caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

Atmosfera de ură împotriva romilor se accentuează

de (23-2-2009)

Recentele evenimente din Italia care au dus la înăsprirea legislației penale împotriva violatorilor au reaprins dezbaterea despre “stricarea imaginii României” de către romii cetățeni români care ar fi răspunzători de multe delicte penale în țările Uniunii Europene unde se află în acest moment.

Am primit recent un document circulat de o persoană cu veleități de jurnalist, cu cetățenie română, aflată la muncă în Israel. Citez din mesajul respectiv:

“Rușine pentru mass-media manelizată din România!

Presa din Franța a început să ne catalogheze țigani acum 15 ani.
Presa din Italia nu ne scoate din țigani, iar elvețienii ne spun ciori și corbi.
Norvegienii se plâng că sunt victime ale înșelăciunilor din partea țiganilor români care le vând cupru pe post de aur.

Toate aceste națiuni au însă un numitor comun: presa locală, ziariștii din aceste țări, își apără conaționalii, aratând cu degetul România, națiune care în proporție de 70 % ajunge în Europa să se identifice cu sintagma de Țigania sau țara țiganilor europeni.”

N-am să mai citez din această tiradă rasistă decât finalul apoteotic:

”Țara mea se cheamă România, nu RRomânia!”

Am rugat persoana cu veleități de ziarist să nu-mi mai trimită astfel de abjecții rasiste, la care mi-a trimis o reacție din partea unei alte persoane care susține că a fost atacată în București de persoane din “rasa amintită” și care trage concluzia:

“Cunosc clișeele astea cu „rasismul”; se vehiculează și la institutul unde lucrez. Dacă te referi la țigani n-o poți face decât spunând că în România sunt marginalizați, persecutați, stigmatizați, când de fapt ei fac jocurile, mână-n mână cu poliția, cu juriștii și cu înalții demnitari. E musai să spui că sunt foarte săraci, dar nu și de ce (pentru că nu merg la școală, pentru că nu muncesc și trăiesc doar din tâlhării). O mare parte a lor sunt însă foarte bogați, au palate cu aur din abundență (chiar și WC-urile sunt aurite), chit că sunt niste kitchuri sinistre.“

Veți fi de accord că astfel de opinii sunt împărtășite de mulți români. Persoana care diseminează astfel de texte este extrem de zeloasă în combaterea antisemitismului. Când vine vorba de rasism împotriva romilor, zelul se inversează în difuzarea de materiale incitatoare la ură de rasă.

Și tot zilele trecute, pe un forum care chipurile militează pentru “Reîntregirea României” se făcea un apel explicit la linșarea în grup a romilor.

Dar ce se ne mai mirăm, când un “distins intelectual” din România, care s-a supărat pe revista ACUM și a întrerupt brusc colaborarea scria făcând aluzie la clară la redactorul șef al revistei – cu copie la alte persoane – “ce bine sună româna de la BBC, când țigănia e tot de pe Ferentari…”

O astfel de atmosferă de ură și incitare la ură nu e nouă. În toamna lui 2007, când etnicul rom din România Romulus Mailat a ucis o italiancă la Roma fapt pentru care a fost condamnat un an mai târziu la 29 de ani închisoare a declanșat o reacție similară.

Am invitat mai mulți intelectuali romi să-și expună părerea în revista ACUM. N-am primit incă niciun răspuns.

Ceea ce se întâmplă este însă îngrijorător și a fost sesizat și de mai multe organizații civice http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=9217.

Suprapus pe ceea ce un alt colaborator al nostru numea isteria naționalistă din jurul problemei autonomiei secuiești din Transilvania http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=9225 avem imaginea unei atmosfere încărcate de ură, survenită într-un moment de criză economică, ceea ce face această escaladare a urii și mai periculoasă.

Invităm cititorii revistei ACUM la o dezbatere lucidă și lipsită de prejudecăți pentru găsirea unei soluții la o situație care devine de-a dreptul periculoasă.

Vă invităm să votați în sondajul nostru de opinie Ce impact au romii asupra imaginii României în străinătate? http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Andrea Ghita: (23-2-2009 la 00:00)

    Cred ca o dezbatere lucida si cautarea unor solutii e bine venita. Pentru asta ar trebui sa dispunem de informatii, de un tablou veridic despre situatia sociala si infractionala a romilor din Romania, respectiv din afara tarii.
    Pe de alta parte ar fi interesant un sondaj despre cate cuvinte in limba romani cunoastem, sau daca ne intereseaza sa spunem Buna ziua in limba romani ? Si de ce scriem romi cu prima litera dublata ? Cred ca si asta e un soi de stigmatizare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ghita Petruş: (23-2-2009 la 00:00)

    Cred că unul din primele lucruri care trebuiesc subliniate e că nici presa europeană nu prezintă lucrurile dintr-un punct de vedere echidistant. La fel cum nu toţi rromii sunt infractori, la fel nu toţi jurnaliştii sunt profesionişti. Din păcate, acesta este unul din motivele pentru care eu personal m-am retras din mass-media timişoreană. Ca jurnalist trebuie sa tratezi orice subiect la modul cel mai obiectiv. În momentul în care tu, ca formator de opinii te erijezi într-un judecător moral, anulezi rolul tău ca jurnalist în societate.

    Cred că în primul rând trebuiesc identificate problemele reale. Lipsa de profesinalism a jurnaliştilor e prima din ele. De ce spun asta? Pentru ca ura, respectiv pronirile rasiale ale cetăţenilor pornesc drept urmare a unor articole prezentate în presă. Atâta timp cât articolele sunt părtinitoare, noi, în calitate de cititori, nu putem fi decât la fel. Suntem ceea ce citim.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (23-2-2009 la 00:00)

    Stefan,
    exista statistici? Cat la suta dintre delictele comise in strainatate de catre cetateni romani sunt pe seama etniei rrome?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Angela FURTUNĂ: (23-2-2009 la 00:00)

    Dupa niste ani de crestere economica rapida, o analiza a societatii romanesti – ajunsa astazi un butoi cu pulbere – confirma ca la carte teoria prevazuta de Samuel Huntington in lucrarea Ordinea politica a societatilor in schimbare. Autorul aducea argumente conform carora o crestere economica rapida aplicata societatilor in schimbare, de tipul Romaniei, are urmatoarele efecte (vezi, pentru Romania, editia de la Ed. Polirom, 1999, p.51-52):
    1. produce disparitia gruparilor sociale traditionale (familie, clasa, casta), iar in paralel sporeste numarul de indivizi declasati ce pot genera proteste revolutionare.
    2. prodice nouveaux riches, noii bogatasi, care sunt incorect adaptati la si asimilati de ordinea existenta, dar vor putere pe masura noii lor averi.
    3. creste mobilitatea geografica, ceea ce inseamna o noua subminare a legaturilor sociale, incurajand si migratia rapida. Toate astea duc la alienare si extremism politic.
    4. sporeste numarul oamenilor cu un standard de viata scazut, accentuand diferenta dintre bogati si saraci.
    5. creste veniturile unor oameni in mod absolut si nu relativ, ceea ce mareste insatisfactia fata de ordinea existenta.
    6. presupune o restrictie a consumului cu scopul promovarii investitiilor, ceea ce duce la alte nemultumiri populare.
    7. creste instruirea, educatia si expunerile fata de mass-media, ceea ce duce la cresterea aspiratiilor dincolo de nivelurile unde pot fi ele satisfacute.
    8. agraveaza conflictele regionale si etnice privind distribuirea investitiilor si consumul.
    9. creste capacitatea de organizare in grup, si drept urmare forta cerintelor grupuluin fata de guvern, pe care guvernul nu le poate satisface.

    Punctele 1.2.3.4.8.9. – coroborate – au generat problema exploziva a unor minoritati, intre care proemina prin conflictualitate cea rromă.

    Asadar, ceea ce vreau eu sa afirm aici este faptul ca situatia mentionata de domnul Clej era previzibila, ca este stiintific descrisa de specialisti, si tot specialistii conchid, dupa insiruirea celor 9 puncte ca: „in masura in care aceste relatii se mentin, cresterea economica mareste prosperitatea materiala pana la o anumita rata, iar frustrarea sociala pana la o rata mai rapida”. In acest punct ne aflam noi cu analiza, in Romania, dar si in relatia dintre populatiile exportate de Romania si restul comunitatilor de insertie din UE.
    In Romania ultimilor ani a avut loc cresterea economica cea mai rapida din aceasta recenta zona integrata in UE, iar efectele de presiunea economica si sociala asupra culturilor marginale sunt si ele pe masura, adica cele mai mari: asa se explica, prin urmare, situatia de criza profunda a rromilor (dar si antisemitismul intr-o tara care nu prea mai are evrei). Cand criza sistemului se agraveaza, sunt cautati „vinovati aparenti”: de data aceasta rromii sunt cei mai „indicati” sa joace acest rol, pentru ca acestei etnii i s-a conservat si agravat vulnerabilitatea in cadrul societatii (ce vine in special din saracia extrema si lipsa de programe de integrare, in contextul ascensiunii climatului de maxima intoleranta).

    Asadar, pana aici am pus problema ca la carte. Tot oamenii de stiinta au definit si solutiile. Exista solutii. Tot ca la carte.

    Important este ca politicienii si media romanesti si europene sa adopte cu buna stiinta si in cunostinta de cauza acest discurs stiintific, amintit de mine mai sus (sa puna corect problema, sa identifice solutiile, sa aiba consecventa in aplicarea lor). Acest discurs eu il consacru ca fiind singurul de la care se poate pleca intr-o lume civilizata si care, o data adoptat de politicieni si media, atesta ca lumea responsabila vrea cu adevarat sa iasa din criza prin redresare economica iara nu pe seama manipularilor rasiale (extremism, genocid, marginalizare).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Denis Cenusa: (23-2-2009 la 00:00)

    Imi pare nespus de rau ca asemenea lucruri se intampla in sec. 21 si ca la aceasta sunt complice un numar din ce in ce mai mare de persoane. Consider ca pentru a stopa aceste tendinte trebuie organizate campanii publice complexe, dezbateri la nivel de experti (locale sau europene), elaborarea de cursuri pre-scolare si alte masuri educationale pentru a preveni si a contracara aceste vicii ale societatii contemporane.

    Imi pare rau ca in loc sa se abordeze problemele legate de rromi in mod echidistant si obiectiv, autoritatile si comunitatile inter/nationale prefera sa se ocupe de propagarea unor mesaje de ura si intoleranta fata de etnia rroma, mai mult decat atat, sa le adreseze intregii populatii ale unei tari membre a UE, in cadrul careia se dezvolta comunitati semnificative de rromi.

    Consider acest gest drept atac la principiile de coeziune si diversitate, drepturile omului si cele ale minoritatilor nationale per ansamblu, stipulate in documentele europene si promovate de institutiile UE.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Doamnă Ghiță,

    Vă recomand explicația termenului „rrom” în articolul Deliei Grigore ‘De ce e corect „rrom” și nu „țigan” ‘- http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=7726

    De asemenea, recomand editorialul „Cum se pot reconcilia românii cu romii” http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=372.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Maier: (23-2-2009 la 00:00)

    Gabriel,
    Singura sursa in urma unei cautari rapide ar fi: http://www.romnews.com/community/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=658

    Inteleg „de unde vii” si ar fi foarte utila aceasta informatie. Evident, suntem de acord ca informatia este de interes academic si de administrare sociala dar nu justifica afirmatii denigratoare in bloc la adresa rromilor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ghiţă Petruş: (23-2-2009 la 00:00)

    Sunt foarte curios să văd daca la această problemă ridicată va apărea vreun intelectual rrom să posteze vreun ecou. Noi, românii luăm atitudine datorită faptului că suntem confundaţi cu persoanele de etnie rromă. E de înţeles răspunsul nostru, şi nu reacţiile. Dar persoanele de etnie rromă de ce nu iau atitudine?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. MAIER: (23-2-2009 la 00:00)

    Draga Ghita, nu vreau sa vorbesc in numele celor care scriu aici, desi cred ca majoritatea nu reactioneaza pentru ca ar fi confundati cu rromii. In ce ma priveste insa, intervin pentru ca stiu ca orice judecare in bloc a unei populatii se numeste rasism si poate duce la tulburari sociale, violenta, genocid.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (23-2-2009 la 00:00)

    Bineinteles ca generalizarile sunt interzise; stim prea bine la ce pot ele duce. Insa, Stefan, nu sunt de acord ca raspunsul este de interes pur academic; daca e o buba, ea trebuie identificata, pentru a se putea vindeca. Fireste, leacul (daca exista, sa spunem, un exces de criminalitate in aceasta comunitate) trebuie sa se adreseze aspectului „nurture”, si nu „nature”. Dar atata nu e de ajuns – e prea vag.

    Ar trebui o cercetare sociologica riguroasa, constatarea unei stari de fapte (cu statistici, procente, ma rog – the works) si stabilirea unei problematici si a unei metodologii de vindecare sociala, in spirit umanist si liberal – asta, pentru a nu permite bunelor noastre intentii sa paveze drumul spre… stim unde.

    Din pacate insa, corectitudinea politica risca si aici a se substitui unei evaluari treze, iar somnul ratiunii, nu-i asa…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihai Platon: (23-2-2009 la 00:00)

    Eu cred ca trebuie identificate, in primul rand, mecanismele si cauzele prin care ia nastere ura impotriva rromilor la nivelul oamenilor multi, obisnuiti si anonimi din celelalte comunitati ale unei societati mai largi (romaneasca, italiana, ca exemple).

    Cred ca acest tip de ura este precedat, la nivel de individ neutral care devine in foarte scurt timp rasist (amplificand ura prin numar), de un mix intre frica si repulsie care se uita greu in urma unor crime sau atitudini de grup agresive vizibile, neobisnuite.

    Sunt de acord, si eu, ca statisticile atente si complete referitor la numarul si natura infractiunilor, plus analiza lor pertinenta, pot fi utilizate in mod profilactic in intelegerea si stoparea acestui fenomen al urii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (23-2-2009 la 00:00)

    Bineinteles ca generalizarile sunt interzise; stim prea bine la ce pot ele duce. Insa, Stefan, nu sunt de acord ca raspunsul este de interes pur academic; daca e o buba, ea trebuie identificata, pentru a se putea vindeca. Fireste, leacul (daca exista, sa spunem, un exces de criminalitate in aceasta comunitate) trebuie sa se adreseze aspectului „nurture”, si nu „nature”. Dar atata nu e de ajuns – e prea vag. Ar trebui o cercetare sociologica riguroasa, constatarea unei stari de fapte (cu statistici, procente, ma rog – the works) si stabilirea unei problematici si a unei metodologii de vindecare sociala, in spirit umanist si liberal- asta, pentru a nu permite bunelor noastre intentii sa paveze drumul spre…stim unde.
    Din pacate insa, corectitudinea politica risca si aici a se substitui unei evaluari treze, iar somnul ratiunii, nu-i asa…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. MAIER: (23-2-2009 la 00:00)

    Gabriel, in interventia mea nu am afirmat ca e vorba de „interes pur academic” ci am spus ca informatia este „de interes academic si de administrare sociala”. Poate ar fi trebuit sa inversez ordinea celor doua. In interventie ma refeream in principal la atitudine.
    Venind insa vorba de luarea de masuri („administrarea sociala”) imi este clar ca, la fel ca si in SUA, unde proportia infractiunilor in cadrul populatiei de culoare este mai mare decat proportia populatiei de culoare in cadrul numarului total de locuitori, in Romania infractionalitatea rromilor este superioara „reprezentativitatii lor numerice”. Ce inseamna asta? Ca decat sa se „ascunda gunoiul sub pres”, mai bine se initiaza masuri, se aloca fonduri, se propun dezbateri. La ACUM nu avem putere sa luam masuri, nici fonduri n-avem, dar putem initia o dezbatere. Ajutam cum putem si nu e o scuza de tipul „facem si noi ceva, cat de cat” – chiar credem sincer ca pe fondul acestei comunicari se creaza curente de opinie favorabile rezolvarii unor probleme adanci, grele, dureroase.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Teodoru Ilie: (23-2-2009 la 00:00)

    Un tata are 5 baieti si 5 fete, cat degetele dela stanga si dreapta.Cum degetele nu seamana intre ele asa si cu copiii. Impreuna formeaza mana, atat pe cea stanga cat si cea dreapta.Fiecare deget are o functie de indeplinit conf. formei si puterii naturale.Tot astfel sunt repartizate si functiile de indeplinit ale degetelor, respectiv ale celor 5 baieti si 5 fete.Ce altceva sa faca tatal, decat sa-si educe copii cat mai eficient pt,. a functiona cat mai bine in viata? In cazul etniilor, tatal este STATUL, iar in cazul nostru educatia etnica, este inexistenta si fara perspective.Trebuie luat totul dela inceput cu rabdare(cca 20 ani)si perseverenta.Etniile au delegati in PARLAMENT, si nu prea actioneaza in acest sens. Est cazul sa produca marea schimbare de care avem atata nevoi cu totii. LEGILE TREBUIE SA EXPRIME CONCRET DREPTURI, OBLIGATII, SI SANCTIUNI nu vorbe goale si intortochiate elaborate malitios de jristii deputati si senatori. Ma simt pacalit de atata vorbarie G O A L A

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Vlad Solomon: (23-2-2009 la 00:00)

    Imi permit sa fiu neacademic in aceasta dezbatere. Opinia mea e ca problema este, in primul rind, a tarilor in care se manifesta xenofobia fata de rromi. Faptul ca sint de etnie rroma, nu ii situeaza in afara definitiei de romani. Asadar, daca in Elvetia sau in alta tara, infractorul e considerat roman, nu vad problema Romaniei, privita din puctul de vedere al „imaginii”. De altfel, nici conceptul de ” imagine al unei tari” nu mi-e clar. Dupa ce se ia in consideratie: dupa intelectuali, artisti, economie, cultura, delincventi?
    Chiar daca 80% dintre emigrantii din Romania in Italia ar fi hoti, problema nu trebuie pusa in termeni de etnie, in tarile respective. Poate e necesara o interventie a min. de externe din Romania, pentru a combate xenofobia contra rromilor din tarile europene, dar considerindu-i egali in drepturi si de cetatenie romana, pentru ca un stat are responsabilitate fata de cetatenii sai, indiferent de etnia lor.
    Daca sint emigrati ilegal, sa fie pedepsiti infractorii. Dar, atita timp cit exista chiar si o minoritate infima de emigranti corecti, nu trebuie facuta nicio generalizare cu caracter rasial sau xenofob.
    Alteritatea trebuie acceptata, e vorba, in primul rind, de educatie. A tuturor.
    Nu e de conceput ca un stat sa fie mindru de cetatenii sai, cind se remarca intr-un domeniu, si sa se disocieze de ei, cind savirsesc infractiuni. La fel si ” romanul de rind”. Ostilitatea fata de rromi era si pe vremea cind traiam in Romania, inainte de anii 70. Poate nu s-a facut indeajuns pentru apropierea intre etniile diferite, in Romania.
    Mesajul oribil, pe care l-au primit D-nii Clej si Maier, a ajuns si la mine si l-am respins, scandalizat.
    Intimplarea a facut sa fiu martorul unor reactii rasiste, in Romania, fata de rromi.
    In tren, in drum spre Iasi, mi-au fost aratate niste case atipice – uite ce case si-au facut in tara noastra. Cind am intrebat daca nu e si tara lor, mi s-a spus, pai sint tigani! Atita timp cit nu sint acceptati ca cetateni egali in Romania, problema e foarte greu de rezolvat.
    Ar mai fi un aspect- in ce masura se simte fiecare om cetatean al unui stat, dar asta e deja aspectul individual al apartenentei, care nu are neaparat legatura cu cetatenia oficiala.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (23-2-2009 la 00:00)

    Experiment mental: Sa spunem ca apartamentul de deasupra alui meu (povestea e imaginara), ramas gol dupa decesul D-nei Popescu, va fi ocupat de o familie numeroasa. La inceput, am inteles cu totii ca ei sunt din Londra. Acum insa, intelegem ca sunt de fapt rromi, reintorsi din UK dupa 2 ani. Eu imi pun intrebarea urmatoare (iata o tema de posibil sondaj): se schimba intrucatva atitudinea mea, a ta, a noastra, fata de venirea lor? Daca da, de ce? Stiu, e mult mai greu de raspuns decat la parametri macrosociali…
    Si, ca eu sa fiu cel dintai: cu mana pe inima, DA, AS FI INGRIJORAT! Subliniez: cand vecinii vor veni, le voi da binete, ii voi considera automat buni vecini, etc. Eu vorbesc despre reactia initiala; restul nu va fi catusi de putin influentat de nimic, decat de cum se poarta ei de fapt.
    Sunt oare singurul care ar reactiona asa? Sinceritate, prieteni!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. MAIER: (23-2-2009 la 00:00)

    DA< SI EU AS FI INGRIJORAT! Dar nu din cauza familiei care s-ar muta deasupra mea ci din cauza ca m-as afla in Romania, tara in care as avea quasi-certitudinea ca, in cazul unor situatii conflictuale din vina vecinilor de deasupra, cei platiti sa aplice legile nu-mi vor lua apararea si nu-mi vor restabili drepturile. Din motive de coruptie, din lene, din dispret pentru cetatean, din solidarizare cu un mediu infractional care prinde bine la importanta slujbei. As fi ingrijorat si din cauza ca, in afara de mine, nici un alt vecin n-ar lua atitudine de frica, din comoditate, etc. ci in cel mai bun caz, m-ar bate pe umar cu falsa compasiune si fatalism mioritic.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Vlad Solomon: (23-2-2009 la 00:00)

    Simt ca trebuie sa mai spun ceva. Problema stereotipizarii e ceva de care nu se poate dezbara cu usurinta individul sau societatea. Dar trebuie sa incercam, zic eu, sa vedem toata treaba la nivel de individ, nu de etnie, sa ne debarasam de stereotipuri si idei preconcepute.

    Rromii emigranti sint cetateni romani, punct.

    Nu poti sa fii mindru de o realizare a unui roman si sa te rusinezi de un esec al altuia, cind niciunul din cele de mai sus nu sint legate de activitatea ta, sau de cine esti. Nu vad niciun motiv sa fiu mindru de Einstein, pentru ca a fost evreu, nici de Dani Karavan, pentru ca e israelian, nici sa ma rusinez din cauza mafiei israeliene care facea contrabanda cu stupefiante la Amsterdam.

    Imi amintesc de o vizita la Castelul Peles, cind o ghida povestea despre legatura de rudenie dintre regele Carol si familia regala britanica.

    O doamna din grup a reactionat- Poftim, sa mai spuna englezii ca sintem tzigani! Uimit, am intrebat-o la ce se refera. La care mi-a raspuns – Pai asta se spune despre NOI, ROMANII, in Marea Britanie, ca sintem tzigani cind, in fond, NOI ne tragem din familia reginei Angliei.

    Uneori realitatea intrece fantezia.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (23-2-2009 la 00:00)

    Trebuie să remarc, deși nu mă surprinde deloc, faptul că 2/3 dintre cei care au votat în sondajul nostru http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt (voturile nu reprezintă decât un sfert din numărul de vizite ale paginii) s-au pronunțat pentru opțiunea RASISTĂ, cea care incriminează ÎN BLOC etnia romilor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. MAIER: (23-2-2009 la 00:00)

    Accentul tau, Gabriel, este cat se poate de corect, cu o singura precizare suplimentara, legata de final.
    Respectiv, „dragostea vine dupa aceea” nu functioneaza exact cum ar putea cineva superficial intelege in ecoul tau.
    In realitate, dragostea si ura vin intotdeauna inainte, ele primeaza ratiunii, si cand ne limitam la ele refuzam sa recunoastem valoarea dincolo de ideile noastre preconcepute. Trebuie sa ai si educatie si experienta de viata si curaj ca sa ai puterea sa te uiti dincolo de dragoste sau ura si sa vezi realitati. Lipsa acestui curaj o reprosez celor care judeca in bloc, fara a pune macar un disclaimer (cum ar fi o informatie statistica) – in care caz nu mai e vorba de o judecata in bloc ci de o informatie verificata experimental.
    Cu alte cuvinte, este perfect acceptabil ca o alta persoana sa urasca ceea ce eu iubesc sau sa iubeasca ceea ce eu urasc, dar in momentul in care impreuna vrem sa traim in aceeasi societate, trebuie sa-i respectam legile indiferent de preferintele noastre.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Doamnă Caligari,

    Dacă tratarea unei etnii precum romii în bloc și amintirea la fiecare mesaj că Dumnezeu a dat un rateu cân a creeat această etnie nu este rasism, atunci înseamnă că nimic nu este rasism.

    Dacă afirmația că românii nu fură, nu violează, nu ucid și numai romii sunt cei care se dedau la astfel de delicte nu e rasism, atunci nu știu ce e rasism.

    Dacă afirmația că „albanezii din Kosovo” au fost lăsați să se înmulțească (vezi Doamne același lucru s-a întâmplat și cu romii din România) nu e de sorginte nazistă (pentru că alternativa care e? Sterilizarea forțată? Nimicirea, așa cum a încercat Antonescu în 1941?) atunci ce este?

    Și cum să calific faptul că o etnie întreagă, care trăiește de sute de ani pe aceste meleaguri și a fost ținută în robie până acum 150 de ani, este considerată intrusă aici?

    Ce dovezi mai clare de rasism și cripto-nazism mai doriți?

    Și de unde știți dumneavoastră că „marea majoritate a populației e exasperată” din cauza romilor? Ați făcut cumva sondaje de opinie.

    Și că tot vorbiți de fotolii, sunt cumva indiscret dacă vă întreb de unde scrieți, că nu păreți (după adresa de IP) să o faceți din România?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (23-2-2009 la 00:00)

    Da…cum spunea un coleg de-al meu de la Facultatea de Medicina: ce frumoasa ar fi meseria asta, daca nu ne-ar deranja tot timpul pacientii…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lea Caligari: (23-2-2009 la 00:00)

    Profund gandit…: „ anti-romii nesatisfacuti, devin filosemiti si viceversa?” Suntem deci un amalgam de pro si contra, dupa cum bate vantul? Psihologie colectiva sau psihoza de mase?

    Din „fotoliul de orhestra”, putem scruta scena romaneasca in mod confortabil si detasat aplicandu-i toate reprosurile cu care istoricii ne-au obisnuit: antisemitism, antitiganism, antiocidentalism etc. etc.

    Este suficient sa pici in forfota unui troleibuz si sa te deplasezi din branci in branci scotocit prin toate buzunarele pe fondul sonor al expresiilor de maidan si a miasmelor”sublime” ca sa-ti dai seama ce inseamna sociologie aplicata la o populatie derutata de mirajul libertatii indecente si a democratiei.
    Toate astea cer o punere la punct vehementa si curajoasa ci nu obladuirea, de la distanta, a ceea ce este si va ramane condamnabil. Randurile dlui Martin n-au nici o tenta rasista sau fascista, ele exprima o realitate resimtita ca insuportanila de catre o mare majoritate a polulatiei din Romania.
    Dl Clej, distribuie, cu o usurinta deconcertanta, adjective complet deplasate si lipsite de sens, ca sa nu le spun grotesti, nedemne de functia care ii este atribuita.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. MAIER: (23-2-2009 la 00:00)

    D-l sau D-na Lea Caligari,

    Indemnul dv. este superfluu. Armonia la care indemnati este in majoritate realizata, in sensul ca majoritatea romanilor isi exprima (anonim si deci autentic) repulsia fata de rromi, in bloc.
    Tirada dv. care se doreste a fi umoristica nu ma face sa zambesc, e doar o alta intruchipare a fricii de a privi adevarul in ochi, ce-i drept asezonata cu un cinism mai detasat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (23-2-2009 la 00:00)

    Eu cred ca mai trebuie asezat un accent important. Noi, cei care ne opunem rasismului, trebuie sa refuzam sa ne lasam definiti, in demersul si atitudinea noastra, de insisi rasistii. Iata la ce ma refer, si este mai mult decat un exercitiu semantic: ne opunem anti-rromismului, anti-semitismului, anti-maghiarismului, da? Bun. Atunci, repede, care e antonimul lui „anti”?…Pai…”filo”, nu? Gresit! Asta nu inseamna decat a pastra ecuatia „judecarii in bloc”, schimbandu-i semnul algebric. Ori, aici e hiba. Ecuatia insasi e gresita. De aceea, eu, unul, nu sunt nici filosemit, nici filoroman, si nici filomaghiar (desi din astea trei izvoare pornesc), dupa cum nu sunt nici filo-rrom. (Va spune ceva tirada: „Ce-i tot aperi, ce-i iubesti atat”?) Tot ce vreau este sa inteleg care sunt problemele lor, cum se aseaza ele in pagina cu ale mele, si cum se poate ameliora situatia. Nu mioritic, nu semitic, ci pragmatic. Nu din dragoste, din ratiune. Dragostea vine dupa aceea.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lea Caligari: (23-2-2009 la 00:00)

    Dle Martin,

    Cand vi se spune ca sunteti rasist si nazist, plecati capul, evitand astfel sa fie retezat.
    Cine poate sti mai bine ca dl Clej ce-i in mintea dv ? Cine, mai bine ca dlui, ar putea grai adevarul irefutabil si definitiv? Deci, nu mai scrieti prostii nationaliste despre o etnie cu care Romania se onoreaza pe toate meridianele. Bandele fasciste din Italia sunt invidioase pe cele de romi pentru ca romii au mai multi neuroni care le permit complexul de superioritate fata de penisnulari.
    Pentru romi, ura romanilor nu este catusi de putin justificata, fiind o ura funciara dirijta impotriva oricarui strein ce-ar incerca sa le uzurpeze dreptul la munca, iar romii, pe de alta parte, nu pot vietui numai cu dreptul sfant la odihna inscris in gene.
    Asadar, nu mai incercati sa ne instilati ura antietnica pentru ca romii sunt un produs al propriei noastre civilizatii mioritice cu drepturi turistice internationale, persecutati pe vremea restrictiilor dictatoriale cand manelele nu erau arta de export.
    Pe scurt, daca mai aveti ceva de spus pe aceasta tema, armonizati-va cu majoritatea caci de unul singur nu ne veti putea convinge privind incapacitatea de convietuire a romanilor cu aceste fapturi libere, nonsalante si pline de umor contagios.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Domnule Martin,

    Eu v-am dat argumente, PUNCT CU PUNCT, de ce afirmațiile dumneavoastră sunt rasiste, frizând nazismul. Aduceți contra-argumente, așa cum v-am adus eu, nu mutați discuția pe terenul indiferenței, când de fapt acuzați ÎN BLOC o întreagă etnie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor MARTIN: (23-2-2009 la 00:00)

    Domnule Clej! Aveti o perceptie preconceputa si faceti orice pentru a avea dreptate. Scoateti din context. Scot si eu:’Nu pot fi acuzat de discriminare’. Faptul ca vorbesc detasat despre subiect, ca nu sunt pasional, intr-un sens sau altul, va face sa ma incadrati unde doriti. Mie imi sunt indiferenti cu totii. Daca nu va intereseaza parerea mea, va cam salut!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Eliza: (23-2-2009 la 00:00)

    Locuiesc in Suedia si doresc sa-i informez pe cat mai multi romani despre realitatile din aceasta tara, prin publicarea de stiri din presa suedeza, articole avandu-i pe romii din Romania ca subiect, fiind incluse.

    Inainte sa public subiecte despre romii din Romania in Suedia, m-am documentat despre istoria romilor suedezi. Articolele complete le gasiti pe paginile de mai jos.
    http://eliza.suedia.se/index.php?c=173(parteaI)
    http://eliza.suedia.se/index.php?c=174 (parteaII)

    Citat: Anul 1617 – Intr-o scrisoare adresata Parlamentului in Örebro, in anul 1617, preotii au sustinut ca „toti tiganii sa fie expulzati de pe teritoriul Suediei”. Regele a dat un raspuns scurt si concis: „Sa fie expulzati din tara!” (…) Nu este de asteptat ca peste noapte integrarea romilor in societate sa dea rezultate marete, tinand cont ca secole la rand romii au fost discriminati, alungati sau persecutati. Societatea suedeza priveste cu neincredere comunitatile de romi si in acelasi timp, nu le faciliteaza integrarea.

    Sursa: „Myndighetsåtgärder genom historien” – „Masurile luate de autoritati impotriva rromilor, de-alungul istoriei”

    Un alt articol despre integrarea romilor in societate „In Suedia, romii au propria scoala”.

    Despre romii romani in Suedia si cum sunt acestia tratati de catre autoritatile suedeze, articole precum „Copiii locuiesc printre narcomani in camping” si „Scandal intre familii in Campingul Meros” sunt relevante.

    Voi continua sa public articole pe aceasta tema, tocmai pentru ca, situatia romilor din Romania (in tara proprie sau in afara tarii), o consider de luat in seama, atat de catre simplii cetateni, mass-media dar in special de catre clasa politica.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Am descoperit acest articol pe internet:

    „Țiganii nu merită să trăiască”

    http://georgeolteanu.wordpress.com/2007/07/18/tiganii-nu-merita-sa-traiasca/

    Nu e o lozincă pictată pe un zid de un anonim. E un articol pe un blog asumat, scris acum un an și jumătate, care reprezintă de fapt o incitare la genocid, incitare la care s-au alăturat alți câțiva indivizi.

    Și acesta nu e singurul articol sau mesaj de acest fel. Găsiți pe internet sute, dacă nu mii de astfel de incitări la pogrom și ură împotriva romilor.

    Pun întrebarea celor revoltați de „fascismul” opiniei publice din Italia după lozincile de pe două ziduri de acolo – acesta cum se cheamă? Aplicând aceeași măsură, putem spune că opinia publică din România e nazistă?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor MARTIN: (23-2-2009 la 00:00)

    Nu pot fi acuzat ca discriminez vreo minoritate religioasa, etnica, sociala sau de alt fel pentru simplul fel ca m-am nascut intr-o familie ea insasi discriminata. Am simtit-o pe pielea mea. Nemtii ne-au discriminat pretextand ca suntem comunisti, comunistii sub pretext ca suntem titoisti, legionarii sub pretext ca nu suntem romani, securitatea sub pretext ca nu vrem sa colaboram. Toti acestia ne-au batut si ne-au barat drumul spre o viata mai buna. Acum, tiganii ne fura din buzunare, ne agreseaza verbal si, daca nu ne ferim, ne dau si-n cap. Pentru o epidemie, ajunge un singur virus. Degeaba vreti sa despartiti comunitatea de individ. Noi nu am ucis, nu am violat si nu am furat. Nici unul. Cine pe cine discrimineaza? Cand o minoritate, de orice tip ar fi, vrea mai multe drepturi ca majoritatea, comite o discriminare. Sa ne fereasca Dumnezeu de discriminarea unei minoritati! Aceasta se poate transforma in dictatura. Daca minoritatea nu vrea sa se inscrie in cadrul legal al tarii adoptive, trece pe langa democratie, spre dictatura. La inceput, nazistii au fost o minoritate. La inceput, comunistii romani au fost doar o mie. Lasati sa se inmulteasca, albanezii din Kosovo au furat o tara. Bunicul meu spunea ca, atunci cand te afli in tara altuia, mananci ce mananca gazda, dar trebuie sa fii foarte atent ce mananca aceasta. Daca Dumnezeu mai da rateuri, o face pentru ca numai oamenii sunt pedepsiti pentru greselile lor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Domnul Victor Martin începe cu o afirmație de-a dreptul halucinantă.

    „Nu pot fi acuzat ca discriminez vreo minoritate religioasa, etnica, sociala sau de alt fel pentru simplul fel ca m-am nascut intr-o familie ea insasi discriminata. Am simtit-o pe pielea mea.”

    Cu alte cuvinte, naziștii sau comuniștii care înainte de a veni la putere au fost reprimați în diferite grade și discriminați nu pot fi acuzați de discriminare pentru că au simțit pe pielea lor discriminarea.

    După care continuă cu o tiradă care e rasistă fără putință de tăgadă.

    „Acum, tiganii ne fura din buzunare, ne agreseaza verbal si, daca nu ne ferim, ne dau si-n cap. Pentru o epidemie, ajunge un singur virus. Degeaba vreti sa despartiti comunitatea de individ. Noi nu am ucis, nu am violat si nu am furat. Nici unul. Cine pe cine discrimineaza? Cand o minoritate, de orice tip ar fi, vrea mai multe drepturi ca majoritatea, comite o discriminare. Sa ne fereasca Dumnezeu de discriminarea unei minoritati! Aceasta se poate transforma in dictatura. Daca minoritatea nu vrea sa se inscrie in cadrul legal al tarii adoptive, trece pe langa democratie, spre dictatura.”

    Deci nu unii țigani, ci țiganii ca etnie sunt cei vinovați de toate relele. Observați, românii majoritari nu comit niciodată niciun fel de delict penal. Ei bine, domnule Martin, aflați că în țara în care trăiesc, Marea Britanie, și v-o spun dintr-o constatare directă, din sălile tribunalelor unde s-a întâmplat să fac translație, etnicii romi din România nu dețin monopolul infracționalității. Au fost infracțiuni grave săvârșite de români „puri”, inclusiv omor sau viol să nu mai spun de fraudă la bancomate. Iar afirmația „Degeaba vreti sa despartiti comunitatea de individ” este definiția standard a rasismului. Dar finalul domnului Martin aduce miasme de-a dreptul naziste.

    „La inceput, nazistii au fost o minoritate. La inceput, comunistii romani au fost doar o mie. Lasati sa se inmulteasca, albanezii din Kosovo au furat o tara. Bunicul meu spunea ca, atunci cand te afli in tara altuia, mananci ce mananca gazda, dar trebuie sa fii foarte atent ce mananca aceasta. Daca Dumnezeu mai da rateuri, o face pentru ca numai oamenii sunt pedepsiti pentru greselile lor.”

    Las la o parte faptul că domnul Martin face amalgamul dintre comuniști și naziști, o calitate dobândită, de cele mai multe ori la libera alegere a individului și etnia albaneză din Kosovo, care se dobândește prin naștere, indiferent de voința individului. Observați și „Lasati sa se inmulteasca” care-ți îngheață sângele în vine, aducându-ți aminte de sterilizările pe care naziștii le aplicau unor „indezirabili”, printre care romi, evrei sau handicapați.

    În sfârșit, remarc că romii, ca și albanezii din Kosovo sunt tratați (în secolul XXI!!!) ca niște străini, niște tolerați, în țara în care strămoșii lor trăiesc de sute de ani și care au fost robi până în 1856.

    Dacă un om care se presupune că e educat, ca domnul Victor Martin, emite cu nonșalanță astfel de opinii, ce pretenții putem avea de la oamenii cu mai puțină carte? Poate doar un plus de bun simț și un minus de fanatism, calități care uneori oamenii de rând le au, iar intelectualii nu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihai Platon: (23-2-2009 la 00:00)

    Pentru multi am am trait intr-o zona din Romania, „Slobozia”, cu majoritate istorica de romi.

    Confirm observatia de detaliu fin, posibil capital in dezamorsarea urii impotriva etniei, a domnului Adelmann-Elias.
    Exista foarte multi romi, oameni obisnuiti de incredere si profesionali, care se declara in afara etniei – din pacate, as zice eu.

    Impartasesc concluzia „nici prea rai, nici prea buni, ci…oameni”, este singurul punct de pornire posibil in aceasta discutie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • gabriel adelmann-elias: (23-2-2009 la 00:00)

    Ma gandesc ca mai exista un aspect, ceea ce in engleza se cheama „bias” (influenta ascunsa asupra rezultatelor unei statistici): eu cred ca multi rromi care s-au alaturat societatii romanesti mainstream nici nu se mai declara rromi, ci romani. Exista intelectuali rromi de frunte (din intamplare, unul mi-e prieten), si exista cei din grupurile „problematice”. Dar ia sa intrebam un functionar, o asistenta medicala, un tehnician rromi de ce etnie sunt…nu am date statistice (si nu cred ca le poate avea cineva), dar multi se vor declara romani, nu numai ca cetatenie, ci ca origine etnica. Cu alte cuvinte, rromii cei savarsitori de fapte foarte grave si foarte vizibile reprezinta probabil o zgomotoasa minoritate intr-o mare de oameni care probabil ca sunt, ca noi toti, nici prea rai, nici prea buni, ci…oameni.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Conform datelor recensământului din 2002

    http://www.recensamant.ro/datepr/tbl4.html

    s-au declarat romi 535250 de persoane, adică 2,5% din populație. Cred că toată lumea va fi de acord că e vorba de o subestimare a numărului real de romi din România, ceea ce întărește spusele lui Gabby.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan N. MAIER: (23-2-2009 la 00:00)

    Angela,
    Cine si cand a cerut „Holocaustul Romanilor”? Este o afirmatie foarte grava. Te rog revino cu detalii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihai Platon: (23-2-2009 la 00:00)

    Stefan,

    Au fost stiri in ziare romanesti despre mesaje scrise cu „holocaustul romanilor” pe ziduri in Italia.

    Nu sunt informat ca vreo asociatie sau grupare si-a asumat mizeria asta. Banuieli sunt transferate prin canale mass-media catre gruparile de origine fascista italiene.

    In virtutea experientei personale traita acolo, astfel de mesaje nu sunt acceptate, dimpotriva, in societatea italiana contemporana.
    Totusi, este grav, asa mi se pare si mie.

    http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/841126/Holocaustul-romanilor-cerut-la-Roma/

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Teodoru Ilie: (23-2-2009 la 00:00)

    Tiganii sunt victime ale saraciei din care se trag in timp. Romanii sunt victime ale tiganilor, care din lipsa de educatie in familie se comporta la maturitate cu intelepciune infantila, generata deparinti saraci, lacomi, hoti, etc.comportamente mostenite cu strasnicie in timp, dela generatiile anterioare. SOLUTIA? EDUCATIE preluata integral de STATUL ROMAN si integrarea generatiilor tinere de tigani in societatea romaneasca. Familiile instarite de tigani nu manifesta solidaritate cu familiile sarace de tigani. DECE? Tiganii sunt uniti intre ei numai activitati antisociale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (23-2-2009 la 00:00)

    Intreaga galceava inter etnica pare-se ca nu se va sfarsi decat in accentuarea conflictului.
    Consider ca trebuie urmat un proiect de mutualitate , de respect reciproc. Din cauza unei istorii de prigoana, de marginalizare Rromii si-au pierdut increderea in ceilalti. Nu cred ca asa zisa integrare dupa modelul si asemanarea Nerromilor ar fi o solutie.Un dialog deschis intre reprezentantii lor si oficialitati din departamentele de resort ar putea ajunge la progrese.

    Asa cum multi americani nu s-ar aseza la masa de Thanksgiving in propria i casa cu un afroamerican, asa si multi romani ar refuza orice apropiere.

    Sa facem distinctia dintre criminali si necriminali. Sa se lupte impotriva elementelor criminale nu a etniei.
    Mi se pare cumva o mare doza de rasism cand multi spun despre infractori ca nu sunt romani, ci rromi ca si cum acest lucru ar absolvi elementele criminale romanesti de raspundere si i-ar spala de pacate.

    Se stie ca acei regi rromi – bulibase au o influenta asupra membrilor etnici rromi. Numai prin dialog direct si reconciliere se poate reusi !

    Rata criminalitatii creste odata cu rata analfabetismului,a excomunicarii dintr-o comunitate. Nu tolerez actele criminale, dar nici nu condamn intreaga etnie. Ce le oferim cand le cerem o schimbare ? Societatea prezenta este pregatita oare pentru un teren al pacii, al bunei vecinitati interetnice ?

    Un prieten din copilarie, rrom imi spune ca de fiecare data cand isi cauta de lucru este refuzat si respins si considerat tigan. Nu fura si nici nu are apucaturi criminale. Nu consider indreptatita trimiterea antevorbitorului meu la picatura intr-un ocean.

    Tocmai acestei picaturi trebuie sa-i acordam sansa sa converteasca alte picaturi umpland in cele din urma un pahar al recunoasterii etniei rrome.

    Am trait cu si printre rromi si incerc sa ma pun in pielea lor…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor MARTIN: (23-2-2009 la 00:00)

    Dumnezeu nu a facut toti oamenii la fel. Ar fi fost si destul de greu; mai dai rateuri.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Domnule Teodoru,

    Ați putea să citați statisticile care v-au adus la concluziile exprimate?

    Domnule Victor Martin,

    La cine vă refereați când pomeneați de rateu, cumva la etnia romilor în bloc? Este „defectă”? Și dacă da ce propuneți?

    Dacă Bernard Madoff este acuzat de cea mai mare fraudă din istoria omenirii, care a nenorocit poate sute de mii de oameni, însemană să-i suspectăm pe toți evreii că sunt escroci?

    Dacă Osama Bon laden este (a fost?) cel mai mare terorist din istoria omenirii, înseamnă că toți musulmanii sunt teroriști?

    Nu vedeți unde putem ajunge dacă extrapolăm la un întreg grup de oameni comportamentele criminale ale unora dintre cei care împărtășesc caracteristicile (de cele mai multe ori înăscute) ale acestui grup?

    Ce propuneți? Retragerea în bloc a cetățeniei române a acestor oameni? Expulzarea lor? Gemocidul, așa cum se exprimă unii nemernici în public? Doriți inventarea unei noi Transnistrii? Nu se MAI poate, după cum nu se MAI poate un al doilea Holocaust așa cum cer niște oligofreni din Italia ridicați la rang de opinie publică de presa din România și crezuți de persoane care nu ar trebui să ia în serios astfel de elucubrații.

    Nu credeți că acest loc ar trebui să fie unul de discuții de alt tip decât cele pe care le găsiți pe mai toate forumurile de limbă română când vine vorba de romi?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Angela Furtună: (23-2-2009 la 00:00)

    Cred ca problema articolului era alta, totusi.
    Din start, articolul citeaza revolta unor romani in fata faptului ca s-a ajuns la situatia ca fie confundate – din cauza similitudinii denominative – de catre multi europeni, valorile culturale ale romanilor cu valorile culturale ale altei culturi (cea rroma). Nici atunci cand valorile culturale ale romanilor ar fi confundate cu cele ale slavilor sau ale grecilor nu e placut. Si exemplele pot continua.
    Mai departe, in cadrul culturii romane, multi romani cinstiti ar fi, pe buna dreptate, deranjati sa fie tratati in bloc laolalta cu romanii lenesi si care fura, asa cum si in cadrul comunitatii rrome, cei onesti nu vor sa fie in aceeasi oala cu cei delincventi. Rasism? Aici nu este rasism, ci dreptul la imagine si la stima de sine. Iar in fata legii, fiecare individ sa plateasca bazat pe acelasi sistem de decontare, care este codul penal si constitutia.

    Certamente, chestiunea aici nu este rasiala ci tine de dreptul la imagine al fiecarui om, de spiritus rectus al democratiei si al fiecarei comunitati care se respecta.

    Insa daca in democratie suntem egali in fata legii, nu suntem la fel de egali si in fata tribunalelor populare ale fortelor extremsite. In Italia se scrie astazi, alaturi de o zvastica: Vrem Holocaustul romanilor (bazat pe politica fascista de moment, care este argumentata prin faptele de delincventa grava ce apartin preponderent rromilor din peninsula). Asadar, in mod abuziv, s-a ajuns pana acolo ca s-a cerut explicit, in public, in presa, pe strazi, moartea tuturor romanilor din Italia si din Uniunea Europeana, din cauza: romanilor si rromilor (preponderent) care au comis infractiuni. Iar toate evenimentele se deruleaza in regim de urgenta, in absenta legii, prin manipulare politica si media. Sunt acele scurt circuite ale istoriei in care intai se taie si abia apoi se masoara.

    La scara macro, mie mi se pare ca romanii , global, platesc in grup in ochii opiniei publice un tribut de imagine pentru rromi, pentru pacatele celor din urma. La scara micro, in Romania, romanii platesc inca un tribut de imagine, prin functionarea principiului discriminarii pozitive.
    In istoria contemporana mai exista cazuri de discriminare pozitiva, cand buturuga mica rastoarna carul mare.
    Mi se pare ca de data aceasta nu rromii sunt in vreun pericol, ca in Transnistria, caci in Italia nu s-a spus Vrem Holocaustul rromilor, ci vrem Holocaustul romanilor.
    Va rog sa fim, asadar, si logici, si rationali.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor MARTIN: (23-2-2009 la 00:00)

    Dezbaterea asupra problemei tiganesti nu poate fi lucida atata timp cat acestia opun rezistenta la civilizare. Cand vezi ca aceasta etnie nu vrea sa intre in randul nici unei lumi, te enervezi, nu mai esti prea lucid. Uniunea europeana baga degeaba bani pentru acest deziderat. Chiar daca banii ar fi folositi judicios, si nu sunt, exista la aceasta etnie debusolata rezistenta la civilizare. Ei iau actul civilizarii lor ca pe un act de a le ingradi ‘libertatea de a fura’. Nu au predispozitie la civilizare; si-au creat o traditie din a nu munci. Sunt chiar mandri de asta. Degeaba te chinui sa educi o etnie, daca aceasta nu doreste si, pe deasupra, distruge si predispozitia romanilor de a se civiliza, manelizand-o. Langa Tg. Jiu, exista cateva sate de tigani care au hotarat singure sa se civilizeze prin munca. De 20 de ani, pleaca primavara in Baragan, muncesc cu totii, iar toamna isi repopuleaza satele. Incet, incet, si-au construit vile, prin munca, au inceput sa se spele si sa trimita copiii la scoala. Din pacate, acest exemplu e o picatura intr-un ocean.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Din păcate, domnul Victor Martin, deși este un intelectual de marcă, împărtățește același rasism ca mulți confrați ai săi, tratând etnia romilor în bloc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Gogu: (23-2-2009 la 00:00)

    Dupa parere-a mea;
    Etnia Roma are traditiile ei !
    Dupa cum Democratia da drepturi le toate nationalitatile si etniile sa-si pasreaze obiceiuri-le , nu vad cum sar putea educa in mot civilizat ( ne obligand-ui ) pe RRomi sa invete carte ,si sa traiasca in mod civilizat intre alte etnii !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Pe unii nu-i poți obliga să învețe carte, pe alții nu-i poți obliga să învețe ortografia…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-2-2009 la 00:00)

    Gabby, aici mai există mai multe paliere: cum e mai greu să fii antisemit, atunci e mai convenabil să fii anti-maghiar și cel mai convenabil e să fii anti-rom. Iar aceste atitudini xenofob-rasiste au geometrie variabilă – unii dintre cei care sunt anti-romi și aparent filo-semiți într-un anumit context, alunecă spre antisemitism în alt context.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.160.153.233