caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

La Cluj a fost dezvelită statuia episcopului Márton Áron

de (5-3-2009)
Coroana de flori depusa de Comunitatea Evreiasca din ClujCoroana de flori depusa de Comunitatea Evreiasca din Cluj

În grădina Bisericii Sfântul Mihail din Cluj, a fost dezvelită statuia episcopului Márton Áron, personalitate de referinţă a diecezei romano-catolice de Alba Iulia. Amplasarea statuii a fost tergiversată timp de trei ani, aprobarea fiind obţinută de curând, în timpul interimatului viceprimarului maghiar László Attila.
Márton Áron s-a născut în 1896, la Sândominic, comitatul Ciuc şi a îndeplinit funcţia de episcop romano-catolic de Ardeal între anii 1938 – 1980. Episcopul Márton Áron a avut curajul să înfrunte atât regimul fascist cât şi cel comunist.
După Diktatul de la Viena, sediul diecezei romano-catolice de Alba Iulia a rămas în Ardealul de Sud. În vara anului 1944, episcopul aflat la un turneu de miruire în Ardealul de Nord, ( care atunci aparţinea Ungariei), a ţinut o predică la Biserica Sfântul Mihail din Cluj. Márton Áron şi-a ridicat glasul împotriva ghetoizării şi deportării evreilor. În urma acestei atitudini a fost expulzat de autorităţi şi escortat până la graniţa de la Feleac,
Într-o scrisoare adresată primului ministru ungar Döme Sztójai, episcopul Márton Áron scria: Împreună cu credincioşii Diecezei mele a trebuit să constat cu stupoare măsura iresponsabilă prin care nu se cruţă viaţa evreimii, mergându-se până la ultima limită a inumanului. Cu respect şi în deplină cunoştinţă a responsabilităţii mele, vă atrag atenţia că pentru o astfel de faptă un om, chiar dacă este prim-ministru, ori un guvern, nu are mandat pentru că povara o va purta un întreg popor. Tocmai de aceea, vă rog să retrageţi imediat această măsură!
La 19 martie 1948, PS Áron Márton şi alţi şapte episcopi catolici au trimis o scrisoare guvernului României arătând contradicţiile din Constituţia RPR din anul 1948, care îngrădeau libertatea de conştiinţă şi religie. Ei au solicitat acordarea de libertate religioasă pentru toate confesiunile din România, asigurarea educaţiei religioase din şcoli şi oficierea de servicii divine în armată, în spitale, orfelinate şi închisori.
Márton Áron a fost arestat la 21 iunie 1949, în timp ce se îndrepta către localitatea Teiuş, unde urma să celebreze o liturghie. La 13 iulie 1951 a fost condamnat la închisoare pe viaţă. A fost eliberat din închisoarea Sighet la 24 martie 1955 la intervenţia Dr. Petru Groza şi s-a reîntors la Alba Iulia, după ce i s-a refuzat intrarea în Bucureşti. I s-a desemnat domiciliu forţat la Alba Iulia. În 1968 a făcut primul turneu prin ţară, fiind primit cu entuziasm de enoriaşi. Márton Áron a încetat din viaţă în 1980. La 27 decembrie 1999, Institutul Yad Vashem din Ierusalim i-a conferit post-mortem titlul de \”Drept între popoare\”.
La dezvelirea statuii au participat peste o mie de oameni. Printre coroanele de flori aşezate la soclul statuii s-a numărat şi cea a Comunităţii Evreieşti din Cluj.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.91.246