caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Reportaj



 

Basarabean în România – 2. Lupta pentru cetățenie

de (24-11-2008)

Potrivit statisticilor Biroului pentru Straini din Iasi, comunitatea cetatenilor din Republica Moldova este cea mai numeroasa comunitate de straini din Iasi. Seful Biroului pentru Straini, comisarul Sorin Gaita a declarat ca “ in ansamblu, cetatenii moldoveni reprezinta principala noastra activitate. Sunt cei mai multi, tocmai datorita apropierii de spatiul tarii lor”. Ce modificari a adus insa perioada 1 ianuarie 2007-1 ianuarie 2008 la capitolul numar de cetateni moldoveni aflati in Iasi? A schimbat ceva primul an de integrare europeana? “Constatam in 2007 fata de 2006 o scadere a numarului de cetateni ai Republicii Moldova care solicita viza de sedere in Iasi sau care vin in Iasi in ceea ce ce chiar ei numesc scop turistic” a precizat Sorin Gaita. Astfel, daca in 2006 in registrele Biroului pentru Straini din Iasi erau inregistrate 2.026 de persoane cu cetatenie moldoveneasca, la sfirsitul anului 2007 se ajunsese la 1980.

* “Scade numarul moldovenilor veniti la studii, cresc cererile pentru reintregirea familiei”

Seful Biroului pentru Straini din Iasi, comisarul Sorin Gaita detaliaza insa modificarile aduse de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana : “A scazut numarul cetatenilor din Republica Moldova veniti la studii. In schimb, constatam o crestere semnificativa din punct de vedere al reintregirii familiei si al angajatilor in munca sau a detasatilor. Ca o observatie, din ceea ce am constatat noi. In general, cetatenii veniti in scop de studii s-au casatorit pe teritoriul statului roman, si-au intemeiat o familie si le-am prelungit dreptul de sedere. Altii s-au angajat. Este un avantaj al cetatenilor moldoveni pentru angajatori: cunosc limba romana, obiceiurile si se adapteaza mai usor” a explicat seful Biroului pentru Straini din Iasi, comisarul Sorin Gaita. Astfel la capitolul viza de sedere in Iasi motivata prin bursele de studiu in licee si facultati numarul cetatenilor din Republica Moldova contabiliza in 2007 fata de 2006 o scadere de 17,1% . A crescut cu 33,1 % numarul cetatenilor moldoveni care au solicitat reintregirea familiei. Potrivit statisticilor Biroului pentru Straini din Iasi, in 2007 fata de 2006 se inregistra o crestere cu 82,8 % a cetatenilor din Republica Moldova, angajati in Iasi sau detasati la munca in Iasi. Si numarul rezidentilor permanenti a crescut in 2007 fata de 2006 cu 62,8%.

Topul infractiunilor este deschis de incalcari ale regimului frontierei de stat

Comisarul Sorin Gaita, coordonatorului Biroului pentru straini are si un top al infractiunilor comise in Iasi de cetatenii Republicii Moldova: “Cele mai multe sunt infractiuni savirsite la regimul frontierei de stat dupa care urmeaza cele economice si infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice”. In schimb, daca in 2006 s-au inregistrat 300 de urmariti penal la capitolul cetateni ai Republicii Moldova, in 2007 numarul dosarelor a scazut si au fost doar 153 de urmariti penal. Seful Biroului pentru straini atrage insa atentia ca “ nu trebuie sa-I transformam pe cetatenii Republicii Moldova intr-o problema asa cum s-a intimplat cu romanii din Italia dupa cazul Mailat. Pentru ca exista si acest pericol”.

Cetatenia romana-parola de acces catre Uniunea Europeana

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a transformat cetatenia romana intr-o parola de acces catre Occident. Au aparut casatoriile de convenienta. Anunturile se platesc si se difuzeaza de ziare din Republica Moldova. Dar fiecare pereche de tineri casatoriti trebuie sa raspunda unor interviuri prin care sa dovedeasca faptul ca in spatele certificatului de casatorie sta o dragoste adevarata si nu dragostea pentru cetatenia romana. “A crescut numarul casatoriilor de convenienta. E o crestere generala a numarului cetatenilor din Republica Moldova care au solicitat si au primit drept legal de sedere ca si membru de familie al unui cetatean roman. In 2007 am avut trei casatorii de convenienta probate. Respectivii au primit o decizie de returnare, adica au trebuit sa plece acasa intr-un termen prevazut de lege” a detaliat seful Biroului pentru Straini din Iasi, Sorin Gaita. Acesta precizeaza ca mirii si miresele de convenienta provin in special din mediul rural. Oficialii Biroului pentru Straini din Iasi se asteapta ca numarul casatoriilor de convenienta sa creasca in perioada urmatoare. Unii studenti care au uitat sa-si reinoiasca viza de sedere au prezentat Biroului pentru Straini adeverinte medicale din care rezulta ca au stat internati in spitale din Republica moldova in perioada in care trebuiau sa-si reinoiasca viza. Au fost insa identificati in baza de date a Politiei de Frontiera pentru ca au trecut de mai multe ori granita.

In loc de concluzii

Oficialii ieseni sustin ca integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este avantajoasa din punct de vedere al legislatiei pentru cetatenii Republicii Moldova. Comisarul sef al Biroului pentru Straini, Sorin Gaita “Mult mai usor se dobindeste un document de prelungire a dreptului legal de sedere in scop de reintregire a familiei. Chitantele care trebuie platite au scazut foarte mult ca valoare si documentatia nu mai este atit de stufoasa. A cobori plafonul taxelor de la 600 de lei la 80 de lei diferenta e deosebita. Toti cei care aveau dificultati financiare s-au prezentat si au intrat in legalitate. S-a dorit incurajarea acestor cetateni de a se pune in legalitate pe teritoriul statului roman. Integrarea Romaniei in UE nu a fost un soc in sensul ca cetatenia romana nu s-a obtinut mai greu ca in anii anteriori. Au fost probleme in sensul ca multi studenti ai Republicii Moldova au uitat ca de la 1 ianuarie trebuie sa intre cu viza. Politia de frontiera in colaborare cu noi a rezolvat problemele. ” Sorin Gaita crede ca numarul cetatenilor din Republica Moldova va creste pentru ca Iasul este cel mai mare oras de pe granita de est a UE.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • George Petrineanu: (24-11-2008 la 00:00)

    Fara sa fiu personal interesat – nu intentionez sa cer cetatenia romana – dar in baza experientei unei situatii similare (obtinerea cetateniei in Suedia) imi permit sa fac niste comentarii.

    Stiind cat de stufoasa era la un moment-dat ,,documentatia” pentru obtinerea cetateniei romane am incercat sa caut pe internet care este situatia la zi. Am reusit doar sa gasesc informatia de mai jos (nedatata, la fel ca si cea de pa saitul Ministerului Jusitiei). Nu am deci cum sa stiu daca este sau nu ultima versiune – presupun pana la proba contrarie ca ar fi cea actuala – dar ceece se vede mai jos este DEPARTE de a nu fi stufoasa – as numi-o monstruoasa.

    Sunt foarte curios daca functionarul citat in articol gaseste ca aceasta ar fi versiunea ,,nestufoasa”.

    Lista documentelor ara 14 puncte plus inca 4 ,,mentiuni” si 5 ,,observatii”. Nu stiu daca exista o fiinta umana capabila sa treaca aceasta proba.

    Sunt rezervate 2 zile pe saptamana cate 7 ore pentru depunerea dosarului. De ce nu prin posta??

    Atentie, vorbim despre, citez, ,,foştii cetăţeni români care înainte de 22.12.1989 au pierdut cetăţenie română din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor”. Pentru acestia conditiile ar trebui sa se rezume la bifarea unei casute ,,DA”, semnatura si data.

    Acte Cetatenie
    În conformitate cu art. 101 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată şi modificată prin O.U. G. nr.43/29 mai 2003

    ACTE NECESARE pentru: foştii cetăţeni români care înainte de 22.12.1989 au pierdut cetăţenie română din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţi de gr. I şi II ai acestora :

    1. paşaport original şi copie legalizată sau „conform cu originalul”; cu semnătura în clar a consulului (diplomatului) care primeşte cererea şi ştampila rotundă, în cazul depunerii la misiunile diplomatice ale României sau Consulatele României în străinătate;

    2. buletinul sau cartea de identitate original şi copie legalizată sau „conform cu originalul”; cu semnătura în clar a consulului (diplomatului) care primeşte cererea şi ştampila rotundă, în cazul depunerii la misiunile diplomatice ale României sau Consulatele României în străinătate. (pentru persoanele căsătorite cu cetăţeni români este necesară o copie legalizată a buletinului sau a cărţii de identitate a soţului);

    3. cazier judiciar din România (valabil 3 luni de la data emiterii);

    4. cazier judiciar din străinătate – valabil 1 an de la data emiterii – traducere în limba română, legalizată şi copie xerox a originalului;

    5. acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, etc.) – copii legalizate pentru titulari şi ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români;

    6. dovada (adeverinţă) că ascendentul (tatăl, bunicul) petentului a fost cetăţean român;

    7. declaraţie personală, autentificată ( la notar sau consulat) din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire a cetăţeniei române;

    8. declaraţie personală autentificată ( la notar sau consulat) din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;

    9. declaraţie scrisă personal, la depunerea cererii, din care să rezulte menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România. Aceeaşi opţiune se face şi pentru copiii minori pentru care se solicită redobândirea cetăţeniei române;

    10. certificate de stare civilă în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor şi consimţământul pentru obţinerea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată de către minorii de peste 14 ani;

    11. acordul soţilor pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată, cu precizarea domiciliului copiilor;

    12. copie xerox a dovezii reşedinţei sau a domiciliului în România de cel puţin 4 ani eliberată de autoritatea pentru străini din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru persoanele care se află în această situaţie (elevi, studenţi, salariaţi, oameni de afaceri, etc.) pentru persoanele care depun cererile la Ministerul Justiţiei – Biroul Cetăţenie;

    13. adeverinţă sau legitimaţie din care să rezulte ocupaţia şi locul unde îşi desfăşoară activitatea;

    14. taxă publicare în MONITORUL OFICIAL – 90 lei RON – se plăteşte la Poştă în contul RO55RNCB0082006711100001 – B.C.R.-UNIREA BUCUREŞTI sau la sediul Monitorului Oficial nr. Şos. Panduri nr.1, bl.33, parter; Cod unic: R 427282;

    – Nu se percep taxe consulare;

    – un dosar cu şină.

    IMPORTANT:

    1. CEREREA SE DEPUNE PERSONAL
    2. CERERILE SE VOR PRIMI LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN STRĂINĂTATE
    3. CERERILE SE PRIMESC NUMAI ÎNSOŢITE DE TOATE DOCUMENTELE
    4. CERERILE POT FI DEPUSE LA MINISTERUL JUSTIŢIEI – BIROUL
    5. CETĂŢENIE DE CĂTRE PERSOANELE CARE AU DOMICILIUL SAU REŞEDINŢA ÎN ROMÂNIA, DUPĂ ÎMPLINIREA UNUI TERMEN DE 4 ANI DE LA MOMENTUL OBŢINERII DREPTULUI DE ŞEDERE, RESPECTIV AL DOMICILIULUI ÎN ROMÂNIA

    Deasemenea :

    1. Cererile care nu sunt însoţite de toate documentele nu se primesc.

    2. Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere !

    3. Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate.

    4. În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai României nu este necesară apostila, ori supralegalizarea.

    Informatii si contact :

    MINISTERUL JUSTIŢIEI – Serviciul Cetăţenie, str. Petofi Şandor nr.47, sector 1

    Informaţii zilnic la telefon: 222.31.30

    PROGRAM PRIMIRE ACTE: LUNI ŞI MIERCURI 9,00-16,00

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • elena: (24-11-2008 la 00:00)

    Numarul de telefon de la serviciul cetatenie este asa de foaie verde, de 4 luni sun la acel numar si nimeni nu are amabilitatea sa raspunda.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.92.170.149