Saptamina trecuta am incercat sa clarific citeva aspecte legate de notiunea de hipnoza, ca mijloc de tratament auxiliar. Stare intermediara intre somn si trezire, hipnoza implica in primul rind relaxare, care se manifesta la nivele multiple, biologic, cognitiv, fiziologic, sensorial, motor, comportamental si emotional. Astfel, in timpul procesului hipnotic se produce o inhibitie a sistemului simpatic, o scadere a ratei pulsului si a tensiunii arteriale, precum si a ritmului respirator. Relaxarea poate reprezenta un scop in sine, un punct de plecare in inductia procesului hipnotic, sau un mijloc de tratament per se. Linistea, calmul, relaxarea fizica si mentala constituie o prima etapa in controlul stressului.
In psihoterapie, in asociatie sau nu cu tratamentul medicamentos, hipnoza este utilizata in starile de anxietate sau in fobii, cind pacientul interpreteaza un stimul in mod disproportionat, ca o amenintare, care capata, in imaginatia sa, un potential letal, punindu-i in primejdie existenta. Deoarece in cadrul procesului hipnotic se produc schimbari de perceptie, de memorie, ale tonusului muscular, precum si reincadrari in timp si spatiu, medicul si psihologul pot utiliza aceste modificari in scopul tratarii bolilor psihosomatice cu manifestari la nivel cardiovascular, respirator, gastrointestinal, genito-urinar sau dermatologic. Numeroase simptome, la prima vedere inexplicabile, au ca punct de plecare stressul. Concentrindu-ne asupra stressului, folosind sugestia si imaginatia dirijata, putem obtine semnificative ameliorari in tulburari neurofiziologice, precum ulcerul gastric si hipertensiunea arteriala, in reactii alergice – astmul bronsic sau urticaria, in tulburari neurologice – migrenele sau durerile migratoare.
Utilizari medicale
Deoarece exista o strinsa legatura intre psihic si somatic, folosirea hipnozei in psihoterapie se suprapune cu utilizarile ei in diversele domenii ale medicinii. Durerea, un simptom des intilnit in diferite boli, poate fi diminuata sau eliminata prin hipnoza in oncologie, gastroenterologie, ginecologie. Si daca ne referim la tulburari ginecologice, precum vaginismul si dismenoreea, nu putem sa nu includem si problematica erotico-sexuala, atit la femei cit si la barbati, manifestata prin frigiditate, impotenta, ejaculare precoce, insatisfactii, lipsa orgasmului. In sexologie, tratamentul prin hipnoza se asociaza cu cel cognitiv-comportamental, respectiv cu desenzitizarea (desensibilizarea) pacientului, printr-o expunere graduala, treptata ( insotita de fantezii – nu trebuie sa ne temem de acest cuvint), la factorii amenintatori, cu semnificatii negative, reincadrindu-i intr-o sfera imaginativa placuta. Desenzitizarea si sugestia ( pozitiva sau negativa), pot da rezultate remarcabile si in scaderea ponderala. Alte beneficii ale tratamentului prin hipnoza le putem observa in bolile dermatologice, precum herpes simplex, alopecia, psoriasis, sau in tulburarile urologice, precum enuresis nocturn. In oncologie hipnoza este folosita pentru a contracara reactiile neplacute la chimioterapie si in ameliorarea raspunsului neuroimunologic.
Daca am citat hipnoza ca instrument important in controlul durerii, devine evident ca aproape toate domeniile medicale o pot folosi pentru imbunatatirea calitatii vietii pacientului. In combaterea ticurilor, sau a obiceiurilor nocive ( sugerea degetului, rosul unghiilor, fumatul), in tulburari de alimentatie – bulimia sau anorexia, in insomnii, in defecte de vorbire (bilbiiala), medicul si psihologul, pot recurge la hipnoza ca instrument auxiliar. In chirurgie, in pregatirea preoperatorie, inaintea anesteziei generale, epidurale sau locale, autohipnoza induce o stare de calm, iar post-operator vindecarea e mai rapida, cu singerare redusa.
Nu numai in medicina
Din cele enumerate mai sus s-ar putea crede ca hipnoza este o metoda de tratament necesara doar in cazul bolilor. Folosirea ei in domeniul medical nu exclude insa si ameliorarea calitatii vietii persoanelor sanatoase. Inaintea examenelor, sau ca antrenament pentru sportivi, ori ca simplu mijloc de relaxare si imbunatatire a calitatii somnului, exercitiile de autohipnoza pot ameliora performantele, concentrarea, facilitind atingerea obiectivelor prestabilite, accelerind reabilitarea prin fizioterapie.
Un alt domeniu de folosire a hipnozei o constituie investigatia criminala, de catre politie, cu ajutorul hipnotizatorilor calificati. Cu toate acestea, marturiile obtinute sub hipnoza nu sunt acceptate ca proba juridica, datorita subiectivitatii persoanelor care accepta sa se supuna reconstituirii imaginative in stare hipnotica. Situatia este asemanatoare expertizei poligrafului, pentru ca emotivitatea, credintele, memoria deformata sau halucinatiile reprezinta numai perceptia personala, neexistind nici o certitudine ca faptele descrise corespund realitatii.
Hipnoza in stomatologie
Un avantaj deosebit il ofera hipnoza in stomatologie. In acest domeniu se stabileste o relatie pozitiva intre medic si pacient, se induce relaxarea pe toata durata tratamentului, diminuindu-se teama sau anxietatea, motivindu-se totodata pacientul sa continue tratamentul dentar, pe care multi cauta sa il evite datorita senzatiilor neplacute, durerii, zgomotului, lipsei de comfort, asociata cu pierderea controlului. In medicina dentara, hipnoza, prin controlul durerii, induce analgezia, sau anestezia, fiind de mare ajutor in tratamentul pacientilor alergici la anestezicele locale.
In reflexul exagerat al vomei, care poate fi un simptom al anxietatii, sau o manifestare legata de conotatia erotica a cavitatii bucale, astfel luind nastere un mecanism de aparare sau de evitare, hipnoza este asociata cu desensibilizarea, cu expunerea graduala la obiecte de dimensiuni diferite (de la masline, familiare pacientului, la bile de sticla, mentinute in cavitatea bucala, in numar progresiv), simultan cu inducerea unei relaxari si a unei respiratii ritmice, sustinuta de sugestiile corespunzatoare, apropiate de lumea asociativa a persoanei, dupa care se trece, tot treptat, la instrumentele stomatologice, turbina, sonda, oglinda, materialele de amprenta.
Tratamentul prin hipnoza este recomandat si in adaptarea la aparate ortodontice sau proteze dentare, in controlul salivarii, al singerarii si al parafunctiilor, de exemplu bruxismul (abraziunea dintilor in timpul somnului). Asocierea expunerii graduale cu hipnoza, utilizarea unei scale subiective (1-10) a reactiei la stimuli, in mai multe sedinte, fara a cauta succesul imediat, reprezinta tratamentul corect al simptomelor, care au drept cauza o trauma prealabila (experienta directa), sau o perceptie nascuta din observarea mediului inconjurator (membri ai familiei). Asa cum cineva invata sa se teama, in aceeasi masura poate fi instruit sa evite teama, nu luptindu-se cu ea, ci prin folosirea tehnicilor hipnotice, prin plasarea imaginativa in alt loc si spatiu, departe de scaunul dentar, pe malul marii, sau in mijlocul naturii, intr-un loc placut, la alegerea pacientului.
Demolarea cercului vicios
Conform teoriei inhibitiei reciproce, prezentata de Wolpe in 1958, o persoana nu poate fi intr-o stare de tensiune si relaxare in mod simultan, iar relaxarea musculara intrerupe legatura intre stimul (zgomotul turbinei, acul seringii), anxietatea pacientului si reactia sa, simptomul (reflexul exagerat al vomei). In timpul tratamentului stomatologic, medicul se poate servi si de elemente care distrag atentia pacientului, precum jocuri, muzica, povestiri, incurajari si sugestii pozitive.
Un aport deosebit in dezvoltarea hipnozei medicale l-a adus Milton Erickson, care a introdus asa numita hipnoza ericksoniana, deosebita de cea clasica, formala, prin interactia complexa medic-pacient, prin folosirea metaforelor si a povestirilor, acordind creativitatii si talentului un rol primordial, care a condus la rezultate spectaculare in toate domeniile medicale.
Intre ideile expuse mai sus, nu am amintit contraindicatiile, limitele si pericolele hipnozei, aceasta deoarece ele sint reduse ca numar, nu reprezinta un motiv de retinere si pot fi explicate cu usurinta de orice medic sau psiholog acreditat in utilizarea hipnozei. De altfel, in cazul unei contraindicatii, personalul calificat va evita hipnoza, chiar daca pacientul o va solicita. Citeva masuri de precautie sint totusi recomandate : medicul va trata doar in propriul sau domeniu de activitate, va acumula in prealabil notiunile psihologice necesare, va acorda atentie deosebita limbajului eufemistic, folosind tehnici permisive si sugestii cit mai simple si familiare si va coopera, in caz de necesitate, cu psihiatri si psihologi. De asemenea, nu va incheia nici o sedinta de tratament fara de-hipnotizare si reincadrarea pacientului in mediul inconjurator.
Am incercat, in acest articol sa prezint citeva dintre aspectele hipnozei ca notiune si procedeu medical. Chiar daca fiecare dintre termeni ar merita explicatii si exemplificari suplimentare, am preferat o expunere oarecum seaca, la obiect, in speranta ca macar una dintre utilizari sa trezeasca interesul cititorului si sa transmita ideea ca, prin hipnoza, isi poate ameliora calitatea vietii de zi cu zi si, poate, am reusit sa demitizez un termen care, in decursul timpului a capatat o conotatie mistica, departe de realitate. Doar o sugestie…
Mi-a placut foarte mult articolul si cred ca este foarte util si binevenit pentru multa lume!
Am aflat unele lucruri interesante pe care nu le stiam cu ocazia asta. Va urez succes si sa scrieti cat mai multe articole la ACUM!
Va multumesc pentru apreciere, am avut mari ezitari daca sa postez acest mini-eseu, datorita termenilor de specialitate, pe care am cautat sa-i exclud pe cit posibil, daca ideea a razbatut, sint multumit.
Voi mai trimite contributii la Acum, in speranta ca subiectele sa nu plictiseasca.
Felicitari pentru eseu, domnule doctor (si prieten) Vlad Solomon. Mult succes, la multi ani.
Mi-a placut foarte mult articolul dumneavoastra si cred ca este foarte interesant. Am aflat o multime de lucruri noi pe care nu le cunosteam. Va doresc mult succes in aceast domeniu.
Unde anuntati daca veti tine cursuri de hipnoza in Romania?
Hipnoza = doi oameni care se mint reciproc, fiecare pretinzand ca il crede pe celalalt si pe sine.
@Ion Ionescu
Din ce am putut să-mi dau eu seama, fenomenul de hipnoză este real.