Editura L’Archipel
ISBN : 9782809801026
In data de 5 noiembrie 2008 la Institutul român din Paris a avut loc lansarea unei cărţi autobiografice apărute la editura Archipel din Paris « L’âme tatouée » (Sufletul tatuat) de Raluca Sterian Nathan, o cunoscută actriţă şi producătoare de film din Franţa.
Volumul, prefaţat de către Samuel Pisar, unul dintre supravieţuitorii Holocaustului, cavaler al Legiunii de onoare din Franţa, cunoscut jurist internaţional, şi care subliniază necesitatea cunoaşterii unei lumi a extremelor trăite de către atâtea generaţii, este o mărturie integrală şi dură a unui interior sufletesc marcat de evenimente majore, tragice. Despre conţinutul şocant al acestei cărţi, Brigitte Fossey afirmă « din Bucureştiul în plin război până la Parisul lui Mai 1968, Raluca surprinde prin pudoarea din confesiunile sale cele mai impudice ».
Cu precizia unei eviscerări psihologice nu numai în scop terapeutic, viaţa autoarei este devoalată în toate detaliile sumbre ce i-au marcat întreaga viaţă, începând cu o copilărie dintr-un Bucureşti al celui de-al doilea război mondial, al atrocităţilor Gestapoului, al bombardamentelor şi o adolescenţă abuzată şi marcată de lipsurile de după război unde se instaurează implacabil un regim totalitar.
Provenind dintr-un mediu intelectual, născută într-o familie celebră din protipendada Bucureştilor, stră-strănepoată a Aristizzei Romanescu, nepoată a pictoriţei Margareta Sterian, fiica unui arhitect român celebru, medaliat cu ocazia Olimpiadei din 1924, şi organizator al Expoziţiei Universale din 1937, şi a unei intelectuale de origine evreiască, creştinate, care nu va pleca din ţară de teama delatorilor şi a torţionarilor, fără propria fiică, Raluca Sterian-Nathan va cunoaşte ororile Securităţii şi va supravieţui unor încercări de eliminare prin otrăvire, şi va căuta permanent o altă definiţie a libertăţii reale, a « fericirii remanente » cum îi place să o definească, dincolo de sloganele propagandei comuniste, în lupta sa de a-şi întâlni cu adevărat destinul, în 1968: acesta fiind viitorul său soţ, cunoscutul editor francez Jean-Jacques Nathan.
« L’ame tatouée » (Sufletul tatuat) nu este o simplă descriere a evenimentelor trăite de altfel, de mulţi dintre bunicii sau părinţii noştri, ci un act de curaj faţă de propriul ego, ce îşi caută liniştea şi purificarea prin sinceritatea propriei oglindiri în cele mai ascunse riduri ale conştiinţei.
Ce este şansa, va căuta să explice Raluca Sterian-Nathan în această carte-confesional? O pasăre rară care zboară, trebuie să zboare pe deasupra sufletelor noastre de două sau de trei ori în viaţă : secretul este de a păstra permanent palmele deschise, ridicate pentru a o prinde.
O carte despre moarte, dragoste şi credinţă exprimate într-un mod neaşteptat de sfâşietor, cu durerea mărturisirii totale încrâncenate în căutarea propriei eliberări.
Raluca Sterian-Nathan nu este numai o autoare-personaj pe care o veţi însoţi necondiţionat, din primele pagini ale cărţii până la ultimele, cu disperare, durere şi revoltă, ci femeia care va descoperi puterea credinţei în miracolul şi sensul vieţii.
Volumul « L’âme tatouée » va fi prezentat de către Raluca Sterian-Nathan şi în 17 martie 2008 între orele 16-18 la Salon du livre, standul Institutului cultural român, la Paris, Porte de Versailles.
O carte marturie. Imi aduc aminte de faptul ca scriitorul italian Tommaso di Lampedusa afirma ca, daca ar sta in puterea lui, ar propune o lege care sa oblige pe fiecare om sa-si scrie memoriile. De ce? Pentru ca fiecare om a vazut evenimentele contemporane lui intr-o forma individuala. Volumele memorialistice se vor completa unul pe celalalt.
Citind cronica de carte a doamnei Nicolaiev am fost impresionat. Din pacate, nu am avut cartea doamnei Sterian-Nathan la dispozitie (deocamdata). Dar am fost impresionat reamintindu-mi de anii copilariei si adolescentei mele (desi sunt ceva mai tanar). Din nenorocire, nu o singura generatie, ci cateva generatii am fost victimele totalitarismului.
Sunt convins ca cea mai buna cale pentru a impiedica aparitia unui totalitarism viitor – de orice culoare ar fi – este de a povesti, de a explica. Pentru ca generatia tanara sa stie realitatea, sa inteleaga ce a fost, sa nu uite trecutul si sa nu priveasca acele nenorociri ca pe un simplu „eastern” in loc de „western”. Multumesc, doamna Sterian-Nathan, multumesc doamna Nicolaev. Si, un an bun si la multi ani 2009, Dumneavoastra, colectivului redactional, colaboratorilor reviste si tuturor cititorilor ei.
Multumesc, domnule Lucian-Zeev Herscovici!
Iata un fragment din carte pe care il am insa in limba franceza:
http://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=415
Marina Nicolaev