caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Libris



 

Christine Sourgins – „Les mirages de l’Art contemporain”

de (7-1-2009)

Christine Sourgins – „Les mirages de l’Art contemporain” (Mirajele Artei contemporane)
Editions de La Table Ronde, Paris, 2005
ISBN 978-2-7103-2791-2
270 pagini
20 euro

„Les mirages de l’Art contemporain” (Mirajele Artei contemporane) a văzut lumina tiparului la Editura La Table Ronde, Paris în 2005, autoarea acestei cărţi fiind Christine Sourgins, critic şi istoric de artă.

Am asistat la una din conferinţele sale anul trecut, în 2008, organizate în jurul tematicii cărţii şi ceea ce m-a atras a fost sinceritatea abordării subiectului în dorinţa de a explica unui public mai mult sau mai puţin avizat resorturile estetice specifice Artei contemporane.
Ce este Arta contemporană? Şi de ce Christine Sourgins precizează de la bun început că „arta aşa-zisă contemporană nu este arta contemporanilor noştri” şi ea nu trebuie confundată cu Arta modernă?

După Christine Sourgins, Arta contemporană, „copilul involuntar al lui Marcel Duchamp” (1887-1968) – cel care expune în 1917 la New York un pisoar de porţelan având semnătura unui cunoscut fabricant de obiecte sanitare intitulându-l simbolic „Fântână”-, odată cu începutul anilor 60 tinde să se transforme într-o „catastrofă intelectuală” (Jean Claire) ce vehiculează în esenţă un nihilism sumbru şi distructiv.

Arta contemporană este nu numai o mişcare artistică, afirmă Christine Sourgins, ci un demers mercantil de cele mai multe ori pe banul public, constatând fără menajamente, că un mare număr de „opere de artă” sunt achiziţionate astfel. Costul „operelor de artă” devine un secret de stat în plină mondializare. Chiar Biserica este flatată să găzduiască în inima sanctuarelor sale prestigioasa „Artă contemporană”! L’art, une entreprise comme une autre…

„Transgresiunea artei devine arta transgresiunii” într-o lume în care tendinţa este spre „faire-savoir” decât un „savoir-faire”, într-o manipulare absolut conştientă a spectatorului.

Sub semnul estetizat al alienării, de la arta mutantă (Cremaster de Mathew Barney), arta torţionară (Body Art) la arta necrofilă (Damien Hirst cu celebrul For the Love of God – replica în platină a unui craniu uman din secolul al XVIII-lea încrustat de 8601 diamante sau anatomistul german Gunther von Hagens cu expoziţiile sale terifiante de cadavre umane şi animale), Arta contemporană desacralizează conceptul de Artă. Kitsch-ul devine din păcate, de multe ori exponentul valoric al Artei contemporane.

Christine Sourgins comentează exemple care au şocat publicul de-a lungul timpului de la celebrul scandal provocat de pisoarul-concept Duchamp, albastrul vid al lui Yves Klein, pătratele lui Toroni, punctele lui Mosset, câmpul de concentrare sub formă de Lego al lui Zbigniew Libera sau camera de gazare cu gaz ilariant expusă de Henrik Plenge Jakobsen ş.a.m.d.

Indiferent care sunt pretextele estetice, politice sau morale ale Artei contemporane, ea atacă în fapt umanitatea, însuşi omul, concluzionează Christine Sourgins.

Dar să nu uităm ce este Arta (l’art c’est la vie) şi să ne mai amintim de ceea ce scria artiştilor Papa Jean-Paul al II-lea: „Même lorsqu’il scrute les plus obscures profondeurs de l’âme ou les plus bouleversants aspects du mal, l’artiste se fait en quelque sorte la voix de l’attente universelle d’une rédemption.”

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.91.246