caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Triste

de (2-3-2009)

Alură tragică, figură tristă,
Destinată parcă suferinţei.
Madona alături de lemnul însângerat
Al răstignirii Fiului Său.
Cum o fi viaţa în care cunoşti
Atât de rar fericirea?
Când ochii i s-au deschis,
Părinţii s-au stins.
Singură, piatră prăfuită
La marginea drumului
Pe care lumea aleargă indiferentă
Să-şi caute rosturile necunoscute.
Când i-a chemat cu disperare,
Copiii nu au venit..
O singurătate amară, o linişte bolnavă
I s-au mutat în casă, pe masă, în pat.
Împinge căruciorul.
Vegetează lângă un om
Care nu mai ştie demult
De unde a venit, când, unde a plecat.
Alură tragică, figură tristă
Destinată parcă suferinţei.
Madona alături de lemnul însângerat
Al răstignirii Fiului Său.

Dan David, Los Angeles, feb.-15-2007.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.86.28