caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

Efectele crizei gazelor asupra realităţii politice europene

de (12-1-2009)

Disputa dintre Rusia şi Ucraina pe marginea livrărilor de gaze naturale ruseşti şi-a atins apogeul, extinzându-se în mod nefast şi asupra ţărilor recipiente/consumatoare de hidrocarburi ruseşti din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Incapacitatea celor două părţi de a negocia un acord nou privitor la reglementarea raporturilor energetice bilaterale a condus la sistarea parţială sau completă a livrărilor de gaze către clienţii europeni ai Gazprom-ului. Peste 17 ţări UE, precum şi o serie de ţări din Balcanii Vestici şi Republica Moldova se confruntă cu dificultăţi legate de funcţionarea defectuoasă a sistemelor energetice naţionale, cauzate de stoparea distribuţiei de gaze din Rusia via Ucraina.

În pofida faptului că protagoniştii au rămas identici, comunitatea europeană acuză de escaladarea crizei actuale atât partea rusă, cât şi cea ucraineană, spre deosebire de situaţia din 2006, când în timpul “războiului gazelor” responsabilitatea era pasată strict Moscovei. Cu certitudine, conflictele politice interne continue şi fragmentarea ireparabilă a “coaliţiei oranjiste” din Ucraina au redus substanţial din creditul de încredere al europenilor, care în perioada “revoluţiei oranj” susţineau fără rezerve cauza tinerei democraţii ucrainene. Pe de altă parte, după evenimentele din Caucaz, din august 2008, înalţii oficiali europeni şi opinia publică din Europa sunt tentate să trateze cu reţinere şi precauţie Rusia, dar mai ales acţiunile acesteia pe spaţiul ex-sovietic şi în raport cu statele din cadrul CSI.

De la declaraţii rezervate în privinţa neînţelegerilor de ordin comercial şi economic existente între Moscova şi Kiev, oficialii europeni au trecut la acţiuni concrete şi foarte energice, îndată ce hidrocarburile ruseşti au încetat să fie încasate de un grup tot mai numeros de state europene, printre care şi Cehia (în condiţii climaterice critice), care începând cu 1 ianuarie 2009 deţine mandatul de preşedinte al UE. Implicarea activă a oficialilor europeni în reglementarea disensiunii dintre cele două state se datorează lipsei totale de credibilitate din partea Bruxellului faţă de partenerii săi estici. Comportamentul neclar şi inconsecvent al reprezentanţilor Ucrainei şi Moscovei, precum şi excluderea reciprocă a unui dialog constructiv, a forţat UE să iniţieze mişcări concrete şi consecvente la nivel bilateral şi trilateral cu părţile implicate în conflict. Datorită acestei angajări, s-a ajuns la înţelegeri referitoare la delegarea unor echipe de experţi internaţionali care vor monitoriza volumul de gaz transportat prin teritoriul ucrainean (la staţiile de intrare şi de ieşire a gazului rusesc pe teritoriul ucrainean). Astfel, Uniunea Europeană va putea controla şi sesiza asupra faptului cum Rusia îşi îndeplineşte angajamentele sale în privinţa livrărilor de gaze, iar Ucraina – în ce priveşte integritatea şi siguranţa transportării lor.

În cele din urmă, profunzimea şi seriozitatea efectelor crizei asupra percepţiei politice a Bruxellului faţă de vecinătatea sa estică vor fi determinate de durata şi evoluţia lui ulterioară. În acest sens, pot fi evidenţiate următoarele teze:

1. Dacă se va constata că Rusia este responsabilă de apariţia şi amplificarea acestei crize, atunci imaginea sa de partener de încredere în sfera livrărilor de gaze va fi contrariată esenţial. Pe lângă diminuarea imaginii pe care o va resimţi, în acest caz, Gazpromul şi proprietarul său – Rusia, acestea ar putea fi lipsite de posibilitatea de a realiza în mod eficient proiectele energetice în Europa (Nord Stream, South Stream etc.), iar pătrunderea acestora pe piaţa energetică europeană va deveni şi mai dificilă. În schimb Ucraina, va primi un credit adăugător de eligibilitate în procesul de integrare şi apropiere europeană. Pe lângă aceasta, reprezentanţa europeană care va fi creată pentru monitorizarea fluxului de gaze din Rusia via Ucraina, va constitui un instrument efectiv pentru a combate învinuirile “nefondate” ale Gazpromului privind prelevarea nesancţionată a gazului rusesc transportat către consumatorii europeni prin Ucraina. Totodată, prin atragerea observatorilor europeni va putea fi ridicată transparenţa şi eficienţa sferei energetice a sectorului energetic ucrainean, care continuă să sufere de pe urmă activării întreprinderii RusUkrEnergo, care deţine relaţii dubioase cu concernul rus, Gazprom (RusUkrEnergo urmează să fie suspendată din raporturile de vânzare-cumpărare a gazului rusesc de către partea ucraineană, odată cu semnarea unui contract nou dintre Naftogaz şi Gazprom). Spre deosebire de primele două, Uniunea Europeană va conştientiza care este potenţialul energetic real (“arma energetică”) al Rusiei, având posibilitatea să anticipeze pe viitor repetarea unor scenarii asemănătoare, atât prin revizuirea politicilor sale energetice în vederea integrării şi maximizării operativităţii sale în acest domeniu, cât şi prin dezvoltarea unor proiecte energetice alternative celor ce implică gazele naturale (sursele de energie alternative: energia nucleară, energia din surse regenerabile etc.) sau/şi participarea Rusiei (urgentarea construcţiei gazoductului NABUCCO, Poseidon, etc.). De asemenea, va creşte interesul Bruxellului pentru extinderea geografiei semnatarilor Hărţii Energetice Europene pe seama Rusiei, deţinând argumente plauzibile privind necesitatea acordării de către ultima a unor garanţii politice adăugătoare consumatorilor europeni, pe lângă prevederile comerciale incluse în contractele Gazpromului cu clienţii săi europeni.

2. Dacă însă va fi demonstrată vinovăţia Ucrainei, atunci Rusia va obţine o poziţie favorabilă în ce priveşte realizarea proiectelor energetice europene (Nord Stream, South Stream). Aceasta îi va permite ei să depăşească stereotipurile antiruseşti ce prevalează în mai multe state europeană, mai ales după războiul din Caucaz. Drept rezultat, Rusia va obţine susţinere din partea mai multor state europene îndreptată împotriva euroatlantizării Ucrainene. Totodată, Rusia îşi va consolida poziţiile în negocierile cu Ucraina în privinţa preţurilor la gaze naturale (Totodată, criza generată ar putea conduce la majorarea preţurilor la hidrocarburi pe piaţa mondială în favoarea Rusiei). Atitudinea UE faţă de Ucraina va fi afectată în aceeaşi măsură, ceea ce ar putea genera dificultăţi pentru procesul de negocieri pe marginea semnării unui nou acord bilateral, dar şi privind eventualitatea aprofundării dialogului bilateral. Pe lângă aceasta, europenii se vor focaliza şi mai mult pe componenta energetică în cadrul Parteneriatului Estic, axându-se în special pe securizarea căilor de transportare a hidrocarburilor, dar şi pe diversificarea lor în vederea micşorării dependenţei statelor europene de gazul rusesc. Acest context va influenţa considerabil raporturile de putere în mediul politic ucrainean dezavantajând “oranjiştii” şi creându-le dificultăţi în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2010 etc.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Ionic: (12-1-2009 la 00:00)

    La aceasta ora deja se simte apropierea deznodământului primei faze in acest al II Război ruso-ucrainean al gazelor. Va urma apoi disputa pentru stabilirea preţului gazelor livrate Ucrainei, care poate sa se soldeze cu premizele unei catastrofe economice totale a vecinului nostru de la est si, in rezultat, cu o viitoare destabilizarea economica, sociala si politica in zona, care, amplificându-se pe fundalul crizei mondiale, inevitabil se va extinde si peste R. Moldova.

    E un moment in care evident se cere de conlucrat si cu vestul si cu estul pentru a găsi soluţii viabile pentru lunile apropiate, precum si pentru perspective mai îndepărtate.

    In ştiinţa, atunci când se doreşte de realizat urgent o descoperire se practica aşa-zisul „atac al creierilor”. Se organizează un “bombardament” la temă cu cele mai neverosimile si contradictorii idei, ipoteze, teze si antiteze (orice idee din capul locului are drept la viaţă) pană se ajunge la rezultatul scontat. Aceasta practica din mediul tinerilor savanţi fizicieni merită sa fie preluată la examinarea oricărei idei, situaţii mai ales pe forumurile net.

    In acest sens vin si cu o întrebare: Cum se poate obţie producerea cât mai grabnică si mai rentabilă in sud-estul Europei a microcentralelor electrice in baza energiei solare accesibile după preţ oricărui consumator casnic? Ştiu ca la Institutul de fizică aplicată al AŞ al R.Moldova există savanţi preocupaţi de aceasta tematică, la fel şi la Kiev, Bucureşti şi in toată UE. Cum de conjugat toate eforturile pentru a obţine cea ce ne dorim?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • adrian cramar: (12-1-2009 la 00:00)

    D-le Ionic,
    O instalatie solara, poate fi vorba de producerea apei calde sau a electricitatii, azi nu este accesibila ca pret omului de rând.
    In vestul Europei, este accesibila doar datorita interventiilor prin subzidii ale guvernelor.
    Omul de rând face un calcul foarte simplu si corect : cât ma costa si în cât timp amortizez instalatia ?
    Pentru panourile solare, este vorba de o amortizare dupa 15 ani.
    Pt. panourile fotovoltaice, 20 de ani.
    Dupa care, instalatia îsi termina si ciclul de viata.

    Prin interventia statului, aceste amortizari se aduc la mai putin de jumatate. Nu e vorba doar de subzidie directa, ci si indirecta : companiile producatoare de electricitate sunt obligate (prin lege) sa cumpere KW la un pret mai mare decât cel de vânzare al lor.

    Ca sa închei, nu este vorba doar de o vointa politica a statelor respective, mai trebuie si bani. In contextul crizei actuale, momentul e potrivit pentru a se pune accentul pe dezvoltarea producerii energiilor alternative. Din toate punctele de vedere, e o bataie pe termen lung.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.144.84.155