum există.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ionic: (15-2-2009 la 00:00)

    Propaganda de orice fel ţine de semiadevăruri si parţialitate. Da, vorba proverbului, Socrate (de la PDL sau PPCD etc.) ar putea sa-mi fie neam sau prieten, dar adevărul mi-i mai aproape totuşi de inimă. In situaţia concretă in care ne aflăm pentru salvarea economiei sunt bune orice pârghii, orice experienţe, de unde n-ar veni, fie si din R. Moldova. Contează rezultatul. Mi-a plăcut discursul ascultat in direct acum o oră la semnarea planului anticriză de către preşedintele american. De mai multe ori a sunat cuvântul „responsabilitate”. Dacă partidele din spaţiul nostru ar da dovada de un elementar simţ al responsabilităţii, de criteriul profesionalismului la alegerea conducătorilor de toate nivelurile, de consolidarea eforturilor întregii societăţi – rezultatele ar fi, cred, altele.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (15-2-2009 la 00:00)

    Domnule Ionic,

    Ați terminat argumentele și ați început atacurile la persoană? Vă doare ce am spus despre Republica Moldova? E cumva neadevărat? Apoi, nu știu ce legătură are BBC cu ce discu

    Cât privește preferința dumneavoastră nediscriminatorie pentru tot ce e rusesc față de tot ce e românesc este ceea ce eu numesc sindromul Stockholm al moldovenilor, rezultat a 200 de ani de ocupație și spălare pe creier.

    În orice caz, exemplul moldovenesc și chinez pe care-l dați, vă asigur că nu va fi acceptat de majoritatea acelora care, totuși, trăiesc într-o democrație, cu toate dezavantajele pe care acest lucru le presupune.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (15-2-2009 la 00:00)

    Domnule Ionic,

    Replicile dumneavoastră ar avea umor involuntar dacă nu ar fi mai degrabă tragice. Republica Moldova este un stat fantomă ținut în viață de investițiile străine și de oamenii care muncesc în străinătate (inclusiv în pseudo-democrațiile de care vorbiți). E o țară în care corupția și batjocorirea supremației legii sunt ridicate la rang de principiu. NIMENI nu are nevoie de această experiență jalnică. Oricum nu în Uniunea Europeană unde acest stat nu are ce căuta.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ionic: (15-2-2009 la 00:00)

    Am crescut cu emisiunile celora de la radio “Svoboda”, ascultam şi Europa libera, BBC, dar mai rar. Nu ţin minte măcar un caz când cuiva acelaşi Anatolii Streleanii ar fi spus ca opinia ascultătorului nu merită nici o atenţie din simplu motiv că provine dintr-o regiune neînsemnată, cum e azi R. Moldova. Se vede, probabil asta e diferenţa dintre jurnaliştii din redacţia de limba rusa de la Svoboda si BBC faţa de unii din fosta redacţia de limba româna de la BBC. G.Vieru ar fi zis in acest caz: „Lucruri stranii de tot / Se întâmpla …” sau: „Eminescu sa ne judece”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.208.105