caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Acolo unde timpul… îşi află hotarul

de (20-4-2009)

Aş vrea să’nalţ o biserică albă,

acolo unde timpul – îşi află hotarul.

Eu însămi

voi urca – sfielnic – în turlă

şi voi trage clopotul

– aşteptându-l –

la rugăciunea de seară.

Ceremonialul primirii

va fi plin de emoţia întâlnirii, fast,

şi, nu în ultimul rând,

de adâncă teamă…

Pe cărarea ce duce la altar,

voi aşterne trandafiri albi, crini imperiali,

aşa cum se cuvine unui „pas“

ce-n mare taină…

ne urmăreşte întreaga viaţă.

Lumânările vor arde în pâlpâiri tremurătoare,

fiecare picătură de ceară,

fiind o lacrimă…

încremenită în aşteptare.

Îngenunchez lângă altar.

Trandafirii roşii,

aşezaţi ca o cunună în jurul inimii mele,

– ofrandă supremă –

au străluciri atât de stranii…

că strigătu-mi mut – s-a oprit pe buze

când un „pas“ uşor…

Da. Timpul – nu s-a lăsat aşteptat!

Cu câtă măreţie, seninătate,

păşeşte pe covorul de flori

a căror inimă…

a încetat să mai bată!

Doar ecoul din ce în ce mai stins

al clopotului tânguitor…

se mai auzea în această tăcere încordată…

în această sete aprinsă de rugăciune

şi zbuciumul chinuitor al întrebărilor:

„De ce?!“ „De ce?!“

– „Să ne aşezăm pentru ultima rugăciune!“

Mărturisesc aici…

în faţa altarului „pătat“ cu sângele inimii tale –

că durerea mea este mult mai mare…

blestemat fiind – în curgerea-mi fără sfârşit –

să privesc neputincios

– cruzimea sacrificiului –

pe care „Marele stăpân“…

„Să ne rugăm!“

şi poate-o stea se va aprinde

pe bolta întunecată

unde – adevărul tăinuit –

pare mai insetat de „sânge cald“

cu fiecare răsărit…

……………………..

Cu fiecare răsărit,

o altă minune…

şi alte întrebări fără sfârşit

ce vor bea –

din tăcerea-mi, închisă în pietre.

Cu fiecare răsărit,

ţipătul răguşit al „vulturilor“

şi glasul de privighetoare – al vieţii.

Cine-şi va smulge…
zi de zi
aripile bucuriei de – a fi!

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.198.86.28