caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Libris



 

Carol Iancu – «Bleichroeder şi Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondenţă inedită (1878-1880)»

de (25-1-2009)

«Bleichroeder şi Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondenţă inedită (1878-1880)»
Editura Hasefer, Bucureşti, 2006
ISBN 973-630-08-3
384 pagini

Volumul « Bleichroeder şi Crémieux» cu subtitlul « Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondenţă inedită (1878-1880) » a fost publicat în 2006 la editura Hasefer, Bucureşti, autorul fiind Carol Iancu, cunoscut profesor universitar din Montpellier, doctor honoris causa al Universităţii «Babeş – Bolyai » din Cluj-Napoca, director al „Centrului de studii şi cercetări evreieşti” din Montpellier, copreşedinte al Asociaţiei pentru înţelegere iudeo – creştină din Franţa.
Lansarea cărţii a avut loc în acelaşi an la librăria Cărtureşti din Bucureşti în prezenţa autorului şi a unor personalităţi din arealul cultural, respectiv dr. Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, scriitorul Ştefan Iureş, dr. Rodica Radian – Gordon, ambasadoarea Statului Israel, Irina Boulin-Ghica, directoarea Institutului Francez din Bucureşti, Marele Rabin al comunităţii evreilor din România – Menahem Hacohen ş.a.
«Bleichroeder şi Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondenţă inedită (1878-1880)» a fost tradusă de Oana I. Popescu după volumul «Bleichroeder şi Crémieux. Le combat pour l’émancipation des Juifs de Roumanie devant le Congres de Berlin. Correspondance inédite (1878-1880)», CREJH, Sem nr. 4, Université Paul-Valery, Montpellier, 1988, 446 pagini.

Materialul documentar inedit prezentat în acest studiu de eminentul autor Carol Iancu, expert în istoria iudaismului internaţional, este rodul unei munci de cercetare de câţiva ani în arhivele Ministerului Afacerilor Externe francez precum şi la biblioteca Alianţei Israelite Universale (creată în 1860). O sută şapte documente de mare interes pentru istorici dezbat problemele diplomatice declanşate în jurul Tratatului de la Berlin din 1878, explicând una din clauzele neobişnuite ale acestuia: subordonarea – aşa cum precizează autorul în introducere -, recunoaşterii independenţei României de către reprezentanţii marilor puteri cu acordarea emancipării evreilor români şi evoluţia acestui aspect istoric.
Volumul este alcătuit din cinci mari capitole: «Naşterea României şi a problemei evreieşti»; «Măreţia unei politici evreieşti de intervenţie: Bleichroeder şi Crémieux în culisele Congresului de la Berlin»; «Limitele unei politici evreieşti de „intercesiune”: recunoaşterea independenţei României şi neemanciparea evreilor români»; «Prezentare sumară, cronologică şi analitică, a corespondenţei inedite»; «Corespondenţă inedită între Cremieux, Alianţa Israelită Universală şi Bleichroeder, completată cu diverse alte scrisori inedite»; inclusiv Anexe –documente de mare valoare istorică.

Corespondenţa dintre Adolphe Crémieux (preşedintele Alianţei Israelite Universale) şi Gerson von Bleichroeder (prietenul şi bancherul kaiserului Otto von Bismark) sau cu diplomaţii francezi Saint-Vallier, ambasadorul Franţei la Berlin, Waddington, ministrul Afacerilor Externe, Joseph von Werheimer din Viena dezvăluie culisele afacerilor politice şi economice ce au schimbat cursul istoriei imediat după abdicarea forţată a principelui român Alexandru Ioan Cuza şi instaurarea în 1866 pe tronul României a principelui Carol de Hohenzollern –Sigmaringen. Treptat, idealurile şi proclamaţiile revoluţionarilor valahi şi moldoveni de la 1848 în care erau incluşi «fraţii israeliţi», sunt abandonate.
Adolphe Crémieux va încerca zadarnic să obţină emanciparea politică a evreilor şi implicit modificarea articolului 7 din Constituţia acelei vremi ce menţiona că «numai străinii de rit creştin pot obţine calitatea de român».
Acest drept va fi obţinut mult mai târziu prin contribuţia semnificativă a lui Adolf Stern (1848- 1931) om politic şi doctor în drept cel care a făcut parte din delegaţia română la negocierile de pace după Primul Război Mondial în calitate de consilier al regelui şi membru în parlamentul român. Cunoscut erudit, traducător al operelor lui Shakespeare în română, Dr. Adolf Stern va contribui de-asemenea, la construirea Templului Coral din Bucureşti şi va întocmi primul Cod penal.
Aşa cum subliniază şi Carol Iancu, autorul studiului «Această corespondenţă inedită aruncă o lumină nouă, nu numai asupra acţiunii personalităţilor şi organizaţiilor evreieşti din Franţa si din Germania (precum şi din alte ţări occidentale) în favoarea îndepărtaţilor lor coreligionari români – este pentru ultima dată în secolul al XlX-lea când asistăm la desfăşurarea unei politici evreieşti de intercesiune de o asemenea amploare – dar ea clarifică în egală măsură rolul şi atitudinile diplomaţiei franceze şi germane faţă de România şi de evreii ei. Cu alte cuvinte, ansamblul documentelor pe care le publicăm aici interesează în acelasi timp istoria evreilor şi cea a relaţiilor internaţionale.».
«Bleichroeder şi Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondenţă inedită (1878-1880)» reprezintă în acelaşi timp, o pagină din istoria României, pe care iată, este necesar să o completăm prin modesta noastră contribuţie.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.151.24