caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Societate civila



 

Semnează şi TU pentru redenumirea străzii Puşkin în strada Grigore Vieru

de (21-1-2009)
24 ecouri

Până în acest moment, au fost adunate peste 4000 de semnături pentru redenumirea străzii Puşkin în strada Grigore Vieru. Ideea de redenumire a unei străzi a fost lansată de către compozitorul Eugen Doga în cadrul emisiunii “În PROfunzime”. Ulterior, pe forumul UNIMEDIA a fost precizată ideea redenumirii străzii Puşkin în strada Grigore Vieru, deoarece în acest mod “cei doi mari poeţi ar fi alături”. Semnează şi TU pentru redenumirea străzii Puşkin în strada Grigore Vieru.

Amintim că în seara zilei de luni, 19 ianuarie, emisiunea Lorenei Bogza \”în ProFunzime\” a avut drept subiect central personalitatea lui Grigore Vieru, cel care a părăsit această lume zilele trecute. În cadrul acesteia, cei trei invitaţi, Eugen Doga, Gheorghe Urschi şi Ion Hadârcă au vorbit cu lacrimi despre marele poet basarabean, îndemnând oamenii să-l păstreze mereu în suflet, să-l citească şi să-i urmeze valorile pe care acesta le-a promovat de-a lungul întregii vieţi – cele ale identităţii româneşti.

Printre amintirile depănate în cadrul emisiunii, invitaţii au lansat ideea redenumirii unei străzi din centrul Chişinăului în cinstea poetului Grigore Vieru. \”Marele Vieru merită ca o stradă din centrul Chişinăului să-i poarte numele. La fel trebuieşte să se întâmple şi cu satul lui natal, să fie numit – Grigore Vieru\” a menţionat compozitorul Eugen Doga.

Semnează şi TU pentru redenumirea străzii Puşkin în strada Grigore Vieru.

http://www.petitiononline.com/grvieru/petition.html

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Din pacate, nu pot vedea toata emisiunea si, probabil, nici in reluare nu o voi putea-o vedea, ca sa pot spune ca stiu exact a cui a fost ideea. Daca cineva incearca sa forteze lucrurile, atunci, sigur, greseste. Imi imaginez ca Vieru nu si-ar fi dorit o „batalie post-mortem” cu Pushkin, din simplul motiv ca acolo sus e loc pentru toate stelele, indiferent de culoarea pe care au avut-o ele aici pe pamant…

    De ce mi se pare buna ideea cu inlocuirea denumirii strazii Pushkin (in general, nu neaparat in acest context)? Pentru ca mie, personal, mi-e rusine sa ma gandesc ca facem caz din trecerea lui Pushkin pe aceste meleaguri, atunci cand el a spus clar, si nu o singura data: ca ne-a urat, l-am plictisit de moarte (si, se pare, plictosul acesta era mai mult decat tribut platit romantismului, a carui influenta se simte in poezia lui Pyshkin din acea perioada), ca s-a simtit foarte rau aici. Da, a scris cateva opere frumoase, inspirat fiind de realitatile Basarabiei, asa „murdare si plictisitoare”, cum o vedea el. Da, scriitorii moldoveni se pare ca-l admirau si asta probabil ii mangaia orgoliul (daca e sa credem ceea ce scria contele Vorontov, „aceste laude i s-au urcat la cap”), dar in afara de romantismul poemului „Tiganii” si versurile dedicate frumoasei Calipso, n-a prea gasit in Basarabia surse de inspiratie. Daca mai pui la socoteala si faptul ca „Tiganii” poarta semnele unei vadite influente a operei lui Merimee, ce mai ramane? Prea putin. Putin, printre care si aceasta poezie dedicata orasului nostru (in care se „revarsa” tot ce era mai urat in Pushkin: toata xenofobia, antisemitismul (sigur, antisemitismul era la el acasa in Rusia acelor timpuri, dar in poezia lui Pushkin el apare, nu stiu cum, exact in legatura cu „orasul blestemat Kishinev”!), apetitul pentru femei usoare (Pushkin ar fi preferat Sodoma, pentru ca acolo, spre deosebire de Chisinau, gaseai femei dragute si „nepretentioase”!). Si tot asa:

    Prokleatyi gorod kishinev!
    Tebia braniti iazyk ustanet.
    Kogda-nibudi la gresnyi krov
    Tvoih zapachikannyh domov
    Nebesnyi grom, conechino, greanet,
    I – ne naidu tvoih sledov!
    (Iz pisima k Vigheliu)

    http://www.rvb.ru/pushkin/01text/01versus/05misc23_36/1823/0631.htm

    Ca sa nu mai amintesc de celebra remarca pushkiniana: „crasa moldavskih dur” („frumusetea proastelor moldovence”) – asta nu cred ca trebuie luata ca o insulta. Pushkin demonstreaza clar ca Basarabia l-a dezamagit mai ales prin faptul ca nu prea gasea aici femei usoare. Ca moldovencele erau frumoase – asta nu neaga. Concluzia ar fi ca erau si frumoase, si virtuoase (se stie ca poetul, cam petrecaret din fire, avea obiceiul sa flirteze cu sotiile prietenilor; avea scurte perioade de indragostire patimasa, dupa care le dedica poezii). Deci, fraza, desi pare o insulta, e de fapt, un compliment! Si totusi, Pushkin s-a simtit rau aici. De ce am abuza de faptul ca ne-a vizitat, atunci cand nu a facut-o cu placere? Intreb si eu ca oprice om care se intreaba daca decedatul ar fi vrut una sau alta: cine isi inchipuie ca poetului Pushkin i-ar fi placut sa-i fie abuzata memoria? Nu era mai demn si mai cinstit sa adunam tot ce tine de amintirea lui Pushkin in Basarabia acelor ani in muzeul sau si sa spunem EXACT ce a crezut el despre trecerea sa pe aici? Nu era mai onest sa spunem adevarul, in loc sa ademenim turistii cu idei false despre „Pushkin si Basarabia”?

  • Anonim: (21-1-2009 la 00:00)

    Ce rau v-a facut Puskin? Daramarea statuilor, stergerea brutala a memoriei culturale, una dintre bolile copilariei „revolutiilor”, nu-si au locul in lumea civilizata. Puskin este o valoare universala, el apartine tuturor oamenilor cultivati din lume.

    N. Red. Rugăm autorul acestui ecou să-și dezvăluie numele.

  • Stefan Maier: (21-1-2009 la 00:00)

    Dintre toate strazile, exact strada Puskin s-a gasit a fi cea mai nimerita. Nu (mai) exista o strada centrala Florilor, Sperantei, Culturii sau alte denumiri generice? Nu-mi permit sa dau sugestii, nestiind prea bine care e ste situatia. Insa e clar o bataie de joc, inclusiv la adresa memoriei poetului Vieru, sa fie „instalata” peste memoria lui Puskin.

  • Victor Istrati: (21-1-2009 la 00:00)

    E o mare prostie sa contrapui personalitatile lui Puskin si Vieru. Nu numai ca nu e frumos dar ar fi si o mostra de incultura.

  • Felicia Antip: (21-1-2009 la 00:00)

    Scuze, primul „ecou” imi apartine si l-am semnat dar, probabil, fiind prima mea intrare in acest spatiu, am gresit ceva.

    Ma bucur ca-mi impartasiti parerea.

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Ce rau a facut Pushkin? Pushkin a fost trimis in Basarabia in calitate de spion. Documentele care atesta acest lucru au fost adusee cu mare pompa la Chisinau de catre unul dintre fostii diplomati rusi acceditati in RM, acum cativa ani. Functia asta de spion a lui Pushkin explica de ce in creatia sa spune numai lucruri rele despre Chisinau („orasul blestemat Chisinau”, de exemplu) si basarabeni in general („maladanshchina” – un cuvant depreciativ (prin analogie cu „derevenshchina”, derivat de la cuvantul „moldovan”). Mi se pare o idee foarte corecta sa incercam sa-l punem la respect pe petrecaretul Pushkin, care, dupa presupunerile unor cercetatori, ziua dormea, iar noaptea se distra, asa incat n-a avut ocazia sa se intlneasca aici cu prea multi moldoveni, din cauza diferentelor de regim.

    P.S. In plus, e o reminiscenta sovietica, pe vremuri, toate capitalele unionale, trebuiau sa aiba o strada centrala numita „Pushkin”. Asta facea parte din planul de uniformizare mentala a „poporului sovietic”. E adevarat ca balticii nu s-au conformat, din cate stiu. Nici alte republici mai cu demnitate. Cred ca a sosit timpul sa mutam strada „dedicata” celui care ne-a spionat si dispretuit undeva mai la periferie. Nu zic sa-l uitam detot, ca nu e bine nici asa, dar sa-i rezervam doar locul pe care il merita.

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Erata: cuvantul folosit de Pushkin este „maldavanshchina”.

    P.S. Domnule Maier, cu parere de rau ceea ce propuneti nu se prea poate realiza, centrul Chisinaului fiind mic. Aici nu prea gasesti strazi cu nume „generic” in perimetrul central. In plus, in perioada de „renastere nationala” s-a procedat atat de negandit la redenumirea strazilor, incat acum ar fi o mare problema sa mai intervii, altfel, decat schimband numele unei strazi foarte cunoscute (Pushkin este probabil cea mai indicata), cu numele unei personalitati pe care nimeni nu ar putea pretinde ca nu o cunoaste (cum se intampla adeseori cu unii „cetateni” de ai nostri, care ma tot intreaba „a kto eta Varlaam?” sau „Sto za Bogdan-Voievod?”). Dupa parerea mea, atunci, la inceputul anilor 90, cand s-au facut principalele schimbari, trebuia sa se revina la denumirile din perioada interbelica, asa cum le tineau minte bunicii nostri, sa i se readea Chisinaului imaginea de oras cu o oarecare ostorie – pornind de la documentele existente. Dar e tarziu sa mai discutam despre asta. Putem insa repara prin „operatii cosmetice” fata mutilata de regimul comunist, incercand in acelasi timp sa pastram memoria unui poet care ne-a cantat durerea si visul…

  • Petru Clej: (21-1-2009 la 00:00)

    Pentru cei care nu cunosc centrul Chișinăului se impune o explicație:

    http://www.chisinau-moldova.com/files/-_chisinau_center_our_places.GIF

    Există doar două străzi care sunt perpendiculare pe Bulevardul Ștefan Cel Mare (a propos, fost V.I. Lenin) adiacente Pieței Marii Adunări Naționale – centrul istoric al capitalei Republicii Moldova – Mitropolit Bănulescu Bodoni și Pușkin.

    Sigur că mai sunt și alte străzi, dar în general cam toate numele au fost schimbate după 1991.

    Cigri (a cărei identitate o cunosc și vă asigur că nu spune prostii) prezintă un punct de vedere perfect valabil din punctul de vedere al multor basarabeni și cine n-a trăit acolo sau cine nu cunaște în amănunt realitatea de la est de Prut cu greu poate înțelege acest punct de vedere.

  • Stefan Maier: (21-1-2009 la 00:00)

    In acest caz mai trebuie precizate in invitatia de a se da semnaturi, doua lucruri: motivul pentru care Puskin trebuie „mutat” mai la periferie si numele strazii care ar urma sa fie schimbat. Moldovenii sunt indreptatiti sa ceara asta dar trebuie avute in vedere nuante cand e vorba de un nume atat de cunoscut. In paranteza fie spus, si-a pus cineva intrebarea daca nu cumva Puskin a fost trimis acolo impotriva vointei lui, ca sa nu se scoata la lumina cine stie ce alta porcarie facuse ca petrecaret? Deci cred ca modul in care este prezentata initiativa este defectuos. Nu mi-o luati in nume de rau, observatiile pe care le primiti aici au mai degraba menirea sa va ajute sa reusiti in ceea ce va propuneti.

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Multumesc, domnule Clej.

    Da, Aveti perfecta dreptate, domnule Maier, Pushkin a suferit, dupa cum marturisea in scrisori, de pe urma „surghiunului sau basarabean”, mereu a scris ca s-a simtit rau in aceasta „fundatura” plictisitoare pentru el, desi n-a fost chiar atat de singuratic aici, din cate se pare, poeziile sale „basarabene” continand, printre satrele de tigani veseli (pe care el i-a admirat sincer), si imaginea unei curtezane, Calipso, care i-a consolat tristii ani basarabeni… Din pacate, poetul rus nu prea vorbeste in creatia sa despre discutiile cu C.Stamati, care il considera prieten si a si tradus din opera lui Pushkin.

    Si, din nou da, de acord, Domnule Maier, textul petitiei nu este bine formulat, ceea ce nu e de mirare, pentru ca initiativa a pornit dintr-un imbold: ideea apartine, se pare, lui Eugen Doga (sau lui Ion Ungureanu? – as putea sa precizez, trebuie vazuta emisiunea In Profunzime cu Lorena Bogza din 19.01.2008), iar textul a aparut chiar a doua zi de doliu si apartine unor tineri de pe site-ul unimedia.md. In general, e o chestiune delicata si nu cred sa poata fi rezolvata pana la alegeri (nu deschid parantezele). Altfel, petitia ca petitia, nu stiu daca poate fi modificata, dar daca se va lua decizia de a schimba numele strazii, va fi nevoie de explicatii si argumentari. Altfel, riscam sa trezim nedumeriri, cum s-a intamplat si acum, aici… In plus, una dintre strazile mai mici (poate dintre cele pe unde stim ca obisnuia sa treaca Pushkin) sa ia numele lui Pushkin: faptul ca el n-a vazut decat „moldovence proaste” prin Basarabia nu inseamna ca trebuie sa ne suparam (in fond, avea tot dreptul la opinie, chiar daca era pe timpul tarismului), dimpotriva, poate e cazul sa devenim, in sfarsit, mai destepti?

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Discutia asta mi-a trezit amintirile din scoala. Asa ni se spunea la scoala, si asa scria in toate manualele, ca Pushkin a fost exilat in Basarabia, pentru „legaturi cu decembristii”. Ce fel de legaturi (daca nu erau si ele niste legaturi de „serviciu”, avand in vedere documentul despre care va spuneam, care il prezinta pe poet in calitate de agent al serviciilor secrete ruse). IIn scoala sovietica nu subiectele de istorie nu se discutai, ci se executau. Dar sigur, ramanea o nedumerire, privind un mare decalaj dintre evenimente: daca Pushkin a fost un prieten al decembristilor, cum de a fost „pedepsit” cu vreo 5 ani inaintea celorlalti (1820-1823) si cum de „pedespa” a constat in cazarea aici la Chisinau in vila generalului Inzov (cred ca un hotel mai primitor nu putea gasi poetul in tot Chisinaul!) si sa fie primit frumos in toate casele boieresti, pe la toate balurile etc.? Daca nu era iubit de autoritati, atunci cum de era asa de iubit de administratia Guberniei Basarabaia (sau Basarabia era decembrista, si administratia ei la fel)? Si pe urma, acei boieri moldoveni pe care ii frecventa (printre care si Stamati, Donici, Negruzzi), nu se temeau si ei oare ca vor fi pedepsiti, pentru ca aratau bunavointa fata de un „exilat” de catre tar? In comparatie cu pedeapsa aplicata adevaratilor decembristi, tratamentul la care a fost supus Pushkin nu mai seamana defel cu un „exil”.

    De aceea, cand am citit stirea ca Ambasadorul rus a adus cu el documente care atesta activitatea de „trimis cu misiuni speciale” a lui Pushkin, am avut senzatia ca lucrurile au devenit mult mai clare…

    P.S. Cercetatorii de azi (unii dintre ei) au mai „redactat” putin biografia lui Pushkin: se pare ca Pushkin a fost nevoit sa accepte misiunea de trimis al „ohrancei” in Basarabia, ca sa evite exilul in Siberia, pentru poezia „Oda Libertatii”, care „suparase” autoritatile. Sa-i credem, sa nu-i credem? 🙂

  • Petru Clej: (21-1-2009 la 00:00)

    Indiferent dacă suntem sau nu de acord cu punctele de vedere exprimate de cigri, nu pot să nu salut intervențiile sale documentate, care arată că nu practică binecunoscutul sport național românesc – vorbitul după ureche.

  • Stefan Maier: (21-1-2009 la 00:00)

    Exact, nu se pune problema de a fi de acord sau nu, ci in ce masura in urma dialogului nostru urban rezulta ceva bun iar poetului Vieru, prematur disparut dintre noi, ii va fi cinstita memoria cum se cuvine.

    Eu sper ca initiativa sa fie reformulata si sa fie explicata diferit (si mai ales complet), in asa fel incat pana si cei care il iubesc pe Puskin sa perceapa schimbarea ca pe un act just. Daca initiativa va fi reformulata in sensul celor discutate, voi semna si eu si ii voi indemna si pe altii s-o faca.

  • ioni: (21-1-2009 la 00:00)

    Am privit emisiunea Pro-TV Chişinău si îmi amintesc ca a fost data propunerea de a redenumi o careva stradă din centru al capitalei şi atunci Lorena Bogza imediat a sărit cu întrebarea de ce nu s-ar putea reboteza strada Puşkin, bunăoară? Răspunsul a fost prompt negativ din partea tuturor invitaţilor din motiv ca aşa ceva nu i-ar fi fost pe plac însuşi poetului Grigore Vieru şi nici familia sa nu va fi de acord. Se pare ca totul era clar. Dar iată acum susţinătorii unor partide de opoziţie insista asupra redenumirii străzii Puşkin, probabil, pentru a tensiona relaţiile interetnice, a destabiliza situaţia, ca mai apoi la alegeri, in apele tulburi, să încerce sa prindă şi ele ceva voturi.

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Din pacate, nu pot vedea toata emisiunea si, probabil, nici in reluare nu o voi putea-o vedea, ca sa pot spune ca stiu exact a cui a fost ideea. Daca cineva incearca sa forteze lucrurile, atunci, sigur, greseste. Imi imaginez ca Vieru nu si-ar fi dorit o „batalie post-mortem” cu Pushkin, din simplul motiv ca acolo sus e loc pentru toate stelele, indiferent de culoarea pe care au avut-o ele aici pe pamant…

    De ce mi se pare buna ideea cu inlocuirea denumirii strazii Pushkin (in general, nu neaparat in acest context)? Pentru ca mie, personal, mi-e rusine sa ma gandesc ca facem caz din trecerea lui Pushkin pe aceste meleaguri, atunci cand el a spus clar, si nu o singura data: ca ne-a urat, l-am plictisit de moarte (si, se pare, plictosul acesta era mai mult decat tribut platit romantismului, a carui influenta se simte in poezia lui Pyshkin din acea perioada), ca s-a simtit foarte rau aici. Da, a scris cateva opere frumoase, inspirat fiind de realitatile Basarabiei, asa „murdare si plictisitoare”, cum o vedea el. Da, scriitorii moldoveni se pare ca-l admirau si asta probabil ii mangaia orgoliul (daca e sa credem ceea ce scria contele Vorontov, „aceste laude i s-au urcat la cap”), dar in afara de romantismul poemului „Tiganii” si versurile dedicate frumoasei Calipso, n-a prea gasit in Basarabia surse de inspiratie. Daca mai pui la socoteala si faptul ca „Tiganii” poarta semnele unei vadite influente a operei lui Merimee, ce mai ramane? Prea putin. Putin, printre care si aceasta poezie dedicata orasului nostru (in care se „revarsa” tot ce era mai urat in Pushkin: toata xenofobia, antisemitismul (sigur, antisemitismul era la el acasa in Rusia acelor timpuri, dar in poezia lui Pushkin el apare, nu stiu cum, exact in legatura cu „orasul blestemat Kishinev”!), apetitul pentru femei usoare (Pushkin ar fi preferat Sodoma, pentru ca acolo, spre deosebire de Chisinau, gaseai femei dragute si „nepretentioase”!). Si tot asa:

    Prokleatyi gorod kishinev!
    Tebia braniti iazyk ustanet.
    Kogda-nibudi la gresnyi krov
    Tvoih zapachikannyh domov
    Nebesnyi grom, conechino, greanet,
    I – ne naidu tvoih sledov!
    (Iz pisima k Vigheliu)

    http://www.rvb.ru/pushkin/01text/01versus/05misc23_36/1823/0631.htm

    Ca sa nu mai amintesc de celebra remarca pushkiniana: „crasa moldavskih dur” („frumusetea proastelor moldovence”) – asta nu cred ca trebuie luata ca o insulta. Pushkin demonstreaza clar ca Basarabia l-a dezamagit mai ales prin faptul ca nu prea gasea aici femei usoare. Ca moldovencele erau frumoase – asta nu neaga. Concluzia ar fi ca erau si frumoase, si virtuoase (se stie ca poetul, cam petrecaret din fire, avea obiceiul sa flirteze cu sotiile prietenilor; avea scurte perioade de indragostire patimasa, dupa care le dedica poezii). Deci, fraza, desi pare o insulta, e de fapt, un compliment! Si totusi, Pushkin s-a simtit rau aici. De ce am abuza de faptul ca ne-a vizitat, atunci cand nu a facut-o cu placere? Intreb si eu ca oprice om care se intreaba daca decedatul ar fi vrut una sau alta: cine isi inchipuie ca poetului Pushkin i-ar fi placut sa-i fie abuzata memoria? Nu era mai demn si mai cinstit sa adunam tot ce tine de amintirea lui Pushkin in Basarabia acelor ani in muzeul sau si sa spunem EXACT ce a crezut el despre trecerea sa pe aici? Nu era mai onest sa spunem adevarul, in loc sa ademenim turistii cu idei false despre „Pushkin si Basarabia”?

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Mai intai, tin sa-mi cer scuze pentru ca, fara sa vreau, am dezinformat (apropo de ce zicea dl P.Clej despre vorbitul „dupa ureche”, uite ca, spre dezamagirea mea, am vorbit dupa ureche). Textul cu ideea lansata de Doga (sau Ungureanu) a fost, la un moment dat, pe site-ul unimedia. Emisiunea Lorenei nu am putut-o vedea pana la capat, din motive tehnice. Deci, am presupus, in loc sa caut sa ma informez mai exact.

    Doi, desi am mai trimis un „ecou”, tin sa rept, daca se incearca fortarea, prin manipulare, a ideii ca scriitorii – nationalistii astia! – insista asupra „detronarii” lui Pushkin, e o mare greseala. Lucrurile nu pot fi privite asa, problema strazii Pushkin fiind din alta „opera”. Asa am pierdut credibilitatea si in anii cand nu faceam decat sa ne revendicam drepturile: prin manipurai si „mici giumbuslucuri”, opinia publica era FORTATA sa vada in dorinta noastra de libertate agresivitatea unor monstri xenofobi – si atat, nimic din ceea ce era cu adevarat pretios in acea miscare populara. De aia insist ca e nevoie de claritate si in acest caz. Drept care: rog sa nu fiu crezuta pe cuvant, pentru ca si eu pot gresi, ci doar ascultata, lucru pentru ca Multumesc.

  • Cartalul: (21-1-2009 la 00:00)

    Dificil. Evident, Puskin n-a avur simpatii nici pentru Chisinau, nici pentru Basarabia si nici pentru natiunea titulara de aici. Ne-a tratat asa precum ne tratau si guvernatorii rusu ai Basarabiei de atunci. In acest sens, Puskin n-a fost prea select, adica poetul pe care l-am venera. Exista „probe poetice”.Numai ca lumea de la noi, care n-a l-a cunoscut si pe acest „tip” de Puskin, pana la 1990, s-a obisnuit doar cu „Puskin-marele poet” si, respectiv, cu tot ce tinea de eternizarea lui, inclusiv, denumirea acestei strazi in plin centrul Chisinaului, atat de blestemat de Puskin. Exista, insa, un „daca”. Daca pornim de la asta, s-ar putea ca nu toata lumea sa ia in calcul acest argument, desi pentru mine e plauzibil. Probabil ca atunci cand s-a facut ordine (după „90)în denumirea strazilor, trebuia sa se tina cont, că str. Puskin nu mai cadra, cum nici nu cadreaza cu „noua situatie” – Piata Marii Adunari Nationale in preajma, „Bănulescu-Bodoni sau „Vlaicu Parcalab”, pe lateral, cu „Stefan cel Mare” la intersectie, sau cu 31 August, sau Bucuresti, Veronica Micle, Kogalniceanu, Mateevici etc. Cred ca Vieru se inscrie mult mai bine şi mai logic in aceasta arie, iar Puskin, tot atat de logic s-ar ănscrie in sectorul Rascani, unde avem si Prospectul Moscova, si str. Kiev si str. Dimo si, posibil, ca si altele din aceeasi serie. Si, in acest caz, s-ar putea evita mai multe speculatii in jurul acestei decizii.

  • cigri: (21-1-2009 la 00:00)

    Iata ca unimedia insista: cel care a lansat ideea schimbarii denumirii strazii Pushkin cu „Grigore Vieru” este Eugen Doga:

    UNIMEDIA precizează că ideea redenumirii unei străzi centrale din capitală a fost lansată de către compozitorul Eugen Doga în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la Pro TV Chişinău.

    Ulterior, un grup de tineri au lansat o iniţiativă de colectare a semnăturilor pe internet pentru redenumirea str. Puşkin în str. Grigore Vieru, care a adunat peste 7000 de susţinători.

    Solicitat de UNIMEDIA, primarul mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, a declarat că „strada care îi va purta numele lui Grigore Vieru trebuie să fie o stradă centrală din Chişinău, care să se afle în perimetrul străzilor V. Alecsandri, A. Mateevici, M. Eminescu, bd. Renaşterii etc. Alte criterii, care urmează să fie luate în calcul la stabilirea străzii ar fi, potrivit edilului, legătura simbolică cu viaţa şi opera poetului Grigore Vieru, inclusiv legătura cu alte personalităţi din cultura naţională”. „Având în vedere că poetul a locuit şi la intersecţia str. Miron Costin şi bd. Moscova este luată în calcul şi versiunea redenumirii bd. Moscova în bd. Grigore Vieru”, a mai adăugat primarul Dorin Chirtoacă.

    http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=9144

    Asta nu inseamna ca eu nu gresesc, dimpotriva gresesc (si de foarte de multe ori, din pacate), ci doar ca, in acest caz, din tot „torentul” acesta de date si idei, am „retinut” informatia corecta.

  • ion: (21-1-2009 la 00:00)

    Puşkin s-a născut la Moscova, era orăşean deprins cu saloanele. Şi a sosit in 1820 in Chişinău numai la trei ani după ce localităţii i se dăduse statut de oraş (in 1817), dar incă nu se construise nimic si rămânea a fi un târguşor. Puşkin era de o vârsta cu un actual student la anul II – avea 21 ani si dezamăgirea lui de mediul patriarhal era inevitabilă

  • rush: (21-1-2009 la 00:00)

    gheorghe vieru a locuit pe strada numita in prezent puskin ?
    daca DA, mi se pare normala stribuirea numelui sau acestei strazi.
    daca NU, atunci sa dam numele sau strazii pe care a locuit. o casa memoriala ar fi realmente un simbol, un loc de pelerinaj, precum bojdeuca lui creanga, ori casa lui eminescu din ipotesti.

    fiind ca am citit comentariile anterioare: cinstit vorbind, parerile rafinatului poet cu privire la provincialele din chisinau nu puteau fi magulitoare.

  • Petru Clej: (21-1-2009 la 00:00)

    Ecoul semnat de „rush” arată că toate eforturile făcute de cigri de a explica situația pe înțelesul non-moldovenilor de est au fost zadarnice.

    După faptul că nu cunoaște prenumele celui mai renumit poet din Republica Moldova la momentul în care acesta a murit mă face să cred că nici n-a auzit de el până acum.

    Dacă ar fi făcut o cercetare de două minute pe internet sau dacă citea acest articol din revista ACUM http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=8991 ar fi aflat că Grigore Vieru este născut în satul Pererîta din fostul județ Hotin.

    Nu mai spun că argumentația e luată parcă din instrumentarul imperial, rusesc sau sovietic, folosit în ultimii 200 de ani când a fost vorba de Moldova dintre Prut și Nistru, numită în mod abuziv Basarabia de către ocupanți.

    Ceea ce pentru mine este extrem de deprimant este această nonșalanță cu care se practică sportul național românesc – vorbitul după ureche – ceea ce reprezintă o lipsă de respect pentru cei din jur, dar mai ales o lipsă de respect pentru propria persoană.

  • george coşbuc: (10-12-2011 la 14:58)

    Să se facă proiect de hotărâre în Consiliul mun, Chşinău. Ce atâta vorbărie. Puşchin la Moscova, Vierul la Chişinău! Agenţii secreţi nu merită respect, chiar dacă, unii au scris informările codat, sub formă de poezii ori romane.

  • Petru Clej: (10-12-2011 la 16:05)

    Rar am citit o asemenea stupiditate ca cea postată de „george coșbuc”.

  • Andrea Ghiţă: (11-12-2011 la 07:45)

    Oricum, multi ani de acum inainte, cetatenii orasului vor numi strada asa cum s-au obisnuit de zeci de ani de zile. Va trece cel putin o generatie pana cand numele nou va intra in constiinta publica. Dar pana atunci, dupa cum se petrec intorsaturile in aceasta parte de lume, vor avea loc multe alte redenumiri. Vorbesc din experienta celei care locuieste intr-un oras in care strazile centrale au cel putin patru denumiri in uzul diverselor generatii:
    De pilda actuala strada Eroilor – fosta Platea Media (Ulita de Mijloc) din Evul Mediu – incepand de la cumpana veacului trecut a purtat numele de Deak Ferenc, Regina Maria, din nou Deak Ferenc, Molotov si Dr. Petru Groza. Tata ii spunea simplu: Regina Molotov. Ce pacat ca nimeni nu se gandeste sa redea strazilor centrale ale Clujului denumirile medievale Platea Media, Platea Longa, Platea Pontis sau Rapularum, poate cele mai indrituite!



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Ostaticul armator grec răscumparat de familie

P. Panagopoulos armator grec in virsta de 74 de ania fost eliberat de catre rapitor la o ora dupa miezul...

Închide
3.226.122.122